www.referat.

ro

www.referat.ro
“Pedeapsa”
de Tudor Arghezi

Poezia “Pedeapsa” face parte din ciclul “Tablouri biblice (Versuri de

Abecedar)” alaturi de” Paradisul” ,”Adam si Eva “, “Porunca “,”Pacatul”.

Titlul este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va
incalca poruncile si randuielile biblice.

Tema ilustreaza consecintele iremediabile pe care le va indura omul din cauza

incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor prestabilite ale jocului , ca metafora
pentru viata ori soarta individului.

Structura , compozitie, semnificatii

Tudor Arghezi si-a structurat poezia “Pedeapsa “ in sase catrene si un distih ,
ultimul cuprinzand decizia divina , ca urmare a incalcarii poruncilor de catre Adam si
Eva .

Poezia “Pedeapsa”, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza

alungarea din Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care
li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii:”De aceea l-a scos Domnul
Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat “.Pe
sarpele , care a indemnat-o pe Eva sa manance “din rodul pomului celui din mijlocul
Raiului”,Dumnezeu l-a blestemat “ sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii
tale!”

In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot

pacali pe Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul
interzis.Oamenii sunt superficiali si naivi-“Ea cam neroada dansul cam netot”-, de aceea
nu se asteptau ca Dumnezeu sa stie tot sis a fie prezent in orice loc:”vede tot”,”ochiul lui
deschis’, “departarile le vede in raspar”.Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi
oameni din Paradis , care, nu numai ca au incalcat porunca divina ,dar , cu totul
iresponsabili , voiau sa-si faca si provizii din poamele interzise; “ Si cel putin nu
apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau sase”.Mania “Prea Sfintiei Sale “s-a abatut
naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au dovedit lasi.La judecata divina , ei se
dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca vina (“Nici-unul n-a voit s-aleaga ,/
Sa-si ia asupra-si vina intreaga “),ci se acuzau reciproc :”Adam pe Eva lui o a parat,/ Eva
pe sarpe ,care s-a tarat”.Dumnezeu s-a infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci
si din cauza miseliei dovedite de sarpe , care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat
fapta neascultarii, cat mai ales minciuna a fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a
alungat din Rai pe cei vinovati , lipsindu-i astfel de fericire si pace sufleteasca si
aruncandu-i in valtoarea vietii efemere:”Din Raiul dulce si din tihna buna / Domnul i-a
dat afara , in furtuna .”

Limbajul poetic se particularizeaza prin termeni biblici:”Dumnezeu “, “Prea

Sfintiei Sale “,’Adam”,”Eva”, “Rai”.Registrul popular si oralitatea stilului sunt
reliefate prin cuvinte si expresii specifice vorbirii:”fistecare soi de roade”, “neroada”,
“netot”,”vede in raspar”, “i-a luat de scurt “, “sa puie poame-n san “.

In poezia “Pedeapsa “ se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente

marcile lexico-gramaticale ale eului liric.Se remarca insa , in mod cu totul neobisnuit
,topica verbului si a pronumelui personal –“o a parat”, iar nu a parat-o , cum este
ordinea fireasca . De altfel , acest procedeu artistic , de a aseza pronumele personal in
acuzativ inaintea verbului , este specific versului arghezian , inscriindu-se in inovatiile
stilistice ale originalitatii sale:
“Cand mi s-a tocit unghia ingereasca
Am lasat-o sa creasca
Si nu a mai crescut –
Sau nu o mai am cunoscut

(“Flori de mucigai”)

“Si Dumnezeu ce vede toate,

In zori , la cinci si jumatate,
Pandind , sa iasa , prin perdea,
O a vazut din cer pre ea”.

( “Mahniri”)

Prozodia. Masura versurilor este de 8-10 silabe.Rima este imperecheata si

suprinzatoare prin potrivirea celor mai diverse categorii gramaticale: adverb cu
substantiv (“ –ntotdeauna/minciuna”) , verb cu numeral (“ nu apucase/sase”) sau verb
cu adjectiv(“ s-aleaga/intreaga”)

La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care

afirma :”Renovarea liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea
influenta a poetului “Luceafarului”, este consecinta cea mai importanta produsa de
afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate