CREANGA DE AUR

de Mihail Sadoveanu
caracterizare KESARION BREB

Mihail Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distinsă în literatura română şi

universală. Este un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist,
un contemplativ.

Romanul Creanga de aur apărut în 1933, prezintă episoade din istoria Bizanţului
anului 787. Este un roman mitic deoarece este operă epică în proză, cu un număr mare de
personaje şi o acţiune complexă, avănd ca temă expunerea vremii arhaice a magilor care
continuă iniţierea în tainele lumii.

Titlul romanului „Creanga de aur”, simbol al regenerării şi nemuririi, al înţelepciunii,

al cunoaşterii releva principalele atribute ale eroului Kesarion Breb.
În anul 780, Kesarion Breb, un tânăr din Dacia, este trimis de al treizeci şi doilea
decheneu, preot al lui Zamolxe, să se iniţieze în tainele lumii la templele egiptenilor şi să afle
rosturile noii credinţe (creştinismul) care se răspândeşte cu repeziciune în tot Bizanţul. 
Kesarion Breb este personajul masculin, principal, individual si pozitiv al romanului
Creanga de aur , fiind caracterizat de catre anarator prin modalitati directe si indirecte de
portretizare.
Acest personaj este caracterizat in mod direct de catre autor si de catre alte personaje.
Astfel, portretul sau este completat de narator cu insusirile fizice la inceputul capitolului al
IV-lea: Intre acei levantini, jidovi si asiatici, el era deosebit prin albeata obrazului si prin ochii
lui de coloarea cerului rasfrant in apa muntelui, o privire ascutita, tare si statornica,
patrunzand dincolo de fata lucrurilor". In acelasi context este subliniata firea aleasa a
munteanului dac. Kesarion purta pe frunte semnul literei Delta ca simbol al dumnezeirii: "Pe
fruntea lui, intre ochi, gandul cel fara hodina sapase trei linii in chip de triunghi, care
totdeauna stateau inclinate una catra alta". El este numit de autor "monahul cel sprinten şi
înalt" si atrage atenţia prin ochii săi puternici, de o culoare intensă.
Personajul este admirat de "multe femei" care "îl urmareau cu mirare din pridvoare ori
din unghiuri de ziduri asemuind trufia lui cu a unui leu bălan de Libia şi dorind să-1 audă
vorbind şi mângâind cu mâinile lui albe. Ele bănuiau la acest bărbat puternic o voce grava şi o
mângaiere moale. încercau să-i zâmbească, dar îngheţau sub lovitura grea a ochiului lui verde,
care trecea numai asupra lor, fară a le descoperi."
Personajul KESARION BREB este caracterizat prin modalitati indirecte de
portretizare care reies din : modul cum se poarta cu oamenii, felul sau de a gandi si actiona,
vestimentatie.
Breb îşi uimeşte semenii cu darurile sale neobişnuite: citeşte pe buze de la distanţă,
descifrează cu uşurinţă gândurile oamenilor, ori „ghicitorile” cele mai încâlcite, ascultă glasul

1
animalelor (părând să înţeleagă ce-i „spune” catârul său) şi, mai ales, citeşte în semnele
tainice ale viitorului.
Kesarion Breb este un mag venit din alte vremuri, un practicant al ezoterismului, ajuns
în ţara corupţiei, unde totuşi personajele se opun acesteia. Eroul poarta "strai alb încins cu
colan subtire de argint, însa fara nici o altă podoabă", având în picioare "cnemide, iar mânicile
hainelor erau largi ", şi este însoţit de Constandin, "omul acela mare şi pletos cu înfăţişare de
dulău ciobanesc". 
Breb, magul, este un "copil al pământului şi al cerului său", care, ajungând la hanul lui
Agatocle, cere pentru el "un ou şi o ulcică de lapte" şi pentru Constandin o halcă mare de
carne.
Eroul se maturizeaza, trecand in varsta inteleptilor, pe masura ce inainteaza pe drumul
cunoasterii si autocunoasterii. Daca in punctul de plecare era sprinten si nalt", comparandu-se
cu pasarile cerului, la sosirea in Bizant incepuse sa incarunteasca: „In coama-i mare incepeau
sa infloreasca cele dintai fire albe". 
Calator de la Egipet catra Dacia", adica intre locul renasterii spirituale si locul
existentei absolute intru spirit (din pestera magului), Kesarion trebuie sa-si probeze rezistenta
morala, din postura spiritului ales, traind printre oameni.