SUBCARPAŢII

CLASA a 12-a

1. Poziţia geografică:
 La exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali;
 Unitate de tranziţie între Carpaţi şi unităţile de relief exterioare acestora
2. Limite:
 Valea Moldovei, în nord,
 Valea Motrului şi Podişul Mehedinţi în vest
 Valea/Culoarul Siretului, în est
 Podişul Getic şi Câmpia Română, în sud şi sud-est
3. Caracteristici generale:
a. Formare
 s-au format prin cutare (încreţire) ca şi munţii la sfârşitul neozoicului şi începutul cuaternarului
b. Substrat
 alcătuiţi din roci mai moi: gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri → frecvenţa proceselor de
versant
c. Orientare
 Nord-sud, NE-SV și est-vest
d. Altitudini
 Sunt mai scunzi ca munţii, cu altitudini ce rar depăşesc 1000m
 Altitudinea medie 300m -1000m
 Altitudinea maximă este de 1218 m în Dealul Chiciora şi 1018 m în Măgura Mâţău
e. Forme și tipuri de relief
 Prezența cutelor diapire (strate cutate până la verticală ce au în compoziție sare) și a vulcanilor
noroioși
 Relieful este format din două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) închise de
două aliniamente de dealuri de tip subcarpatic: măguri și muscele
 relief carstic pe sare.
 Văi largi, cu terase și lunci extinse
f. Resurse naturale - petrol, sare, cărbuni, gaze
4. Subdiviziuni
 Subcarpaţii Moldovei
 Subcarpaţii Curburii
 Subcarpaţii Getici 
 Subcarpaţii Moldovei Subcarpaţii Curburii Subcarpaţii Getici 
1. Poziţia geografică la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul/sudul
Orientali Curburii şi a Grupei Bucegi Carpaţilor Meridionali
2. Limite 2. Limite 2. Limite
 Valea Moldovei în nord şi V.  Valea Trotuşului(N) Valea Dâmboviţei (V)  Valea Dâmboviţei (E); Valea Motrului (V)
Trotuşului în sud  Câmpia Română în est şi sud  Carpaţii Meridionali(N); Podişul Getic(S)
 Culoarul Siretului în E şi Grupa
Centrală în V
3. Aspecte specifice de relief 3. Aspecte specifice de relief 1. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul a. Geneză: formaţi prin încreţire la a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul
orogenezei alpine; sfârşitul orogenezei alpine; orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne,b. Substrat roci constituente: argile, marne, b. Substrat roci constituente: argile, marne,
gresii. gresii. gresii.
c. Orientare: de la Nord la Sud c. Orientare: de la NE spre SV c. Orientare: de la Est la Vest
d. Altitudini: d. Altitudini: d. Altitudini:
 altitudini de 300-400 m – în depresiuni şi 500- Prezintă cele mai mari altitudini medii 700-  Prezintă cele mai mic altitudini medii,
600 m - în dealuri; 800m,  Prezintă cele mai mari altitudini din
 altitudinea maximă – 911 m în Dealul Pleşului; altitudinea maximă este de 996m în Măgura Subcarpaţi, 1218 m înDealul Chiciora şi
e. Forme şi tipuri de relief Odobeştilor 1018 m Mg Mâţău
 un şir de depresiuni subcarpatice închise lae. Forme şi tipuri de relief  Altitudinile scad de la N-S
exterior de dealuri.  Cel mai complex sector subcarptic, e. Forme şi tipuri de relief
 Frecvenţa alunecărilor de teren  Relieful este dispus pe două aliniamente de  Un dublu şir de depresiuni şi dealuri cu o
 Relief fluvial, de pluviodenudare depresiuni (submontane şi intracolinare) şi structură cutată, orientate pe direcţie E-V
 Reprezintă sectorul cu cea mai mică lăţime dealuri(interne şi externe), cu aspect de labirint Relieful caracterizat prin fragmentare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie  Reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime puternică
din Subcarpaţi şi cea mai intensă zonă seismică Prezenţa muscelelor şi a măgurilor
 Prezenţa vulcanilor noroioşi în Depresiunea  Cea mai mare depresiune subcarpatică –
Policiori şi Berca-Arbănaşi Depresiunea Târgu - Jiu - Câmpu Mare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie  Relief fluvial, de pluviodenudare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Depresiunea Neamţului: - pe Valea 4a. Subcarpaţii Vrancei: Depresiuni: 4a. Subcarpaţii Olteniei: între Bistriţa Vâlcii
Neamţului (Ozana) închisă de Culmea Vrancei, Neculele (submontame); Vidra, Mera, şi Valea Motrului. 1. Subcarpaţii Gorjului:
Pleşului 911m şi Dealul Runc. Câmpuri, Dumitreşti; Dealuri: Răchitaş, Răiuţ, depresiuni: Târgu –Jiu – Câmpu Mare,
4b. Depresiunea Cracău – Bistriţa: - pe valea Odobeşti, Deleanu, Ouşoru, Tismana, Baia de Aramă, Novaci, Bumbeşti;
Bistriţei şi a afluentului său Cracău închisă de 4b. Subcarpaţii Buzăului: - Depresiuni: dealuri: Bran 333m, Sporeşti 402 m, Săcelu
Dealul Runcu, Corni, Barboi - altitudini de Policiori, Drajna, Nişcov, Podeni; Dealuri: 503 m 2. Subcarpaţii Olteţului şi Vâlcii:
300 -350m, şes neted cultivat cu cereale şi Pintenul Ivăneţiu, Istriţei, Ciolanu, depresiuni: Horezu şi Măgura Slătioarei 767
livezi Salcia,Blăjeni m
- salbă de hidrocentrale pe Bistriţa.
4c. Depresiunea Tazlău – Caşin: - pe valea
Trotuşului cu afluenţii săi Caşin,Tazlău şi
Oituz
- închisă de Culmea Pietricica 746m, este largă
şi joasă de 200m.
4c. Subcarpaţii Prahovei şi Dâmboviţei:
Depresiuni: Vălenii de Munte, Câmpina,
Pucioasa
Dealuri: Doftanei, Ocniţei, Ialomiţei
4b. Subcarpaţii Argeşului: între Dâmboviţa
şi Bistriţa Vâlcii. depresiuni submontane:
Câmpulung pe Dâmboviţa, Cândeşti pe
Vâlsan, Arefu pe Argeş, Jiblea pe Olt, Curtea
de Argeş pe Argeş; dealuri: Chiciora,
Măgura Mâţău, Negru, Tămaş 1104m,
Ciocanu 885 m, Ciuha748m