Lecţia 10

SUBCARPAȚII

1. Poziţia geografică:
 La exteriorul Carpaţilor Orientali şi Meridionali;
 Unitate de tranziţie între Carpaţi şi unităţile de relief exterioare acestora
2. Limite:
 Valea Moldovei, în nord,
 Valea Motrului şi Podişul Mehedinţi în vest
 Valea/Culoarul Siretului, în est
 Podişul Getic şi Câmpia Română, în sud şi sud-est
3. Caracteristici generale:
a. Formare
 s-au format prin cutare (încreţire) ca şi munţii la sfârşitul neozoicului şi
începutul cuaternarului
b. Substrat
 alcătuiţi din roci mai moi: gresii, marne, argile, nisipuri, pietrişuri →
frecvenţa proceselor de versant
c. Orientare
 Nord-sud, NE-SV și est-vest
d. Altitudini
 Sunt mai scunzi ca munţii, cu altitudini ce rar depăşesc 1000m
 Altitudinea medie 300m -1000m
 Altitudinea maximă este de 1218 m în Dealul Chiciora şi 1018 m în Măgura
Mâţău
e. Forme și tipuri de relief
 Prezența cutelor diapire (strate cutate până la verticală ce au în compoziție
sare) și a vulcanilor noroioși
 Relieful este format din două aliniamente de depresiuni (submontane şi
intracolinare) închise de două aliniamente de dealuri de tip subcarpatic:
măguri și muscele
 relief carstic pe sare.
 Văi largi, cu terase și lunci extinse
f. Resurse naturale - petrol, sare, cărbuni, gaze
4. Subdiviziuni
 Subcarpaţii Moldovei
 Subcarpaţii Curburii
 Subcarpaţii Getici 
 Subcarpaţii Moldovei Subcarpaţii Curburii Subcarpaţii Getici 
1. Poziţia geografică la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul Carpaţilor 1. Poziţia geografică: la exteriorul/sudul
Orientali Curburii şi a Grupei Bucegi Carpaţilor Meridionali
2. Limite 2. Limite 2. Limite
 Valea Moldovei în nord şi V. Trotuşului în sud  Valea Trotuşului(N) Valea Dâmboviţei (V)  Valea Dâmboviţei (E); Valea Motrului (V)
 Culoarul Siretului în E şi Grupa Centrală în V  Câmpia Română în est şi sud  Carpaţii Meridionali(N); Podişul Getic(S)
3. Aspecte specifice de relief 3. Aspecte specifice de relief 1. Aspecte specifice de relief
a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul a.Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul a. Geneză: formaţi prin încreţire la sfârşitul
orogenezei alpine; orogenezei alpine; orogenezei alpine;
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii.
b. Substrat roci constituente: argile, marne, gresii. b. Substrat roci constituente: argile, marne,
c. Orientare: de la Nord la Sud c. Orientare: de la NE spre SV gresii.
d. Altitudini: d. Altitudini: c. Orientare: de la Est la Vest
 altitudini de 300-400 m – în depresiuni şi 500-  Prezintă cele mai mari altitudini medii 700- d. Altitudini:
600 m - în dealuri; 800m,  Prezintă cele mai mic altitudini medii,
 altitudinea maximă – 911 m în Dealul Pleşului;  altitudinea maximă este de 996m în Măgura Prezintă cele mai mari altitudini din Subcarpaţi,
e. Forme şi tipuri de relief Odobeştilor 1218 m înDealul Chiciora şi 1018 m Mg Mâţău
 un şir de depresiuni subcarpatice închise la e. Forme şi tipuri de relief  Altitudinile scad de la N-S
exterior de dealuri.  Cel mai complex sector subcarptic, e. Forme şi tipuri de relief
 Frecvenţa alunecărilor de teren  Relieful este dispus pe două aliniamente de  Un dublu şir de depresiuni şi dealuri cu o
 Relief fluvial, de pluviodenudare depresiuni (submontane şi intracolinare) şi structură cutată, orientate pe direcţie E-V
 Reprezintă sectorul cu cea mai mică lăţime dealuri(interne şi externe), cu aspect de labirint  Relieful caracterizat prin fragmentare puternică
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie Reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime din  Prezenţa muscelelor şi a măgurilor
Subcarpaţi şi cea mai intensă zonă seismică  Cea mai mare depresiune subcarpatică –
 Prezenţa vulcanilor noroioşi în Depresiunea Depresiunea Târgu - Jiu - Câmpu Mare
Policiori şi Berca-Arbănaşi  Relief fluvial, de pluviodenudare
f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie f. Resurse: sare, petrol, gaze, roci de construcţie
4. Diviziuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Depresiunea Neamţului: - pe Valea Neamţului 4a. Subcarpaţii Vrancei: Depresiuni: Vrancei, 4a. Subcarpaţii Olteniei: între Bistriţa Vâlcii şi
(Ozana) închisă de Culmea Pleşului 911m şi Neculele (submontame); Vidra, Mera, Câmpuri, Valea Motrului. 1. Subcarpaţii Gorjului:
Dealul Runc. Dumitreşti; Dealuri: Răchitaş, Răiuţ, Odobeşti, depresiuni: Târgu –Jiu – Câmpu Mare, Tismana,
4b. Depresiunea Cracău – Bistriţa: - pe valea Deleanu, Ouşoru, Baia de Aramă, Novaci, Bumbeşti; dealuri: Bran
Bistriţei şi a afluentului său Cracău închisă de 4b. Subcarpaţii Buzăului: - Depresiuni: Policiori, 333m, Sporeşti 402 m, Săcelu 503 m 2.
Dealul Runcu, Corni, Barboi - altitudini de 300 Drajna, Nişcov, Podeni; Dealuri: Pintenul Ivăneţiu, Subcarpaţii Olteţului şi Vâlcii: depresiuni:
-350m, şes neted cultivat cu cereale şi livezi Istriţei, Ciolanu, Salcia,Blăjeni Horezu şi Măgura Slătioarei 767 m
- salbă de hidrocentrale pe Bistriţa. 4c. Subcarpaţii Prahovei şi Dâmboviţei: 4b. Subcarpaţii Argeşului: între Dâmboviţa şi
4c. Depresiunea Tazlău – Caşin: - pe valea Depresiuni: Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa Bistriţa Vâlcii. depresiuni submontane:
Trotuşului cu afluenţii săi Caşin,Tazlău şi Oituz Dealuri: Doftanei, Ocniţei, Ialomiţei Câmpulung pe Dâmboviţa, Cândeşti pe Vâlsan,
- închisă de Culmea Pietricica 746m, este largă şi Arefu pe Argeş, Jiblea pe Olt, Curtea de Argeş pe
joasă de 200m. Argeş; dealuri: Chiciora, Măgura Mâţău, Negru,
Tămaş 1104m, Ciocanu 885 m, Ciuha748m