CARACTERIZARE STEFAN GHEORGHIDIU- ‘’ULTIMA NOAPTE DE

DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI’’

DE CAMIL PETRESCU
Roman modern de analiză psihologică, „ Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război este o scriere în cere arta analizei câștigă unul din
succesele ei cele mai mari" (Tudor Vianu, Arta prozatorilor români).
Roman pshihologic prin temă, conflict (interior), protagonist (o conștiință
problematizantă) și prin utilizarea unor tehnici ale analizei psiholog' e,
romanul lui Camil Petrescu este apreciat de critica vremii drept o
„monografie a îndoielii" (C. Ciopraga), „ monografia unui element psihic,
...gelozia" (G. Călinescu) sau „povestea studentului în filozofie Ștefan
Gheorghidiu care odată cu războiul trăiește agonia și moartea iubirii (Tudor
Vianu). Tudor Vianu apreciază „exactitatea aproape științifică în despicarea
complexelor sufletești tipice" faptul că „analiza sa se aplică asupra marilor
pasiuni umane, în care lămurește elementele constitutive, în treptata lor
însumare"
Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război este un român Modern
de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici unicitatea perspectivei
narative timpul prezent și subiectiv fluxul conștiinței memoria afectivă
narațiunea la persoana întâi luciditatea auto analize anticalofilismul dar și
autenticitate definită ca identificare a actului de creație cu realitatea vieții cu
experiența ne pervertită cu trăirea imensă.
R1: Romanul este o specie a genului epic, in proza, de intindere mare, cu o
actiune desfasurata pe mai multe planuri narative si un numar mare de
personaje prezentate in mediul lor de viata. Romanul Ultima noapte de
dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu este un roman
modernist, psihologic, al experientei, subiectiv, si a aparut in anul 1930.
Stefan Gheorghidiu, personajul narator, este un intelectual, personaj tipic
lui Camil Petrescu, student la Filozofie, care traieste intr-o lume a ideilor, a
cartilor, avand impresia ca s-a izolat de lumea concreta. Este lucid, un filosof
fascinat de absolut, de ideea unei iubiri ideale, find in acelasi timp, si un
inadaptat social, orgolios si hipersensibil. Orgoliul este trasatura
fundamentala a acestuia, izvorat din increderea in propria gandire si putere
de a intelege lucrurile, dar care il domina atat in relatiile de iubire, cat si in
viata sociala. Iubirea pentru Ella izvoraste, in primul rand, din orgoliu,
deoarece era iubit de cea mai frumoasa fata din Universitate, dar si din
duiosenie fata de exuberanta si devotamentul Ellei.
Relatia sa cu Ella a fost armonioasa atat timp cat acestia au traiat modest.
Mostenirea primita de la unchiul Tache creeaza o criza de identitate
psihologica si morala prin raportarea la societate.
Principala trasatura de caracter a lui Stefan Gheorghidiu este orgoliul,
ilustrativa in acest sens este marturisirea lui in ceea ce priveste felul in care
ia nastere dragostea pentru Ella. De asemenea, din orgoliu combinat cu o
moralitate superioara, pleaca de buna voie pe front, pentru ca nu ar fi
suportat sa ii auda pe alti participanti povestind despre razboi, fara ca el sa
cunoasca aceasta experienta de viata.
R2: O secventa care ilustreaza caracterul protagonistului este reprezentata
de primirea mostenirii care genereaza o ruptura in relatia acestuia, deoarece
Ella era incantata de viata mondena si pare interesata de un tanar avocat,
domnul G. Dintr-un orgoliu exagerat, Stefan refuza sa intre in competitie cu
cielalti, fiindca i se pare sub demnitatea lui de intelectual sa-si schimbe
garderoba si sa adopte comportamentul superficial al dansatorilor mode rni
pe care Ella ii admira, iar Gheorghidiu ii considera mediocri si ii
dispretuieste.
A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii
existentiale este razboiul, frontul, o experienta traita direct, care constituie
polul terminus al dramei intelectuale. Imaginea razboiului este demitizata,
nimic eroic, nimic inaltator, razboiul este tragic si absurd, inseamna noroi,
arsita, frig, foame, umezeala, murdarie si mai ales frica, spaima, disperare,
moarte. Faptele sunt expuse cu precizia calendaristica a jurnalului de front,
fiind inregistrate cu scrupulozitate de Gheorghidiu. Spiritul polemic al
autorului evidenteaza discutiile demagogice din Parlament privind
pregatirea pentru razboi, inconstienta si cinismul politicienilor, falsul
patriotism si iresponsabilitatea celor raspunzatori de soarta patriei. Frontul
este de fapt, haos, dezordine, ceea ce creeaza o imagine halucinanta ,,de foc
si de traznete”.
R3: Titlul romanului este o metafora a timpului psihologic, a modului in
care timpul obiectiv si evenimentele exterioare sunt resorbite in prezentul
constiintei. Substantivul comun ,, noapte’’ este o metafora care inseamna
trairea in constiinta si abolirea principiului cronologic. Termenii ,, ultima’’ si
‘’prima’’ sunt frontierele temporale ale unor epoci diferite ca traire si viziune
din viata personajului, marcand momentele esentiale ale transformarii sale.
Din barbatul orgolios si adept al iubirii unice, Stefan Gheorghidiu devine un
barbat rece, detasat si ironic spre sfarsitul romanului.
Incipitul romanului il prezinta pe Stefan Gheorghidiu ca proaspat
sublocoten ent rezervist, in primavara anului 1916, contribuind la
amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea
Dambovicioarei. Romanul este structurat in doua parti si are 13 capitole cu
titluri sugestive: Ultima noapte de dragoste care exprima aspiratia catre
sentimentul de iubire absoluta, si Intaia noapte de razboi care ilustreaza
imaginea razboiului tragic ca iminenta a mortii. Daca prima parte este o
fictiune deoarece prozatorul nu era casatori si nici nu traise o drama de
iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta
traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul Primului Razboi
Mondial.
Conflictul interior se produce in constiinta personajului narator care
traieste stari si sentimente contradictorii in ceea ce o priveste pe Ella. Stefan
Gheorghidiu traieste cu iluzia ca s-a izolat de realitatea inconjuratoare, insa
tocmai aceasta realitate produce destramarea cuplului. Gheorghidiu isi
aminteste inceputul iubirii sale cu Ella, sentiment ce parea absolut, deoarece
eroul considera ca ,,cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul
asupra celuilalt.’’ Implicarea Ellei in lumea mondena pe care eroul o
dispretuiestesi fata de care se detasase, reprezinta principalul motiv al
rupturii dintre cei doi.Din punctul meu de vedere, romanul modern,
subiectiv, al experientei, psihologic Ultima noapte de dragoste, intaia
noapte de razboi de Camil Petrescu pune in lumina caracterul omului
hiperlucid si al femeii interesate de monden, de lux. Stefan Gheorghidiu este
tipul intelectualui, al ganditorului, al omului care reuseste sa lase trecutul in
urma deoarece are puterea de a-si invinge gelozia, punand in raport
framantarile de constiinta cu cele obiective ale vietii sociale, cele din urma
cantarind mult mai mult. Astfel, Stefan Gheorghidiu ii lasa Ellei o mare parte
din avere, pentru ca a realizat faptul ca el isi va putea mereu gasi o femeie
obsedata de avere si lux, insa Ella nu va mai gasi un barbat care sa o
iubeasca, ci doar unul la fel de obsedat de bogatia ca ea.
In concluzie, romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi,
scris de Camil Petrescu in 1930, il prezinta pe intelectualul Stefan
Gheorghidiu ca fiind tipul omului ganditor, filosof, iubitor, care, participand
la razboi, isi va pierde oarecum simtul realitatii, totodata, schimbandu-si si
perspectiva asupra iubirii pe care o considera unica si absoluta.