Carpații Meridionali (Carpații Sudici)

-Între Valea Prahovei (E) și Culoarul Timiş-Cerna (V)

-sunt orientaţi pe direcţia est-vest.

 Principalele caracteristici ale reliefului Carpaţilor Meridionali sunt:

o au cele mai mari altitudini din sectorul românesc al Carpaţilor, culminând în multe locuri la
înălţimi ce depăşesc 2500m; cele mai înalte vârfuri sunt : Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535
m);

o în alcătuirea Carpaţilor Meridionali predomină rocile dure (şisuri cristaline, îndeosebi), dând un
aspect masiv reliefului;

o pe crestele cele mai înalte ale munţilor există un relief care a rezultat în urmă acţiunii de
eroziune a gheţarilor din timpul epocii glaciare; formele de relief principale sunt: circurile
glaciare şi văile glaciare;

o masivitatea remarcabilă şi fragmentarea redusă sunt puse în evidenţă numărul mic de

depresiuni;

Diviziuni:

1. Grupa Bucegi
2. Grupa Făgăraș
3. Grupa Parâng
4. Grupa Retezat – Godeanu

1.Grupa Bucegi

a) Mod de formare – prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină;

b) Petrografie (tipuri de roci) – șisturi cristaline, conglomerate, calcare;

c) Altitudinea maximă – 2.505 m vf. Omu din Munții Bucegi.

d) Tipuri genetice de relief:

- Relief glaciar – deoarece prezintă altitudini peste 2.000 de m și a fost modelată de ghețarii
pleistoceni (cuaternari); formele reliefului glaciar: circuri glaciare, văi glaciare, morene.

- Relief carstic (Peștera Ialomițe, Cheile Dâmbovicioarei – Munții Bucegi);

- Relief pe conglomerate/relief ruiniform (Babele, Sfinxul – în Munții Bucegi);

e) Fragmentare redusă a reliefului, masivitate remarcabilă.

2.Grupa Făgăraș

a) Mod de formare – prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină;

b) Petrografie (tipuri de roci) – șisturi cristaline;

 c) Altitudinea maximă – 2.544 m vf. Moldoveanu din Munții Făgăraș (cel mai înalt din Carpații
românești); 2.535 vf. Negoiu, în Munții Făgăraș;

d) Tipuri genetice de relief:

- Relief glaciar – deoarece prezintă altitudini peste 2.000 de m și a fost modelată de ghețarii
pleistoceni (cuaternari); formele reliefului glaciar: circuri glaciare, văi glaciare, morene.

e) Fragmentare redusă a reliefului, masivitate remarcabilă.

3.Grupa Parâng

a) Mod de formare – prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină;

b) Petrografie (tipuri de roci) – șisturi cristaline + calcar pe margini/marginal;

c) Altitudinea maximă – 2.519 m vf. Parângul Mare din Munții Parâng.

d) Tipuri genetice de relief:

- Relief glaciar – deoarece prezintă altitudini peste 2.000 de m și a fost modelată de ghețarii
pleistoceni (cuaternari); formele reliefului glaciar: circuri glaciare, văi glaciare, morene.-

- -Relief carstic (Peștera Muierilor – în Munții Parâng)

e) Fragmentare redusă a reliefului, masivitate remarcabilă.

4.Grupa Retezat - Godeanu

a) Mod de formare – prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină;

b) Petrografie (tipuri de roci) – șisturi cristaline + calcare pe margini;

c) Altitudinea maximă – 2.509 m vf. Peleaga din Munții Retezat;

d) Tipuri genetice de relief:

- Relief glaciar – deoarece prezintă altitudini peste 2.000 de m și a fost modelată de ghețarii
pleistoceni (cuaternari); formele reliefului glaciar: circuri glaciare, văi glaciare, morene.

- Relief carstic

f) Fragmentare redusă a reliefului, masivitate remarcabilă.

Rețin!

● Valea Oltului este singura vale transversală (traversează de la N la S Carpații Meridionali).

● În Grupa Parâng – Șoseaua Transalpina - drumul face legătura între orașele Novaci  (S) din județul
Gorj și Sebeș (N) din județul Alba;

- Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).