UNITATE DE RELIEF GENEZĂ ROCI ÎNĂLȚIMI TRĂSĂTURI ALE RELIEFULUI

Tipuri de relief:
3 fâșii paralele în: - Glaciar (circuri, văi glaciare)
Grupa Nordică
cutare în orogeneza - V roci vulcanice maximă: 2303m (Mții - Vulcanic (distrus de agenți externi)
(Carpații Maramureșului
alpină și vulcanism - C șisturi cristaline Rodnei) - Orientarea culmilor: NV-SE
și Bucovinei )
- E roci sedimentare - Este fragmentat: depresiuni (Depr.
Maramureșului), pasuri, trecători
Tipuri de relief:
3 fâșii paralele în: - Vulcanic cu conuri și cratere
Grupa Centrală
cutare în orogeneza - V roci vulcanice - Carstic (chei, peșteri) (Bicaz)
Carpații Orientali (Carpații Moldo- 2100m (Mții Călimani)
alpină și vulcanism - C șisturi cristaline - Pe conglomerate (Mții Ceahlău)
Transilvani)
- E roci sedimentare - Orientarea culmilor NV-SE
- Fragmentat cu depresiuni (Giurgeni, Ciuc)
Sedimentare: Tipuri de relief:
- Calcare - Carstic
Grupa Sudică (Carpații cutare în orogeneza - Conglomerate - Pe conglomerate (Ciucaș)
1954m (Mții Ciucaș)
Curburii) alpină - Gresii - Fragmentare mare, cu depresiuni (Depr.
- Argile Brașov), pasuri și trecători
- Marne - Orientarea culmilor: NE-SV
o
Grupă înaltă, masivă, fragmentată de culoarul
tectonic Rucăr-Bran
- predomină calcarele, o Tipuri de relief:
Grupa Bucegi (Valea conglomeratele (Bucegi, - Glaciar
cutare în orogeneza
Prahovei-Valea Piatra Craiului) 2505m Vf Omu - Carstic (Cheile Ialomiței)
alpină
Dâmboviței) - rocile cristaline - Pe conglomerate
(Mții Leaota) - Creastă abruptă, calcaroasă (Mții Piatra
Craiului)
- Platou (Mții Bucegi)
- Prezintă o culme nordică, înaltă, abruptă, cu
Carpații Meridionali Grupa Făgăraș (Valea cutare în orogeneza 2544m Vf Moldoveanu, numerose forme glaciare (M Făgăraș)
Dâmboviței- Valea șisturi cristaline
alpină 2535m Vf. Negoiu - Și o culme sudică, mai joasă și mai
Oltului)
fragmentată, de 2400m, cu excepția Mților Iezer
- Orientarea culmilor este radiară (Parâng)
Grupa Parâng (Valea cutare în orogeneza șisturi cristaline și - Grupă înaltă, masivă
2519m Vf Parângu Mare
Oltului- Valea Jiului) alpină calcare pe margine - Relief carstic în Mții Șureanu, Capatani;
glaciar
- Orientarea culmilor este radiară
roci sedimentare
Grupa Retezat- cutare în orogeneza 2509m Vf Peleaga - Grupă înaltă, masivă, delimitată de văi și
(calcare) și șisturi
Godeanu alpină (Retezat) culoare tectonice
cristaline
- Relief carstic în Mții Cernei, Mehedinți
 - Grupă joasă, fragmentată de văi și depozite
- Șisturi cristaline intramontane
Mții Banatului (de la V
cutare în orogeneza - Calcare 1446m Mții Semenic, - Relief carstic (Cheile Nerei, Peștera
Dunării până la Culoarul
alpină - Roci magmatice 1224m Mții Almajului Comarnic)
Timiș Cerna din E)
vechi - În S Dunărea a format un defileu (cel mai lung
din Europa, 144km)
Mții Poiana Ruscă (din
cutare în orogeneza -masiv cristalin, ușor rotunjit, fragmentat de văi
S de la Culoarul Bistrei șisturi cristaline 1374m Vf Padiș
alpină înguste
Carpații Occidentali până în N la V Mureșului

o Culmi dispuse radiar, fragmentat, cu

“mozaic petrografic”: depresiuni intramontane și de tip golf (în falii, cu
Mții Apuseni (de la V - Roci vulcanice horsturi și grabene)
cutare în orogeneza
Mureșului până la V - Șisturi cristaline 1849m Vf Bihor o Tipuri de relief:
alpină și vulcanism
Someșului) - Roci sedimentare - Carstic (Peștera Urșilor, Scărișoara)
(calcare) - Roci vulcanice (coloanele de bazalt de la
Detunatele)

Roci sedimentare:
- Gresii ’-
șir de depresiuni submontane, închise de un șir
Moldovei (Valea - Conglomerate de dealuri
cutare în orogeneza media: 400-800m; 911m
Moldovei-Valea - Argile - văile se lărgesc la ieșirea din munți, au lunci,
alpină Culmea Pleșului
Trotușului) - Marne terase, versanți, afectați de coroziune și alunecări
- Nisipuri de teren
- Pietrișuri

Roci sedimentare:
- Au 2 șiruri de dealuri și depresiuni
- Gresii
(submontane și intracolinare) => cei mai complecși
Curburii (Valea - Conglomerate
cutare în orogeneza subcarpați
Subcarpații Trotușului-Valea - Argile 966m Măgura-Odobești
alpină - Versanți corodați, alunecări de teren
Dâmboviței) - Marne
- Fenomene naturale (Vulcanii Noroioși,
- Nisipuri
Focurile Vii, Muntele de Sare Slănic)
- Pietrișuri

Roci sedimentare:
- Gresii - Au 2 șiruri de dealuri și depresiuni
Getici (Valea - Conglomerate (submontane și intracolinare)
cutare în orogeneza 1218m Dealul Chicera,
Dâmboviței-Valea - Argile - La E de V Oltului, depresiunile sunt mai mici,
alpină 1018m Măgura
Motrului) - Marne închise de dealuri: “muscele“
- Nisipuri - La V de Olt depresiunile sunt mai largi
- Pietrișuri
 1) Pod Sucevei – în NV mai înalt, pe roci mai
Roci sedimentare mai tari, văile sunt orienate NV-SE, dealuri cu aspect
moi: de podișuri și culmi
acumularea unor - Gresii 2) Câmpia Moldovei (Jijiei) – relief deluros, cu
>600m Pod. Sucevei
Moldovei (N-E țării) cuverturi sedimentare pe - Conglomerate pante domoale, pe substrat argilos, cu frecvente
300-400m Pod Bârlad
fundament vechi - Argile alunecări de teren pe versanți, orientare NV-SE
- Nisipuri 3) Pod Bârladului – înclinat N-S, cu roci mai
- Pietrișuri tari în N, frecvente abrupturi asimetrice (cueste),
versanți erodați, alunecări de teren

- Interfluvii rotunjite, văi înguste, frecvente

forme carstice (Cheile și peștera de pe râul
Mehedinți (între V cutare în orogeneza roci dure, șisturi 500-600m; maxime >
Topolnița)
Motrului și Dunăre) alpină cristaline și calcare 700m
- Vine în contact cu V Dunării, în dreptul
Porților de Fier
1) Masivul Dobrogei de N – mai înalt și mai
Podișuri fragmentat decât celelalte diviziuni; resturi ale
munților hercinici sub formă de masiv (Măcin),
- Eroziunea unor - În N: granite dealuri cu culmi rotunjite (Tulcei), podișuri neted
munți vechi hercinici și (Măcin), calcare (Babadag)
caledonici (Babadag), argile - În C: 200-400m 2) Pod Casimcei – cea mai veche unitate de
Dobrogei (între Dunăre
- Acumularea unor - În C: șisturi verzi - În S: <200m relief, rezultată în urma coroziunii munților
și Marea Neagră; în SE
cuverturi sedimentare (Casimcea, acoperite - Max: 467m Mții caledonici, ușor ondulat
țării)
(calcare acoperite de parțial cu loess) Măcin 3) Dobrogea de S – podiș neted, înălțimi mici,
loess) pe fundament dur - În S: cuvertura de relief întins, fragmentat de văi înguste, săpate în
și vechi calcare acoperite cu loess calcare; spre Dunăre și Mare se termină prin
abrupturi; relief litoral, cu țărm înalt, în calcare
sunt forme carstice; crovuri (relief de tasare în
loess)

Roci sedimentare
acumularea materialelor - Interfluvii netede, sub forma de platforme
necutate:
Getic (între Dâmbovița sedimentare aduse de descresc de la N (600- - Înclinat N-S
- Argile
și Dunăre) râurile din zonele înalte 700m) la S (200-300m) - Fragmentat de văi, cu lunci, terase, versanți
- Nisipuri
la baza Subcarpaților erodați
- Pietrișuri

prin scufundarea
Depresiunea Colinară a
fundamentului în
Transilvaniei (în centrul
interiorul arcului carpatic
țării, în interiorul arcului
și sedimentarea bazinului
carpatic)
transilvănean
acumulare în Bazinul
Dealurile de Vest
Panonic
Câmpia de Vest
sedimentare
(Banato-Crișană)
sedimentare în Bazinul
Câmpia Română
Getic
colmatarea unui vechi
golf al Mării Negre, este
o câmpie în devenire
Delta Dunării (factori: cant.mare de
aluviuni, lipsa mareelor,
curenți marini care au
creat cordoane de nisip)
1) Pod Someșan – mai înalt, pe roci mai tari,
fragmentat de Someș
2) Câmpia Transilvaniei – relief deluros, pante
domoale, substrat argilos, alunecări de teren și
Roci sedimentare: forme de eroziune (pe versanți); prezintă boltiri ale
- Gresii 1080m (Dealul Becheci); stratelor sedimentare: ”domuri gazeifere”; între
- Conglomerate >600m; 400-500m Someșul Mare si cel Mic
- Calcare Câmpia Transilvaniei; 3) Pod Târnavelor – relief deluros, văi cu
- Argile 500-600m Pod orientare E-V, ”domuri gazeifere”; între Mureș și
- Nisipuri Târnavelor Olt
- Pietrișuri 4) Subcarpații Transilvaniei – dealuri și
depresiuni dubmontane, la contactul cu Carpații
Orientali, s-au format prin cutare
5) Zonele Marginale – S, V, N; depresiuni
submontane; dealuri: Făgărașului, Sibiului etc.
200-400m ,excepțtie Dealuri piemontane, ușor înclinate, în dreptul
sedimentare și cristaline
măgurile cristaline Mților Apuseni pătrund pe văi zone mai coborâte:
în măguri ”Mții Ascunși”
>600m “depresiuni golf“
- Nisipuri
cu interfluvii netede, văi largi, se disting câmpii
- Pietrișuri <180m
piemontale, tabulare, de coborâre (de subsidență)
- Loess
- Interfluvii largi
- Sectoare:
- Nisipuri Câmpia Piteștilor 300m; 1) Câmpia Olteniei – terase și dune de nisip
- Pietrișuri Câmpia Siretului Inferior 2) Sectorul Olt-Argeș – câmpii tabulare, Câmpia
- Loess 5-10m Piteștilor
3) Sectorul Estic – Câmpia Bărăganului (netedă,
cu dune de nisip și crovuri)
- uscat= <20% = grinduri (fluviale, fluvio-maritime perpendiculare pe brațe -> Letea 12m,
continentale -> Chilia)
- Brațe: Chilia (cel mai lung), Sulina (cel mai scurt), Sf. Gheorghe (cel mai vechi)