Subcarpatii

Precipitatii: 700-1000mm/an
Temperatura: 6-8 gC
Etaj climatic: dealuri inalte si munti josi
Vegetatie: paduri de foioase (fag si stejar)
Clasa soluri: cambisoluri

Caracteristici generale:
- sunt formati prin incretire; formare datorata procesului de extindere al
Carpatilor spre exterior.
- sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (au structura cutata)
- alunecari de teren
- formati in neozoic
- se intalneste relief fluvial
- cute diapire (sare)

a) Subcarpatii Moldovei :
- Structura este simpla si intalnim un singur sir de depresiuni marginite la
exterior de dealuri. (Caracteristica!)
- altitudinea maxima 911m - Culmea Plesului

b) Subcarpatii Curburii:

- 2 randuri de depresiuni si 2 de dealuri

- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatilor, datorita structurii foarte
cutate, a succesiunii apropiate de depresiuni si dealuri, a limitei greu de stabilit
fata de zona montana si a formei curbate. (Caracteristica!)
- Altitudine 996m - Magura Odobesti

c) Subcarpatii Getici:

- 2 randuri de depresiuni si 2 de dealuri

- altitudinea maxima (cea mai ridicata din subcarpatii romanesti - 1218m Dealul
Chiciora)
- Acest sector subcarpatic este mai simplu decat sectorul Sub.Curburii, dar mai
complex decat cel al Sub.Moldovei, iar succesiunea de dealuri si depresiuni este
mai stransa.
Subcarpatii Curburii

Pozitie
Acesta unitate deluroasa e situata la exteriorul Carpatilor Orientali si Meridionali (grupei
Bucegi)

Limite

N-   Valea Trotusului E- Valea Dambovitei

La interior - Carpatii Curburii si grupa La exterior – Campia Romana
Bucegi
Geneza

Subcarpatii s-au format intr-o fosa exterioara Carpatilor prin incretirea scoartei ca si
muntii, prin umplerea acesteia cu materiale sedimentare (gresii, marne, conglomerate,
argile, pietris, nisip)

Caracteristici specifice

o Sunt alcatuiti din strate sedimentare cutate (gresii, marne, conglomerate, argile,
pietris, nisip).
o Sunt cei mai lati si cei mai complecsi.
o Prezinta doua siruri de depresiuni  inchise de dealuri cu inaltimi de 700-1000m
(Magura Odobestilor, 996m).
o Treapta de trecere de la Carpati  la Campia Romana.
o Au o forma curbata si sunt afectati de cutremure.
o Dealurile sunt acoperite cu paduri de foioase, plantatii de vii si livezi iar
depresiunile cu alte culturi agricole.
o Sunt bogati in petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie, izvoare minerale.
o Prezinta importanta turistica (Vulcanii noroiosi, focurile vii).

Diviziuni

o Aspectul general al reliefului este mult mai complex fata de Subcarpatii Moldovei
deoarece se produce curbura unitatii de dealuri si deoarece apar 4 fasii de
depresiuni si de dealuri.

       O prima fasie cuprinde depresiuni submontanesituate la contactul cu

muntele:

       Depres. Vrancei,

       Depres. Lopatari.

        O a doua fasie este alcatuita din dealuri cutate interne

       Dealul Bisoca,

       Dealul Salcia,

       Dealul Ciolanul.
        A treia fasie se compune din depresiuni intracolinare

       Depres. Policiori,

       Depres. Valenii de Munte,

       Depres. Campina,

       Depres. Pucioasa,

       a patra fasie este alcatuita din dealuri semicutate externe

       Dealul Deleanu,

       Dealul Istrita.

o In plus, aspectul se complica deoarece in spatiul deluros patrund pinteni

montani ca Pintenul Ivanetu al Grupei de Curbura.
o Altitudinea maxima a unitatii este de 996 m in Magura Odobesti. Depresinile au
valori altitudinale de cca 450 m, iar dealurile depasesc 700 m.

Regiunile Sucarpatilor Curburii sunt:

o Subcarpatii Vrancei, ce cuprind intregul ansamblu de depresiuni si dealuri din

partea nordica.
o Subcarpatii Buzaului, ce cuprind intregul ansamblu de depresiuni si dealuri din
partea centrala.
o Subcarpatii Prahovei, ce cuprind intregul ansamblu de depresiuni si dealuri din
partea vestica.
Subcarpatii Moldovei
Asezare:

  Pozitie: la E de Carpatii Orientali

  Limite:
  N: Valea Moldovei
  S: Valea Trotus
  V: Carpatii Orientali
  E: Podisul Moldovei
  Vecini:
  N: Podisul Moldovei
  S: Subcarpatii Curburii
  V: Carpatii Orientali
  E: Podisul Moldovei

Caracteristici:

  Au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor

  Sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate de tip molasa
  Sunt formati dintr-un sir de depresiuni si unul de dealuri
  Sunt bogati in resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, carbune
  Altitudinile sunt cuprinse intre 300-1000m (max. 911 m, D. Plesu)

Subdiviziuni:

        Depresiuni: Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin

        Dealuri: Plesu-911, Bistritei, Pietricica

Clima:

  Etaj climatic: de dealuri inalte cu temp. medii anuale 6-8 si precipitatii 600-800mm, etaj
climatic de dealuri joase cu temperaturi de 8-9 si precipitatii 600-700 si etajul climatic al
depresiunilor intradeluroase cu fenomene de inversiune a temperaturii.
  Influente climatice: de ariditatela sud de Bistrita si scandinavo-baltice la nord de Bistrita
  Temperatura medie anuala: 6-10˚ C
  Precipitatii: 600-800mm
  Vanturi: crivatul

Ape:

  Rauri: Moldova cu Neamt, Bistrita cu Tazlau,Trotus cuTazlau, Casin, Oituz

  Lacuri:
  Antropice: Racova, Garleni.

Vegetatie:

  Etaj de vegetatie:
                  Stejar pana la 500m
  fag 500-1200m

Soluri:          Argiluvisoluri-cenusii

  Cambisoluri 500-1200 m
  Soluri brune
  Soluri brune acide

Populatie:

  Densitate  ~ 50 locuitori/km2
  Orase:
  Intre 10.000-25.000 locuitori: Tg. Neamt, Buhusi
  Intre 100.000-300.000 locuitori: Piatra Neamt

Sate: rasfirate pe versanti si liniare de-a lungul vailor si drumurilor; sate medii si mari in
depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor
Subcarpatii Getici
Asezare:

  Pozitie geografica: la S de Carpatii Meridionali

  Limite:
  N: Carpatii Meridionali
  S: Podisul Getic
  V: Valea Motrului
  E: Dambovita
  Vecini:
  N: Carpatii Meridionali
  S: Podisul Getic
  V: Podisul Mehedinti
  E: Subcarpatii Curburii

Caracteristici:

  Au luat nastere prin cutarea sedimentelor din exteriorul Carpatilor

  Sunt alcatuiti din roci sedimentare,cutate de tip molasa
  Sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua de dealuri
  Sunt bogati in resurse naturale: petrol, gaze naturale, sare, carbune
  Altitudinile sunt cuprinse intre 300-1200m (max. 1218 m, D. Chiciora, Matau-1018m)
  Prezinta 2 siruri de depresiuni si dealuri.

Subdiviziuni:

  Depresiuni submontane: Depr. Subcarpatica Olteana,  Depr. Campulung

  Depresiuni intracolinare: Targu Jiu
  Dealuri: Muscelele Argesului, D. Bran

Clima:

  Etaj climatic: de dealuri inalte cu temp. medii anuale 6-8 si precipitatii 600-800mm, etaj
climatic de dealuri joase cu temperaturi de 8-9 si precipitatii 600-700 si etajul climatic al
depresiunilor intradeluroase cu fenomene de inversiune a temperaturii.
  Influente climatice: de ariditate
  Temperature medie anuala: 6-10˚ C
  Precipitatii: 600-800mm
  Vanturi: efectul de foehn

Ape:

  Rauri: Jiu, Gilort, Amaradia, Olt, Oltet, Topolog, Arges

  Lacuri:
  In masive de sare: Ocnele Mari
  Antropice: Ramnicu Valcea, Daesti, Calimanesti, Cerbureni, Valea Iasului

Vegetatie:

  Etaj de vegetatie: Stejar pana la 500m

  fag 500-1200m

Soluri:   Argiluvisoluri-cenusii
   Cambisoluri 500-1200 m
  Soluri brune
  Soluri brune acide

Populatie:

  Densitate  ~ 50 locuitori/km2
  Orase:
  < 10.000 locuitori: Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Novaci, Tg. Carbunesti,
Baile Govora, Ocnele Mari
  Intre 10.000-25.000 locuitori: Bumbest-Jiu, Rovinari
  Intre 25.000-50.000 locuitori: Campulung, Curtea de Arges
  Intre 50.000-100.000 locuitori: Tg. Jiu
  Intre 100.000-300.000 locuitori: Rm. Valcea
Sate: rasfirate pe versanti si liniare de-a lungul vailor si drumurilor; sate medii si mari in
depresiuni; functii agricole-pomi-viticole, cultura plantelor