FISA DE LECTURA

Opera lirica
Am inceput lectura in data de 03.01.2014

Am terminat lectura in data de 05.01.2014

Autorul: Tudor Arghezi

Volumul: Editura: Anul aparitiei volumului: Alte opere ale autorului: Adam si Eva , Despartire , Blesteme , Zapada , etc.
Titlul operei literare: Pedeapsa
Genul literar: liric
Specia literara: parabola
Versificatia

Poezia este formata din 6 catrene si un distih.

Tipul de rima: imperecheata
Masura versurilor: 8-10 silabe.
Ritmul: trohaic

In poezia Pedeapsa se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente marcile

lexico-gramaticale ale eului liric. Se remarca insa, in mod cu totul neobisnuit , topica verbului si
a pronumelui personal o a parat, iar nu a parat-o , cum este ordinea fireasca.
Caracteristici ale peisajului contemplat de eul liric
Poezia Pedeapsa, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza alungarea din
Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se interzicea
acestora sa manance din pomul cunoasterii: De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gradina
cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat .Pe sarpele , care a indemnat-o pe
Eva sa manance din rodul pomului celui din mijlocul Raiului,Dumnezeu l-a blestemat sa te
tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale!.
In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot pacali pe
Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul interzis. Oamenii sunt
superficiali si naivi-Ea cam neroada dansul cam netot, de aceea nu se asteptau ca Dumnezeu sa
stie tot si sa fie prezent in orice loc:vede tot, ochiul lui deschis, departarile le vede in

raspar. Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi oameni din Paradis , care, nu numai ca au
incalcat porunca divina, dar, cu totul iresponsabili, voiau sa-si faca si provizii din poamele
interzise: Si cel putin nu apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau sase. Mania Prea
Sfintiei Sale s-a abatut naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au dovedit lasi. La judecata
divina , ei se dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca vina (Nici-unul n-a voit saleaga ,/ Sa-si ia asupra-si vina intreaga), ci se acuzau reciproc :Adam pe Eva lui o a parat,/
Eva pe sarpe ,care s-a tarat. Dumnezeu s-a infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci si
din cauza miseliei dovedite de sarpe , care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat fapta
neascultarii, cat mai ales minciuna a fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a alungat din Rai
pe cei vinovati , lipsindu-i astfel de fericire si pace sufleteasca si aruncandu-i in valtoarea vietii
efemere:Din Raiul dulce si din tihna buna / Domnul i-a dat afara , in furtuna .
Mesajul operei literare ilustreaza consecintele iremediabile pe care le va indura omul din cauza
incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor prestabilite ale jocului, ca metafora pentru
viata ori soarta individului.
Figuri de stil:
o Enumeratie: Ea, cam neroada, dansul, cam netot
o Epitet: Raiul dulce
o Inversiune: Adam pe Eva lui o a parat.
Imagini artistice:
o Vizuala: Nu se-asteptau ca Domnul vede tot:
Ca ochiul lui deschis, intr-adevar,
Si departarile le vede in raspar.
o Tactila: Si cel puin nu apucase
Sa puie poame in san, vreo cinci sau sase.
o Vizuala: El, Dumnezeu, venind in rotogoale.
Titlul operei literare este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va
incalca poruncile si randuielile biblice.
Vocabular
o
o
o
o

Iscoade = spioni;
Neroada = persoana care actioneaza fara sa judece;
Raspar = potrivnic
Rotogoale = rostogol

Citate preferate:

o Nu se-asteptau ca Domnul vede tot:

Ca ochiul lui deschis, intr-adevar,
Si departarile le vede in raspar.;
o Nici nu-nghitisera o-mbucatura
C-au fost si prinsi cu ea in gura,
i cel putin nu apucase
Sa puie poame in san, vreo cinci sau sase.;
o De miselie, nu atat de furt,
Raspunsul aspru fu si scurt;
Ca Dumnezeu loveste-ntotdeauna
Mai tare decat faptele minciuna..
Impresii personale
Un aspect care mi-a placut in aceasta poezie este modul in care Dumnezeu i-a pedepsit pe
Adam si pe Eva, din cauza ca au incalcat poruncile biblice.
Opinii critice / Referinte critice
La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care afirma :Renovarea
liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului
Luceafarului, este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi inca din al
doilea deceniu al secolului nostru.

Pedeapsa
de Tudor Arghezi
Credeau c Domnul e culcat
i n-o s tie ce s-a ntmplat,
C n-avea doar fluturii iscoade
La fietecare soi de roade.
Ea, cam neroad, dnsul, cam netot,
Nu se-ateptau c Domnul vede tot:
C ochiul lui deschis, ntr-adevr,
i deprtrile le vede n rspr.
Nici nu-nghiiser o-mbuctur
C-au fost i prini cu ea n gur,
i cel puin nu apucase
S puie poame n sn, vreo cinci sau ase.
El, Dumnezeu, venind n rotogoale,
n suprarea Prea Sfiniei Sale
I-a luat din scurt, poruncile tiute
Cum le-au clcat aa de iute.
Adam pe Eva lui o a prt
Eva pe arpe, care s-a trt.
Nici unul n-a voit s-aleag,
S-i ia asupra-i vina lui ntreag.
De mielie, nu att de furt,
Rspunsul aspru fu i scurt;
C Dumnezeu lovete-ntotdeauna
Mai tare dect faptele minciuna.
Din Raiul dulce i din tihna bun
Domnul i-a dat afar, n furtun.