Autor: Andrei BRISC
com
Unitatea majora
Carpatii Orientali-Grupa
Nordica (Maramuresului si
Bucovina)
Carpatii Orientali-Grupa
Centrala (Moldo-Transilvani)
Carpatii Orientali-Grupa Sudica
(Curburii)
Carpatii Meridionali-Grupa
Bucegi
Carpatii Meridionali-Grupa
Fagaras
Carpatii Meridionali-Grupa
Parang
Carpatii Meridionali-Grupa
Retezat-Godeanu
Carpatii Occidentali-Grupa
Banat
Carpatii Occidentali-Grupa
Poiana Rusca
Carpatii Occidentali-Grupa
Apuseni
www.geoandrei.
RELIEFUL ROMANIEI-PREGATIRE BACALAUREAT
Modul de formare Tipuri de roci Altitudini Alte aspecte
-prin incretire si -roci vulcanice pe -alt. max.:2303 m in vf. -se remarca prezenta reliefului glaciar (lacurile glaciare
eruptii vulcanice fasia de vest Pietrosu Rodnei Lala Mica si Lala Mare) si a reliefului vulcanic;
(Oas, Gutai, Tibles) -sisturi cristaline pe -sunt prezente depresiuni intramontane: Depr.
fasia centrala Dornelor, Maramuresului, Campulung-Gura Humorului
-FLIȘ pe fasia estica
-prin incretire si -roci vulcanice pe -alt. max.: 2100 m in vf. -se remarca prezenta reliefului vulcanic, a reliefului pe
eruptii vulcanice fasia de vest Pietrosu Calimani conglomerate (Ceahlau) si a reliefului carstic (in
(Calimani, Gurghiu, -sisturi cristaline pe Hasmasu Mare->Cheile Bicaz)
Harghita) fasia centrala -sunt prezente depresiuni intramontane: Giurgeu,
-flis pe fasia estica Ciuc, Comanesti, Borsec
-prin incretire -alcatuiti in cea mai -alt. max: 1954 in vf. -sunt prezente depresiuni intramontane: Brasov (aici
mare parte din flis Ciucas au loc inversiuni termice)
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 2505 in vf -se remarca prezenta reliefului glaciar, a reliefului
-calcar Omu carstic (in Piatra Craiului) si a reliefului pe
-conglomerate conglomerate (Sfinxul si Babele din Bucegi)
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 2544 in vf. -se remarca prezenta reliefului glaciar (Lacul Balea)
Moldoveanu
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 2519 m in vf. -se remarca prezenta reliefului glaciar
Parangu Mare
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 2509 m in vf. -se remarca prezenta reliefului glaciar (Lacul Bucura,
Peleaga Lacul Zanoaga)
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 1446 m in vf. -se remarca prezenta reliefului carstic
-roci sedimentare Semenic
-calcare
-prin incretire -sisturi cristaline -alt. max: 1374 in vf.
Pades
-prin incretire si -sisturi cristaline -alt. max: 1849 in vf. -se remarca prezenta reliefului vulcanic (e mai slab
eruptii vulcanice -roci sedimentare Bihor dezvoltat ca in Orientali)
(Metaliferi) -roci vulcanice -relieful carstic este foarte bine reprezentat
-calcar -datorita diversitatii alcatuirii petrografice (litologice)
sunt cunoscuti sub denumirea de ,,Mozaic petrografic”
Autor: Andrei BRISC www.geoandrei.com
Unitatea majora Modul de formare Tipuri de roci Altitudini Alte aspecte
-se remarca ,,depresiunile golf”: Depr. Zarand (pe
Crisul Alb), Depr. Beius (pe Crisul Negru), Depr. Vad-
Borod (pe Crisul Repede)
-prin incretire -roci sedimentare: -altitudinile rar -SBC Moldovei: exista un singur sir de dealuri si
(datorita celei de-a argile, marne, nisip, depasesc 1000 m, depresiuni submontane
doua ridicari a pietris variaza intre 300-1000 -SBC Curburii: exista 2 siruri de dealuri si 2 siruri de
Carpatilor si m depresiuni submontane, fiind cea mai complexa
deplasarea acestora structura din SBC. Complexitatea e sustinuta si de
Subcapati
spre exterior) patrunderea pana in interiorul depresiunilor a unor
pinteni de munte: Ivanet si Homoriciu
-SBC Getici: exista 2 siruri de dealuri si 2 siruri de
depresiuni submontane (mai complecsi ca SBC
Moldovei, dar mai putin complecsi ca SBC Curburii)
-s-a format prin -roci sedimentare: Altitudini medii de -s-au format structuri boltite numite DOMURI (se
Depresiunea Colinara a scufundare urmata argile, marne, nisip, aproximativ 500-600 m, extrage gaz metan)
Transilvaniei de o umplere cu pietris altitudinea maxima -structuri de sare numite CUTE DIAPIRE (se extrage
sedimente trecand de 1000m sare)
-s-a format prin -roci sedimentare: Altitudini medii de -este specific relieful de platforma (Platforma Strehaia,
umplerea cu argile, marne, nisip, aproximativ de 300-400 Jiu, Oltet, Cotmeana, Candesti)
Podisul Getic
sedimentare (ale pietris m, altitudinea maxima -este o unitate de piemont
raurilor si a lacului) trecand de 800m
-prin incretire (in -sisturi cristaline Altitudini medii de -dpdv al alcaturii petrografice, e strans legata de
acelasi timp cu Carp. -calcar aproximativ de 300-400 Muntii Carpati, dar din cauza altitudinilor reduse se
Meridionali) m, altitudinea maxima incadreaza printre unitatile de podis (de aici rezulta
Podisul Mehedinti trecand de 800m faptul ca Pod Mehedinti este o ,,unitate
unica”/,,unicitatea acesteia”)
-e foarte bine dezvoltat relieful carstic

-Pod. Casimcea (Pod. -Pod. Dobr N: granit Altitudini medii de -Pod Casimcea e cea mai veche unitate la suprafata din
Dobrogei Centrale) s- (Muntii Macin) si roci aproximativ de 200 m, Romania
a format in sedimentare altitudinea maxima -Muntii Macin sunt singurii munti din Romania formati
Podisul Dobrogei orogeneza -Pod. Dobr Centrale: trecand de 400m in orogeneza hercinica
caledonica sisturi verzi (Pod
-Muntii Macin (Pod. Casimcea) si roci
Dobrogei de Nord) s- sedimentare
Autor: Andrei BRISC www.geoandrei.com
Unitatea majora Modul de formare Tipuri de roci Altitudini Alte aspecte
a format in -Pod Dobr S: roci
orogeneza hercinica sedimentare
-Pod.Dobrogei de
Sud s-a format prin
sedimentare
-s-a format prin -roci sedimentare: -altitudini medii de -specific relieful de tip CUESTA
umplere cu argile, marne, nisip, aproximativ 400-500 m,
Podisul Moldovei
sedimente pietris altitudinea maxima
depasind 600 m
-s-a format prin -roci sedimentare: -altitudini medii de -,,depresiuni de tip golf’’ (vezi Apuseni)
umplere cu argile, marne, nisip, aproximativ 300-500 m,
sedimente pietris altitudinile rar depasind
Dealurile de Vest
-pe alocuri sisturi 500 m
cristaline si roci
eruptive (vulcanice)
-s-a format prin -roci sedimentare: -alt medie aprox 100 m, -sunt specifice depunerile de LOESS;
umplere cu argile, marne, nisip, alt max depasind 150 m -in Campia Carei se intalnesc dune de nisip
Campia de Vest
sedimente pietris -singura unitate de campie din Romania care intra in
-LOESS contact direct cu Muntii Carpati
-s-a format prin -roci sedimentare: -alt medie de aprox 50- -sunt specifice depunerile de LOESS;
umplere cu argile, marne, nisip, 100 m, alt max depasind -in Campia Olteniei se intalnesc dune de nisip
Campia Romana
sedimente pietris 300 m -s-au format prin tasare CROVURI
-LOESS
-s-a format prin -roci sedimentare: Altitudini medii intre -cea mai noua unitate majora din Romania, aflandu-se
umplerea cu nisip 0,5-1m, alt max fiind de in continua formare
aluviuni aduse de -mȃl 12,5 m in Grindul Letea -predomina relieful SUBMERS (lacuri, lagune, canale,
Delta Dunarii
Dunare -LOESS balti ->se refera la aspecte acvatice), relieful EMERS
(grinduri -> se refera la suprafete de uscat) fiind mult
mai slab dezvoltat