Plaut

Plaut a fost considerat parintele teatrului roman preclasic si cel mai semnifacativ autor al inceputurilor literaturii latine. S-a nascut probabil in jurul anului 250 a.c.HR. si a murit in anul probabil 184 a. HR. Parintii provincialului Plaut erau prea saraci ca sa-i asi!ure studiile la Roma "el fiind un #arnic elev la $scoala vietii% .Promovarea ei l-a ajutat foarte mult in cariera lui scriitoriceasca "sclavii si oamenii de rand fiind prota!onistii pieselor sale .Sin!urul cerc pe care l-a frecventat a fost cel al actorilor din Roma "dirijati de &. Publius Pollio .Plaut a prefi!urat destinul ilustrilor sai urmasi 'S#a(espeare ")oliere si venetianul *oldoni. Saracia l-a silit sa se an!aje+e la un brutar si sa invarteasca la piatra de macinat .,iata aspra pe care a dus-o nu l-a impiedicat sa scrie comedii cu o verva naintrecuta "in cea mai frumoasa limba latina "vorbita de contemporanii sai . -n acele +ile piesele de teatru nu se jucau de unu sin!ur..le erau pre+entate la festivitatile publice si trebuiau sa concure+e curselor de cai "meciurilor de bo/ "circului0 etc. 1biectivul lui Plaut era acele de a distra de a face audienta sa rada captandu-le atentia de la meciul de bo/ de alaturi. -n acest scop Plaut adau!a adesea scene in cantec si dans.2in nefericire acompaniamentul mu+ical al pieselor sale a fost pierdut. Prin neintrecuta forta si maiestria comica a pieselor sale "accesibile tuturor"Plaut si-a cucerit din timpul vietii statornica ade+iune a spectatorilor si a cititorilor nu numai din vremea lui "ci si din mileniile urmatoare "umbra marelui umbrian poposind si a+i pe majoritatea scenelor de teatru ale lumii..l a ridicat la ran!ul de inalta arta traditia populara italica "fertili+ata de !eniul corifeilor comediei antice medii si noi . - s-au atribuit 130 de piese "dintre care au fost recunoscute inca din 4ntic#itate ca autentice doar 21 . u o sin!ura e/ceptie ' Vidularia(Saculetul de calatorie 5"din care ni s-au pastrat fra!mente disparate "celelalte comedii plautine ne-au parvenit inte!ral "sau aproape 6 din Aulularia =Ulcica s-a pierdut finalul "te/tul ori!inal pre+entand numeroase lacune5. . ele mai cunoscute comedii ale lui Plaut% 15 7 atar!ioaica7" 4sinaria" 25 78lcica7" 4ulularia 6in care batranul .uclio tremura intens" pentru o ulcica cu bani" !asita intamplator c#iar in casa sa9 dar pana la urma intri!a sa re+olva prin casatoria fiicei lui .uclio cu tanarul :;conides5" 35 7Pri+onierii7" aptiui9 45 7*ar!arita7" urculio" 55 asina 6numele unei tinere fete59 <5 7 utiuta cu jucarii7" istellana9 =5 .pidicus 6numele unui sclav" care a prilejuit o comedie ce a inspirat pe )oliere in &es >ourberies de Scapin?59 85 7@acc#idele7" @acc#ides 6in care e vorba de doua curte+ane !emene5" A5 7 asa cu stafii7" )ostellaria9 105 7*emenii7" )enaec#mi 6in care apar doi frati !emeni" ambii numiti )enaec#mus" despartiti inca din copilarie. )enaec#mus -- ajun!e in .pidamn" unde locuia fratele sau" )enaec#mus -. um asemanarea lor era desavarsita" se produc numeroase confu+ii comice" de+le!ate de sclavul )essenio" care" in final" este eliberat de cei doi !emeni" acum re!asiti59 115 7)ilitarul fanfaron7" )iles !loriosus 6in care este ridiculi+at P;r!opolinices" fost mercenar elenistic" e/cesiv de laudaros" adulat de sclavul Palaestrio" care obtine de la

P;r!opo-linices eliberarea sclavei P#ilocomasium" iubita de tanarul Pleusicles. in cele din urma militarul incasea+a o bataie +dravana" pe cand cauta noi aventuri erotice59 125 4mp#itruo 6comedie re+ultata din contaminarea" adica amal!amarea de piese !recesti" lupiter profita de plecarea la ra+boi a re!elui teban 4mp#itruo" ia infatisarea acestuia si seduce pe 4lcumena" sotia basileului" care naste pe Hercule. intoarcerea autenticului 4mp#itruo" insotit de sclavul Sosia" !enerea+a o serie de confu+ii" pe care lupiter insusi le clarifica in final59 135 Pseudolus 6comedie al carui titlu s-ar putea traduce prin 7)incinosul7 sau 7inselatorul7. 4 fost numita astfel dupa un sclav !enial" care mistifica in acelasi timp pe batranul sau stapan si pe @allio" un ne!ustor de curte+ane" desi prevenise ca-i va insela. incat Pseudolus sustra!e de la @allio pe frumoasa P#aenicium" iubita tanarului sau stapan. .ste cate!oric cea mai buna comedie plautina" cu mult peste nivelul celorlalte. in ansamblul pieselor lui Plaut ec#ivalea+a cu ceea ce repre+inta 7:uceafarul7 printre poemele lui .minescu59 145 7Be!ustorul7" )ercator" 155 7)icul carta!ine+7" Poenulus9 1<5 7Persanul7" Persa9 1=5 71d!onul7" Rudens 6in care sunt pre+entate tribulatiile a doua tinere sclave" supravietuitoare ale unui naufra!iu. .le fu! de stapanul lor" :abra/. Sclavul *ripus pescuieste un cufar al lui :abra/" pierdut in naufra!iu" datorita caruia batranul 2aemones" ajutat de sclavul &rac#alio" descopera ca una dintre fete si anume Palaestra" este fiica lui" pierduta cu ani in urma. Palaestra se casatoreste cu tanarul pe care il iubea59 185 Stic#us 6comedie care poarta numele unui sclav59 1A5 7&rei banuti7" &rinumus9 205 7@adaranul7" &ruculentus 6in care o curte+ana mistifica pe trei tineri" care o iubeau si isi c#eltuiau cu ea averile" un citadin" un taran si un militar. urte+ana intampina insa re+istenta lui Strat;la/" sclavul unuia dintre tineri. in final" tanarul citadin se casatoreste cu fata" pe care o sedusese candva" iar ceilalti doi indra!ostiti raman cu frumoasa curte+ana59 215 7Saculetul de calatorie7" ,idularia 6asemanatoare cu Rudens si conservata doar partial5. 2atarea majoritatii acestor comedii este foarte complicata. .ste practic imposibil de stabilit o cronolo!ie e/acta a comediilor plautine CC. 8niversul ima!inar plautin 4cest univers incorporea+a cu ma/ima pertinenta tara comediei" anti-4rcadia carnavalesca si saturnalica. um am mai aratat" intri!a implica o *recie conventionala" dominata de moravuri mi/te" elenistico-romane. a o invarianta" actionea+a permanent contrastul dintre pretentiile anumitor personaje si realitati" dintre na+uintele si disponibilitatile autentice ale caracterelor sau situatiilor" dintre ima!inea pe care si-o fauresc personajele despre viata" viitor" semeni etc. si statutul adevarat al acestora.

&emele comediilor' 1.imoralitatea vietii de familie9 2.ne!ustorul de femei-leno6in :atina59 3.modul de viata !recesc9 4.curte+anele in societatea romana9 5.sacrificiul sclavilor pentru stapani9

<.trufia"incultura"laudarosenia"prostia"imoralitatea9 =.probleme de ordin reli!ios cu substrat politic9 8.femeia romana de inalta tinuta morala. &oate comediile plautine au trasaturi commune' -intri!a asemanatoare9 -tatii sunt rivalii fiilor9 -sclavii sunt sireti. &oate redau fra!mente de viata"mereu altele. Personajele plautine' 1.sclavii domestici. 4cestia sunt alaturati stapanilor tineri pe care ii intele! si ii ajuta.:e procura bani pentru petreceri si rascumpararea curte+anelor de care sunt indra!ostiti.Petrec laolalta cu tinerii"ruinand averea parinteasca a acestora.-i impin! pe tineri la desfrau.,icleni"sireti actionea+a uneori in locul stapanului.4par si sclavi care tin la stapanul casei"sclavi de la tara. 2.oamenii liberi sunt de o mi+erie cumplita. 3.femeia' -nu se bucura de simpatie -este lacoma"lipsita de scrupule -se apropie de #etairele !recilor'coc#ete"fine"perfide"petrecarete"asculta mu+ica"in!#it avutul parintilor ademenind la ele pe tineri si pe batrani. -sunt dusmanite de matroane care vedeau in ele distru!erea caminului. -femeia libera este mandra" cicalitoare"rea"vorbeste mult"cleveteste. -se bucurau de ine!alitate fata de sot. -atunci cand femeia se bucura de independenta materiala aceasta devine imorala. -femeile maritate sunt fidele"e/emple in societatea romana. -n comedii mai apar' -leno-tip #idos de personaj"ne!ustorul de femei..ste un personaj ticalos care ne atra!e ura si dispretul.Bu se teme nici de +ei"nici de oameni"nici de le!e"nu are nici o rusine. ei care practica aceasta indeletnicire sunt adevaratii corupatori ai tineretului'ii invata sa fure"sa jefuiasca pe parinti"sa imprumute..i speculea+a femeia pentru a se imbo!ati.&oti sfarsesc prin a fi pacaliti de catre sclavi. -tinerii-fii de oameni avuti6majoritatea5sunt indra!ostiti si au nevoie de bani"ii inseala pe tata sip e patronul curte+anelor.4sistam astfel la de+a!re!area familiei romane.&inerii"din lipsa de ocupatie"devin imorali"caracteristicile lor principale fiind trandavia si dra!ostea pentru curte+ane. -parintii-sunt vinovati pentru felu de a fi al tinerilor..ducatia si e/emplul lor lipsesc"ei petrec si iubesc la un loc cu fii lor.Suntem martorii conflictului dintre educatia noua si cea vec#e"dintre tata si fiu"dintre tineri si batrani.

:imba si stilul comediilor plautine. Plaut este un neintrecut creator in materie de limba care este unul dintre principalele elemente comice cu care conturea+a caracterul diferitelor personaje..l a creat o limba inteleasa de toti"limbajul familiar..l utili+ea+a procedee e/pressive'propo+itia nominala"procedeul de formare a !radelor de comparatie"superlative si pentru participii'%ocussimus sum%6sunt cel mort5"sau c#iar pentru substantive si c#iar pronume $ipsissimus%. ,ocabularul este foarte bo!at' -formule scurte din limbajul familiar'%audin tuD% -cuvinte din limbajul popular"e/pressive.jocuri de cuvinte"metafore"epitete. omicul' .ste dat de !lume"ironie"+eflemea"situatii ridicole"alu+ii"jocuri de cuvinte etc. ele mai raspandite sunt comical de situatii"de !esturi "substituirile de persoane"comical de c#aracter"dialo!ul de spirit "jocul de cuvinte"parodia"elemente de farsa. -n comediile plautine apare o lume foarte variata dintr-o epoca si o societate in care au loc multe prefaceri'sclavii"oameni liberi"tineri"batrani"ne!ustori bo!ati si oameni saraci"senatori si simpli tar!oveti"banc#eri"brutari"carciumari"cunoscatori de le!i si martori de oca+ie"moase etc. 4varitia a constituit un subiect spumos pentru marii scriitori si primul lucru pe care lam facut a fost sa cercetam definitia de dictionar a acestui cuvant. 4varitia provine" evident" din limba latina si inseamna atat +!arcenie" e!oism" cat si lacomie" pofta nemasurata de bani" de avere. 2e+voltarea acestei teme incepe o data cu literatura antica" cu opera parintelui comediei" Plaut care evidentia+a in a sa 4ulularia" pentru prima data" tipul avarului. >abio upaiuolo considera ca prota!onistul acesteia" batranul avar" .uclio este cel mai autentic personaj" foarte comple/ construit. 2in alcatuirea acestuia s-au inspirat mai multi autori ai literaturii universale. .ste vorba" bineinteles" de )oliere" in piesa sa $4varul%" de Honore de @al+ac" in $.u!enie *randet% si c#iar" in literatura en!le+a" Eilliam S#a(espeare cu $Be!utatorul din ,enetia%. -n 4ulularia avem un tablou su!estiv al avarului si al avaritiei. .uclio" un batran +!arcit" a !asit ascunsa in pamant o ulcica de !albeni. 2in aceasta clipa nu mai are liniste9 norocul i-a +druncinat mintea. &raieste tot timpul cu teama ca i se va fura comoara si cercetea+a necontenit locul unde a ascuns-o. 2evine banuitor fata de toti si intra in panica usor" la orice !est" la orice miscare. Bu mai iese afara din casa si devine temator" pana si fata de copilul sau. 2in nemiscarea ei" in locul unde a ascuns-o" ulcica blestemata domina toata activitatea casei. :;conides" pentru a obtine ca .uclio sa-si dea consimtamantul la casatoria lui cu P#aedria" fiica acestuia" pune la cale furtul comorii. Scena de disperare a avarului" in momentul cand nu mai !aseste ulcica la locul ei" a devenit celebra' $Sunt pierdut... m-au ucis... am muritF 8nde sa aler!D 8nde sa nu aler!D StaiF StaiF 2ar pe cine sa oprescD Bu stiu" nu mai stiu nimic... sunt orbF 8nde sa ma ducD 8nde ma afluD ine suntD Bu-mi mai am capul pe umeri" nu mai stiu ce e cu mine. 4#F ... va ro!" va

implor" va cad in !enunc#i" veniti-mi in ajutor" aratati-mi pe acela care m-a furat... -ata-l" iata-l coloF ,oi" voi" astia care va ascundeti sub #ainele voastre albe si care va ase+ati pe banca" vreti sa pareti oameni cinstiti... &u" tu" vorbesteF Hei" vreau sa te cred' c#ipul tau imi spune ca ai fi om cumsecade. eD 2e ce radetiD ,a cunosc eu pe toti9 stiu bine ca aici sunteti multi #oti. eD BuD Bimeni nu a furat-oD ... )a sufoci" ma omori... Spune" spune o data" cine eD ... 4" nu stiiD ,ai" vai nenorocitul de mineF Sunt pierdut. S-a sfarsit cu mineF...%. -+bitoare apare tonalitatea romana conferita intri!ii' prolo!ul este incredintat unui :ar familiaris" care joaca rolul Providentei si recompensea+a pietatea dovedita de P#aedria fata de el. Pe de alta parte" sentimentele lui .uclio" atitudinea lui din momentul descoperirii comorii" Gtraumatismul% provocat de imbo!atire e/prima fara indoiala o conceptie filo+ofica9 sursa ei o aflam in .tica Bicomac#ica a lui 4ristotel" care face din avaritie una din Gneputintele batranetii%. Prin neintrecuta forta si maiestria comica a pieselor sale "accesibile tuturor"Plaut si-a cucerit din timpul vietii statornica ade+iune a spectatorilor si a cititorilor nu numai din vremea lui "ci si din mileniile urmatoare "umbra marelui umbrian poposind si a+i pe majoritatea scenelor de teatru ale lumii..l a ridicat la ran!ul de inalta arta traditia populara italica "fertili+ata de !eniul corifeilor comediei antice medii si noi . Plaut ramane pe planul comediei in cultura universala asa cum Homer a ramas drept cel mai mare poet epic.

@-@:1*R4>-.' Plaut"&erentiu"Seneca-&eatru latin".ditura )ondero"@ucuresti "2002 #ttp'HHIII.!oo!le.ro

Plaut
6,-4&4 S- 1P.R45

4ndrei -oana-)aria