UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPA

Nr. Denumirea Altitudinea Modul de formare Alcatuire Tipuri de relief Alte caracteristici
Crt. unitatii de maxima geologica
relief
1 Munţii Alpi Vf. Mont Cutarea si Sisturi - relieful glaciar cu -Are lungimea de 1200 km
Blanc 4807m incretirea scoartei cristaline si prezenţa gheţarilor - este format din culmi paralele
in orogeneza roci actuali, desfăşurate pe direcţia generală
alpina sedimentare - iar în partea de est vest-est între Marea Ligurică şi
relieful carstic dezvoltat Câmpia Panonică
pe calcare şi dolomite. - masivitatea
2 Munţii Carpaţi Masivul Cutarea si şisturi -releif glaciar la peste – situaţi între bazinul Vienei şi
Tatra (vârful incretirea scoartei cristaline, roci 2000m Valea Timokului, au un traseu
Gherlakowka in orogeneza vulcanice şi -relief vulcanic sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât
, 2655 m) alpina fliş -relief petrografic- Alpii, au multe depresiuni şi
Eruptii vulcanice carstic, specific etc. culoare de vale. etc.
in neogen
3 Munţii Pirinei 3404 m în Cutarea si Sisturile -relief glaciar la peste --se desfăşoară între Golful Biscaya
vârful Pic incretirea scoartei cristaline 2000m, de tip pirenean şi Marea Mediterană, au lungime
d’Aneto in orogeneza domina + roci -cu creste glaciare, fara de 400 km şi altitudini ce depăşesc
alpina sedimentare vai glaciare 3000 m.
-masivitatea remarcabilă în partea
centrală.
4 Munţii vârful Gran Cutarea si Sisturile – la nord de Roma apar -un lanţ montan ce se desfăşoară
Apenini Saso, 2912 m incretirea scoartei cristaline şi vulcani stinşi cu sub formă de culmi paralele în
in orogeneza domina + roci cratere şi lacuri lungul Peninsulei Italice.
alpina vulcanice vulcanice: Bolsena, -culmi orientate N-S
Eruptii vulcanice Trasimeno -alunecari de teren , versanti
-relief glaciar abrupti
-fragmentati de vai, culoare,
depresiuni
5 Munţii vârful Cutarea si alcătuiţi din -gheţari actuali şi – se desfăşoară pe direcţie vest-est
Caucaz Elbrus, 5642 incretirea scoartei granite, roci prezintă un relief glaciar între Marea Neagră şi Marea
m in orogeneza vulcanice, pleistocen şi actual. Caspică
alpina calcare şi -relief vulcanic,carstic -fragmentati de pasuri si trecatori la
conglomerate inaltime
6 Munţii Alpii 2522m Cutarea si Domina -relieful carstic – se desfăşoară pe direcţia nord-
Dinarici Vf. Durmitor incretirea scoartei calcarele vest sud-est sub forma unor şiruri
in orogeneza paralele de culmi ale căror cute
alpina revărsate spre Marea Adriatică au
dus la formarea ţărmului dalmatic
7 Munţii Balcani 2376 m în Cutarea si Domina rocile -relief petrografic – se desfăşoară pe direcţia
(Stara Planina) vârful Botev. incretirea scoartei cristaline generală vest-est sub forma a două
in orogeneza culmi paralele despărţite de Valea
alpina Tundjei.

8 Munţii 2911 m în Cutarea si Domina rocile -relief carstic, ruiniform – situaţi în sudul Peninsulei
Pindului vârful incretirea scoartei cristaline Balcanice, orientaţi pe direcţia
Olimp. in orogeneza nord-sud
alpina
9 Munţii 2469 m Orogeneza Sisturi - are gheţari montani - orientaţi pe direcţia generală
Scandinaviei caledonica si cristaline actuali. -Formele de nord-est sud-vest,
alpina vechi, puternic relief cele mai frecvente - după topirea gheţarului de calotă,
metamorfozate sunt platourile înalte, au fost antrenaţi în mişcări de
, gnaise şi hornurile, circurile şi înălţare pe verticală. Spre ţărmul
granite. văile glaciare. atlantic se termină abrupt şi
prezintă numeroase fiorduri.
- se pot deosebi trei sectoare: un
sector sudic al fjellurilor, având
extensiunea maximă în lăţime şi
altitudinile cele mai ridicate, cu
podişuri de 1500-2000 m, peste
care se ridică vârfuri piramidale; un
sector central mai jos de 800-1000
m şi un sector nordic care se
prezintă sub forma unei creste
accidentate şi înguste
10 -Munţii 1182m; s-au format pe Sisturi Relief carstic - sunt situaţi în Marea
Caledonieni Vf Ben- structuri cristaline si Britanie
-Munţii Newis 1343 caledonice şi roci - puternic erodati si faliati
Grampian, m; hercinice faliate şi sedimentare
- Munţii înălţimi de modelate de
Scoţiei de Sud 600-800 m; agenţii externi.
-Munţii cu altitudini
Cambrieni de 400-700
-Muntii Penini m; 893m,
vf.Cross Fell
11 Munţii Ural 1894 m Cutarea si Domina rocile Relieful se desfăşoară – este cel mai lung lanţ de munţi
(vârful incretirea scoartei cristaline sub formă de culmi din Europa (peste 2000 km) situat
Narodnaia). in orogeneza paralele şi cuprinde trei la limita dintre Europa şi Asia. Sunt
hercinica sectoare: sectorul nordic orientaţi pe direcţia generală nord-
cu piscuri, morene şi văi sud, au altitudinea medie de peste
glaciare; sectorul central 600 m şi au înfăţişare de deal,
cu relief carstic şi
vulcanic şi sectorul sudic
cu aspect deluros, o
peneplenă intens
fragmentată de văi.
12 Masivul 1886 m în orogeneza Domina rocile -prezintă forme variate -situati in vestul Frantei
Central vârful Mt. hercinică cristaline de relief: relief vulcanic,
Francez Doré carstic, tectonic, cu
grabene.

13 Meseta 3478 m orogeneza Domina rocile -relief glaciar -regiune formată din podişuri cu
Spaniolă Vf. Cerro de hercinică cristaline -culmi numite sierra altitudini de 600-1000 m,
Mulhacen +sedimentare -relief ruiniform renumitele mesetas, platouri
vălurite şi cordiliere (Munţii
Cantabrici, Cordiliera Iberică,
Sierra Morena şi Cordiliera Betică),
14 Munţii Vosgi 1429m formaţi în rocile -relief petrografic - au fost separaţi de grabenul
şi Munţii 1424m orogeneza cristaline Rinului. Au altitudini medii de
Pădurea hercinică, gresii circa 1400 m şi sunt puternic
 Neagră erodaţi de agenţii externi;

15 Masivul Şistos 1142m orogeneza rocile În craterele vechi ale - orientat pe direcţia est-vest, are
Renan hercinică, cristaline vulcanilor din regiunea altitudini cuprinse între 600 şi 800
Eiffel se păstrează lacuri m.
de crater numite maar.

16 Podişul 1602m orogeneza rocile -prezintă relief tectonic -încadrat între Colinele Ceho-
Boemiei hercinică cristaline bine dezvoltat. Morave, Munţii Metaliferi şi
Munţii Sudeţi, are altitudini reduse
- Partea de nord-vest are altitudini
mai mari, 500-900 m, jumătatea
sudică 700-800 m, iar partea nord-
estică este o depresiune de eroziune
cu altitudinea de 200 m;
17 Podişul 1324m Orogeneza Roci -relief glaciar - situat în partea de nord a
Finlandei caledonica sedimentare - relief uşor ondulat Finlandei
- altitudini medii de 300-400 m,
deasupra căruia se ridică masive
izolate mai înalte. Partea de sud,
Podişul Lacurilor, are altitudinea
cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi
este alcătuit din culmi deluroase
alungite ce corespund sectoarelor
de acumulare glaciară, între care se
interpun lacurile glaciare.
- peisajul dominant este cel al
pădurilor de conifere şi al
turbăriilor, în partea de nord şi
peisajul lacustru şi păduri de
conifere în sud
18 Câmpia Nord- min.-28m Cp. de subsidenta Roci - aliniamente de morene - situată între unităţile hercinice şi
Europeană. max.300m sedimentare glaciare şi sandre. Marea Baltică şi Marea Nordului,
- relief fluvio-glaciar este intens modelată de gheţarii
-relief eolian cuaternari
- Altitudinile sunt cuprinse între 0-
300 m
-in sectorul vestic, unde sunt
poldere
(Olanda), câmpia este sub nivelul
mării,uscatul fiind menţinut prin
îndiguiri
- Câmpia este acoperită la suprafaţă
de formaţiuni cuaternare glaciare,
fluvio-glaciare, fluviale, maritime
şi eoliene.
-Este o câmpie vălurită, acoperită
cu loess, fragmentată de numeroase
râuri.

19 - Câmpia 300m s-a format prin Sedimentare frecvenţa loessului şi a – este cea mai mare câmpie
Română colmatarea depozitelor loessoide pe din România, se dezvoltă pe
succesivă a unui toată întinderea câmpiei stânga Dunării, de la
bazin lacustru, în fapt care a dus la apariţia Drobeta-Turnu Severin până
timpul crovurilor. la Galaţi. Câmpia aparţine
cuaternarului vastei arii depresionare
timpuriu şi mediu. dintre Platforma Moesică şi
cp. fluvio-lacustra orogenul carpatic
20 - Câmpia -s-a format prin Sedimentare -relief fluvial -situată pe cursul mijlociu al
Panonică. colmatarea Mării Dunării, în Bazinul Panonic
Panonice -Are un fundament faliat şi căzut în
-cp. fluvio- trepte, cu compartimente mai joase
lacustra (sub 150 m), şi mai înalte (între
150 şi 300 m) dominate de masive
cristaline şi munţi insulari (Bakony
704 m, Vertes 480 m,). Câmpia
prezintă mai multe diviziuni:
Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de
Mijloc (a Cumaniei), Câmpia
Bratislavei etc.
-Este traversată de Dunăre şi câţiva
afluenţi mai importanţi ai acesteia:
Tisa, Drava, Sava şi Morava.

21 Câmpia a apărut prin Sedimentare -relief fluvio-marin - situată în nordul Italiei, între
Padului colmatarea unui Munţii Alpi în nord, Munţii
fost golf marin cu Apenini la sud, Marea Adriatică şi
depozite aduse de Munţii Dinarici la est.
râuri din Munţii
Alpi şi Apenini.
22 Câmpia Europei 28 m în Formata pe Sedimentare -nordul acestei câmpii -este cea mai întinsă câmpie din
de Est (Câmpia Câmpia structura veche de relieful este dominat de Europa, are o suprafaţă de 4 mil. km2
Rusă. ) Caspică, 343 podis formele rezultate din şi este a doua câmpie din lume ca
m în Podişul procesul de acumulare suprafaţă după Câmpia Amazonului.
Valdai şi 463 glaciară care se -Ocupă aproape întreaga jumătate
m în Colinele întrepătrund cu cele fluvio- estică a Europei, de la Carpaţii
Timan. glaciare. Păduroşi, în vest, până la Munţii Ural,
în est, şi de la Marea Neagră şi Marea
Caspică, în sud şi până la Oceanul
Arctic în nord.
- Câmpia apare ca o asociere de
câmpii joase, coline şi podişuri vechi
- Din punct de vedere tectonic se
suprapune peste Placa Est Europeană,
având un fundament precambrian larg
boltit şi modelat de calota glaciară în
jumătatea nordică. O caracteristică a
acestei câmpii este şi faptul că marile
fluvii au dispunere nord-sud: Nipru,
Don, Volga etc.
23 - Câmpia este o câmpie de Sedimentare În partea de sud a câmpiei, -Această câmpie este parazitată de cea
Precaspică şelf formată, pe de în sectorul dintre fluviile mai mare deltă din Europa (Delta
o parte, prin Volga şi Ural, apar şi forme Volgăi
colmatarea cu de relief eolian (dune de
sedimente marine şi nisip).
retragerea apelor ca
urmare a coborârii
nivelului cu -28 m
sub nivelul
Oceanului Planetar,
iar pe de altă parte,
cu aportul
aluviunilor aduse
de apele curgătoare
care se varsă în
Marea Caspică
(Volga, Ural etc.).