Prezentarea 11

OROGENUL CARPAŢILOR MERIDIONALI (OCM)

1. ÎNCADRAREA ŞI EVOLUŢIA GEOTECTONICĂ A OCM

2. DOMENIUL CRISTALINO-MESOZOIC – DACIDE MEDIANE+MARGINALE

3. DOMENIUL FLIŞULUI – DACIDE EXTERNE

4. DOMENIUL DE MOLASĂ - MOLDAVIDE

5. DEPRESIUNILE INTERNE – CUVERTURI POSTECTONICE MOLASICE

 1. STRUCTOGENEZA CARPATICĂ

(Prelucrat după Săndulescu, 1984)

1.1. OROGENUL CARPAȚILOR ORIENTALI
Orogenul Munților Apuseni

Orogenul Platforma
DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI
Carpaților Orientali Moesică
1.2. OROGENUL CARPAŢILOR MERIDIONALI -

(Prelucrat după Săndulescu, 1984)

OROGENUL MUNȚILOR APUSENI (OMA) OROGENUL CARPAȚILOR MERIDIONALI (OCM)

OROGENUL MUNȚILOR APUSENI

OCM

OROGENUL MUNȚILOR APUSENI OCM

OCM
OROGENUL MUNȚILOR APUSENI

OROGENUL MUNȚILOR APUSENI OCM

(prelucrat după Săndulescu, 1984)

UNITĂŢILE FIZICO-GEOGRAFICE ȘI REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
FORMATE PE OROGENUL CARPAŢILOR MERIDIONALI
 STRUCTURA ÎN PÂNZE DE ȘARIAJ A OROGENULUI CARPAŢILOR MERIDIONALI

Depozite postectonice

Pânzele supragetice
Pânzele getice
Pânza de Severin FP

Autohtonul danubian Molasa

FP –Falia pericarpatică; PM – Platforma moesică getică PM
AUTOHTONUL DANUBIAN – în baza eşafodajului tectonic
PÂNZA DE SEVERIN – şariată peste Autohtonul danubian, antrenată de Pânza getică
PÂNZA GETICĂ – şariată peste Autohtonul danubian şi Pânza de Severin
PÂNZELE SUPRAGETICE – şariate peste Pânza getică
Ulterior, în Neogen-Cuaternar, structurile dacidice au fost acoperite în
depresiunile interne şi zonele marginale de depozitele posttectonice
LITOSTRATIGRAFIA UNITĂŢILOR DACIDICE
 AUTOHTONUL DANUBIAN – Dacide marginale

LITOSTRATIGRAFIA
AUTOHTONULUI DANUBIAN
(Dacide marginale)
 AUTOHTONUL DANUBIAN – cuvertura sedimentară mesozoică
Relieful: M-ţii Parâng, Vâlcan, Retezat, Cernei, Almăj, masivele Petreanu şi Ţarcu şi Platoul Mehedinţi
Vârsta Zona Sviniţa - Svinecea Zona Presacina Zona Cerna - Jiu
Cretacic Facies de wildflisch. Platformă
Suită ritmică de gresii calcaroase şi carbonatică extinsă.
marne. - Calcare urgoniene
Jurasic Malm Calcare de facies
Faciesurilor de mare adâncă, cu calcare recifal
Cuvertura sedimentară fin granulare, amonitice şi marne
Mz

Dogger
- calcarele de
Liasic Stramberg
Depozite în facies de Gresten cu cărbuni
şi formaţiuni conglomeratice
Trias. Exondare

Perm. Depozite terigene cu intercalaţii de riolite, Depozitele

rar bazalte şi cinerite Formaţiunii
ankimetamorfice
Pz

Carb. Litofacies continental-lacustru, paralic, cu de Schela, cu

conglomerate, gresii, argile, şisturi cărbuni superiori.
cărbunoase
P-Pz

Fundament metamorfic, cu intruziuni de corpuri magmatice

 PÂNZELE GETICE – Dacide mediane

LITOSTRATIGRAFIA
PÎNZEI GETICE
(Dacide mediane)
Soclul cristalin al pânzelor getice

(din Mutihac et al., 2003)

(din Mutihac et al., 2003)
 PÂNZA GETICĂ – cuvertura sedimentară mesozoică
Relieful: M-ţii Cozia, Lotrului, Cibin-Sebeş, partea sudică a m-ţilor Poiana Ruscă, Semenic, Dognecea şi Locva. Klipele din
Godeanu, Bahna, Mehedinţi şi Vălari.

Vârsta Z. Reşiţa – Moldova Nouă Zona Haţeg Zona Bucegi

Cretacic - Gresii glauconitice cu argile siltice - conglomerate, gresii micacee, - Depozite molasice
- Calcare urgoniene marno-calcare - Conglomeratele de
- marno-calcare - exondare - bauxite Bucegi
- calcare algale, calcare - exondare
oolitice, calcare masive - Calcare în facies
urgonian

Jurasic Malm - calcare fin granulare, - exondare

amonitice, calcare noduloase - Platformă carbonatică
Cuvertura sedimentară
şi marne - calcarele masive de
Mz

tip Stramberg
Dogger
- Depozite marno-calcaroase - calcare grezoase
- sedimente predominant oolitice şi silicolite
- Depozite în facies de marno-calcaroase.
Liasic Gresten cu cărbuni. Facies de Gresten cu
cărbuni

Trias. calcare, dolomite, şisturi

calcaroase, calcare
Exondare noduloase, calcare negre
bituminoase
- depozite cu o coloraţie roşie:
Perm. conglomerate, gresii şi argile roşii. - Depozite roşii Exondare
- argile negre cu intercalaţii de
gresii, microconglomerate, tufuri şi
Pz

tufite. - Facies de Gresten

Litofacies continental-lacustru, cu
Carb. conglomerate, gresii, argile, şisturi Exondare
argiloase cu cărbuni (Secu, Lupac).

P-Pz Fundament metamorfic, cu intruziuni de corpuri magmatice

(din Mutihac et al., 2003)
 PÂNZELE SUPRAGETICE – Dacide mediane

LITOSTRATIGRAFIA
PÎNZELOR SUPRAGETICE
(Dacide mediane)
Cristalinul din soclul pânzelor supragetice

(din Mutihac et al., 2003)

(din Mutihac et al., 2003)
 PÂNZELE SUPRAGETICE - cuvertura sedimentară mesozoică
Relieful: vestul M-ţilor Banatului, în jumătatea nordică a M-ţilor Poiana Ruscă şi în M-ţii Făgăraş.

Vârsta M-ţii Făgăraş M-ţii Banatului M-ţii Poian Ruscă

(partea vestică) (partea central-nordică)

Mz - Spre deosebire de sedimentarul getic sau danubian, sedimentarul supragetic deşi este
alcătuit din depozite carbonifer-senoniene, acestea sunt dezvoltate în succesiune
Cuv. Sedim.

lacunară, discontinuă şi cu grosimi mici.

- Sunt reprezentate de roci carbonatice şi subordonat detritice.
- Se deosebeşte ca şi în cazul domeniului getic un sedimentar preparoxismal şi unul
postparoxismal.

Pz - Şisturi cloritoase, - Şisturi terigene de epizonă: şisturi

(O-C inf.) sericitoase, grafitoase, cloritoase, sericito-cloritoase,
cuarţitice. etc., calcare şi dolomite cristaline.
- Depozite - În Formaţiunea vulcanogen-
Fundament metamorfic

vulcanogen- sedimentară (şisturi sericito-grafitoase

sedimentare şi şisturi verzi), în baza Grupului de
metamorfozate Ghelari, sunt cantonate zăcămintele
(metadiorite, de fier de la Teliuc şi Ghelari,
metadacite, constituite din ankerit şi siderit, iar din
metagabrouri, roci Formaţiunea superioară carbonatică
porfirogene. se exploatează marmura de
Ruşchiţa.
P - şisturi cuarţitice-sericitoase, şisturi grafitoase, şisturi verzi, calcare cristaline şi şisturi
sericito-cloritoase
- gnaise şi paragnaise, micaşisturi şi şisturi amfibolice, micacee, sericitoase, cloritoase,
sericito-cloritoase
 PÂNZA DE SEVERIN (Dacide externe, fliș)

LITOSTRATIGRAFIA
PÎNZEI DE SEVERIN
(Dacide externe)
 TECTONICA
FAZA GETICĂ 1 – Tectogeneza austrică – mezocretacică:
- se produce şariajul pânzelor supragetice peste Pânza getică;
- Pânza getică suferă un uşor şariaj peste domeniul danubian, antrenând în
bază depozitele Pânzei de Severin.

FAZA GETICĂ 2 – Tectogeneza laramică – intrasenoniană

- se produce şariajul principal al Pânzei getice peste Autohtonul danubian,
antrenând în bază dacidele externe şi purtând la partea superioară pânzele
supragetice. Practic, Autohtonul danubian este acoperit în întregime de către
pânzele getică şi de Severin;
- ulterior, partea sudică de la vest de Olteţ este puternic erodată, descoperind
de sub Pânza getică pe areale extinse depozitele autohtonului în
semifereastra danubiană şi, pe suprafeţe mai restrînse, în M-ţii Mehedinţi și
Podișul Mehedință, depozitele Pânzei de Severin.
- Pânza getică se păstrează sub forma unor petice de acoperire (peticul
Godeanu, Vălari, în Podişul Mehedinţi etc.)

SEDIMENTARUL PRETECTONIC MESOZOIC – formează de regulă

sinclinale largi, tectonizate. De menţionat sinclinalele Bucegi şi Piatra
Craiului, separate de anticlinalul Leaota
(Mutihac, 1990
DEPRESIUNILE INTERNE CARPATICE

- Bozovici

- Mehadia

- Haţeg

- Petroşeni

- Brezoi
 DEPRESIUNILE
INTERNE CARPATICE
 MOLDAVIDE

PÂNZA SUBCARPATICĂ GETICĂ

(Prelucrat după Săndulescu, 1984)
DEPRESIUNEA GETICĂ
(Mutihac, 1990)

LITOSTRATIGRAFIA
 TECTONICA DEPRESIUNII GETICE

1. Șariajul spre sud peste Platforma moesică, produs în tectogeneza moldavică

2. Structura plicativă a Pânzei subcarpatice getice

(din Mutihac et al., 2003)