Jurnal de lectură

Titlul: Mara
Autorul: Ioan Slavici
Data: septembrie, clasa a IX-a.
Proza lui Ioan Slavici contureaza opictură măiastră a moravurilor si a
comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume in care
triumfa binele si adevarul, cinstea și dreptatea, cumpatarca și iubirea
de oameni, norme etice pe care omul trebuie să le respecte.

Ioan Slavici surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosfera specifica a

spatiului ardelenesc, în toate laturile vieții omenești. Cu o
impresionanta forță a detaliului, scriitorul construiește imagini
sugestive privind etnografia, obiceiurile, tradițiile, mentalitatea
oamenilor de etnii diferite, care convietuiesc în același spatiu etic ce-i
cuprinde și-i supune pe toți.

Mai deperte vă pot spune că planurile Marei, nu au devenit întru totul

realitate.

Mi-a plăcut această carte deoarece are anumite aspect legate de viața
și ca în romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, se urmărea evoluția
fiului Vitoriei- Gheorghiță, evoluție pe care o regăsim și la Mara.

Mara ca și Vitoria Lipan este o personalitate puternică dârză, fermă și

tenace, urmărindu-și îndeaproape scopul, Acela de a strange suficienți
bani pentru a avea un statut social și material solid, pentru a se simți
stăpână pe destinul ei.
Mara, după cum am povestit mai sus este mama a doi copii, iar de la un
capitol la altul emoțiile și trăirile acestora sunt din ce în ce mai intense.

Aceste sentimente pe care ei le trăiesc îi fac pe cititori să își dorească

să afle deznodământul situației în care sunt puși. Acest lucru îmi place
cel mai multla această carte- tensiunea și trăirile pe care le simt atunci
când mă pun în pielea personajului .

De asemenea îmi place și că atunci când cei doi frați se regăsesc, după
mulți ani (căci Persida a fost lăsată până la urmă în grija starostelui
Bocioacă) timpul se oprește parcă în loc, autorul ia o pauză de la
povestire, iar cei doi sunt prezentați în parallel cum au evoluat odată cu
trecerea timpului.