II. D.

Relieful României
În primul rând trebuie reținut:
1. modul de formare (geneza reliefului), 
2. geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief),
3. formele și tipurile de relief.

1. MODUL DE FORMARE (Geneza reliefului)

Relieful s-a format prin 2 moduri:
- prin încrețirea scoarței terestre (orogeneză) – rezultând munții
- prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor.
Unitatea de relief Modul de formare
Carpații
s-a format prin încrețirea scoarței terestre
Subcarpații
(orogeneza alpină)
Podișul Mehedinți
vestul Carpaților Orientali (roci vulcanice) –
s-au format prin erupții vulcanice
doar grupa nordică și centrală
Podișul Moldovei
Podișul Getic
s-a format prin sedimentare
Câmpia Moldovei
(depunere de sedimente)
Câmpia de Vest
Câmpia Română
s-a format în orogenezele caledoniană și
Podișul Dobrogei
hercinică (mult înaintea Carpaților)
Depresiunea Colinară a Transilvaniei s-a format prin scufundare și sedimentare
S-a format pe locul unui fost golf al Mării
Negre prin acțiunea a 3 factori:
Delta Dunării - Dunărea cu aluviuni
- Marea mică din Marea Neagră
- Curenții marini

2. GEOLOGIA (rocile din care sunt formate unitățile de relief)

Unitatea de relief Rocile
Carpații Orientali vulcanice (Vest), șisturi cristaline (Centru), sedimentare
(grupele Nordică și Centrală) (Est)
Carpații Orientali (grupa Sudică) sedimentare
Carpații Meridionali șisturi cristaline
Carpații Occidentali șisturi cristaline, sedimentare, calcare
Subcarpații
Dealurile de Vest
Podișul Mehedinți
Podișul Moldovei gresii, marne și argile
Podișul Getic
Podișul Dobrogei
Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Câmpia Moldovei
Câmpia de Vest nisipuri, pietrișuri și loess.
Câmpia Română
ATENȚIE!!!
Podișul Dobrogei șisturi verzi
Podișul Mehedinți șisturi cristaline și calcare
Delta Dunării aluviuni
 3. FORMELE ȘI TIPURILE DE RELIEF

Cu formele de relief este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri
de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând:

-Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai
înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau
rău la acest capitol.

-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și
văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din
Orientali întâlnim acest tip de relief.

-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor.

Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț.
Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului.

-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.

Bun, acestea fiind zise și învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.

Grupa de Nord

Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în
V, șisturi cristaline în C și fliș în E

Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină

Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea h max pe viitor): 2.303 m Rodnei

Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat vom avea
și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni
relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până
la urmă.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Centrală

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur)

H max – 2.100 m Munții Călimani

Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza
rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu Cheile Bicazului.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

 Grupa Sudică (sau a Curburii)

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul

H max – 1.957 m Munții Ciucaș

Tipuri de relief – carstic

Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o

orintareNE-SV

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului)

Trecem la Meridionali

Grupa Bucegi

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și

conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor

H max – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu

Tipuri de relief – carstic

Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea superioară
a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul

Grupa Făgăraș

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

H max – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară

Grupa Parângului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

H max – 2.519 m Munții Parângului

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv

 Grupa Retezat-Godeanu

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?)

H max – 2.509 m Munții Retezat

Tipuri de relief – glaciar și carstic

Relieful este masiv

 Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații Occidentali cu:

Grupa Banatului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare

H max – 1.446 m Munții Semenicului

Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic

Relieful este fragmentat

Munții Poiana Ruscă

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

H max – 1.447 m Vf. Padeșu

Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă

Munții Apuseni

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte mare de roci

H max – 1.849 m Munții Bihorului

Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare,
Urșilor)

Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică

Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați

 Subcarpații Moldovei
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

H max – 911 m Culmea Pleșului

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită dintr-un

singur șir de dealuri și depresiuni

Subcarpații de Curbură

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

H max – 996 m Măgura Odobești

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din două
șiruri de dealuri și depresiuni

Subcarpații Getici

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

H max – 1218 m Dealul Chiciora

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din

depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente

Geologia – gresii, marne și argile

H medii de 400-500 m

Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se
observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă
foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )

Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)

 Podișul Dobrogei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică

Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile

H max – 467 m Munții Măcinului

Relieful este format din dealuri joase (200-300 m)

Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform

Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de Nord) spre E, iar partea de sud
(Podișul Dobrogei de Sud) spre V

Podișul Getic

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri

H medii de 300-500 m

Relieful are caracter de piemont

Interfluviile sunt înguste în N și largi în S

Podișul Mehedinți

Mod de formare – prin încrețirea scoarței,

Geologia – șisturi și calcare

H medii– 400-500 m

Relief carstic (Peștera Topolnița)

Dealurile de Vest

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N șisturi cristaline (îți amintești de munții
scufundați?)

H medii – 200 m

Au caracter de piemont

Înclinare E-V

O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în depresiunile golf (ale Apusenilor)

și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”

 Câmpia de Vest

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică)

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

H max – 137 m Câmpia Vingăi

Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m altitudine și sunt ferite de inundații) și câmpii
joase  (sub 100 m, inundabile). Apar și câmpii cu dune.

Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V

La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în depresiunile golf

Câmpia Română

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

H max – 300 m Câmpia Piteștilor

Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii netede, câmpii cu dune

Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică) și V-E (în partea estică)

Specifice sunt aici crovurile

Delta Dunării

Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și
curenții marini)

Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste porțiuni de uscat se numesc grinduri

Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai nordic, Sulina, brațul central, cel mai
scurt și mai navigat și brațul Sf. Gheorghe), canale, lacuri, bălți

H max – 12,4 m Grindul Letea