Raport de Mediu Magureni

Autoritate Contractant
PRIM RIA/CONSILIUL LOCAL AL

COMUNEI M GURENI, JUDE UL PRAHOVA
RAPORT DE MEDIU
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA M GURENI, JUDE UL PRAHOVA
Octombrie 2015
BENEFICIAR: PRIM RIA/CONSILIUL LOCAL AL
COMUNEI M GURENI, JUDE UL PRAHOVA
PROIECTANT GENERAL: S.C. Ramboll South East S.R.L.

S.C. Ramboll South East S.R.L.
Pozitia 265 Registru National
Conform Ord. Nr. 1026/2009 al MMGA
Stancu Alexandra Gabriela

Laura Andreea Delimart

COLECTIV DE ELABORARE
Director proiect: Robert Antofie
Consultant/Expert mediu: Mihaela Butufei
Inginer de mediu: Stancu Alexandra Gabriela
Consilier/inginer chimist: Laura Andreea Delimart
Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

CUPRINS
INFORMATII GENERALE ................................................................................................................ 4

1.EXPUNEREA CON INUTULUI I A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG ...................................... 9
1.1 Scopul i obiectivele principale ale PUG .................................................................... 9
1.2 Propuneri de organizare urbanistic ...................................................................... 10
1.3 Rela ia cu alte programe i planuri relevante .......................................................... 54

2ASPECTE RELEVANTE ALE ST RII MEDIULUI I ALE EVOLU IEI SALE PROBABILE ÎN SITUA IA
NEIMPLEMENT RII PUG .............................................................................................................. 55
2.1 Aspecte relevante ale st rii actuale a mediului ........................................................ 55
2.1.1 Descrierea fizico-geografic .................................................................................... 55
2.1.2 Factorul de mediu „Apa”......................................................................................... 63
2.1.3 Factorul de mediu „Aer” ......................................................................................... 66
2.1.4 Factorul de mediu “Sol” ......................................................................................... 67
2.1.5 Factorul de mediu „Biodiversitate” ........................................................................... 69
2.1.6 Zgomotul ............................................................................................................ 71
2.1.7 Sanatatea populatiei.............................................................................................. 71
2.1.8 Schimbari climatice ............................................................................................... 76
2.1.9 Monumente istorice i arhitectura ............................................................................ 77
2.2 Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic
General .................................................................................................................. 77
3CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE M SURILE
PROPUSE ÎN P.U.G. .................................................................................................................... 87
4ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL
................................................................................................................................................. 89
5OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU
INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G................................................................................. 92
5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional, comunitar,
interna ional ............................................................................................................ 92
5.2 Obiective de mediu, tinte si indicatori .................................................................... 94

6POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG
................................................................................................................................................. 99
6.1 Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor propuse prin P.U.G. asupra obiectivelor de mediu
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………100

6.2 Evaluarea efectului cumulativ al implement rii P.U.G. asupra obiectivelor de mediu relevante
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………109
7.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA S II, ÎN
CONTEXT TRANSFRONTALIER ....................................................................................................112
8.M SURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE
EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENT RII PLANULUI URBANISTIC GENERAL ..............112
9.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME………………116
10M SURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENT RII PUG .................................................................................................................118
10.1 suri pentru protejarea factorului de mediu „AER" ................................................118
10.2 suri pentru protejarea factorului de mediu „APA" ................................................119
10.3 M suri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE" ..........120
10.4 M suri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE I ASEZ RI UMANE" .........121
10.5 M suri în zonele cu riscuri naturale ......................................................................121
10.6 suri PSI i de evitare a riscurilor unor accidente..................................................123
10.7 suri de supraveghere i control a factorilor de mediu ...........................................123
11.REZUMAT F CARACTER TEHNIC…………………………………………………………………………………………..134
12BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................141
ANEXE
- Plan de incadrare in zona
- Atestatele (conf. Registru National) elaboratorilor Raportului de Mediu

INFORMATII GENERALE
Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA M GURENI - JUDE UL PRAHOVA
Proiectant general: S.C. RAMBOLL SOUTH EAST EUROPE S.R.L.
Titularul proiectului: PRIM RIA COMUNEI M GURENI
Amplasare:
Comuna M gureni este situata în vestul jude]ului Prahova, între pârâul Provita si râul
Prahova, la o distant de 29 km de Ploiesti (resedinta de judet) si 12 km de Câmpina, al doilea
municipiu ca marime din judet.
Din punct de vedere al incadrarii geografice, teritoriul administrativ al comunei
o
Magureni, se situeaza intre urmatoarele coordonate geografice: 45 01’00.70”- 45°05’47.72“
o
latitudine nordica si 25 40’29.78’’- 25°48’03,75” longitudine estica.
Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 47.83 km si se invecineaza cu:
la nord vest, comuna Provita de Jos;
la nord est, comuna Poiana Câmpina;
la est, comuna Banesti;
la est si sud — est, comuna Floresti;
la sud vest, comuna Filipestii de Padure;
la vest, comuna Iedera;
Comuna Magureni este format din 3(trei) sate si anume — Cocorastii Caplii, Lunca
Prahovei si Magureni.

Fig. 1 Amplasare în jude

CERIN E LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. I A RAPORTULUI DE MEDIU
Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de

amenajare a teritoriului i de urbanism la nivel de localit i rurale sau urbane, are ca scop principal,
evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea i conservarea mediului înconjur tor precum i analiza
modului în care la nivelul actual s-a reu it la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului,
implementarea strategiilor europene i na ionale de protec ia mediului acestea fiind prioritare i
condi ionând prevederile de dezvoltare economic i social .
Planul urbanistic general al comunei gureni a fost elaborat de S.C. RAMBOLL SOUTH
EAST EUROPE S.R.L., în conformitate cu prevederile legale:
Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajarea teritoriului i urbanismul;
Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a IV-a Re eaua de localit i;
Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglement rii tehnice "Ghid privind
metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ
GP038/99;
Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea execut rii construc iilor i unele
suri pentru realizarea locuin elor;
Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de
autorizare i a con inutului documenta iilor prev zute de Legea nr. 50/199;
Hot râre nr. 525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism;
Alte acte legislative i normative ap rute, cu implicatii directe asupra domeniului
urbanismului.
Pe baza analizei situa iei existente, a modific rilor survenite în folosin a terenurilor din
intravilan i extravilan, a tendin elor constatate în înnobilarea teritoriului cu bunuri publice de
interes comun i bunuri de interes privat, a cererilor administra iei locale i a cet enilor de
modernizare i îmbun ire a condi iilor de locuire, Planul urbanistic general stabile te direc iile
evolu iei comunei Sine ti, jude ul Ialomi a, în concordan cu alte programe i planuri astfel încât
ating urm toarele obiective:
dezvoltare durabil a localit ii;
cre terea nivelului de trai;
îmbun irea st rii de s tate a popula iei;
cre terea gradului de educa ie în ceea ce prive te protec ia mediului prin
asigurarea cadrului organizatoric i de implementare al unor proiecte privind
evacuarea apelor uzate, depozitarea de eurilor, protec ia solului.

Planul urbanistic general împreun cu Regulamentul de urbanism aferent devine dup
aprobare ”act de autoritate al administra iei publice locale” pe baza c ruia se elibereaz
certificate de urbanism i autoriza ii de construire pe teritoriul localit ii.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu

referire la protec ia mediului: legi, hot râri de guvern, ordine ministeriale.
În conformitate cu Directiva Parlamentului European i a Consiliului European nr. 2001/42/CE

privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului la întocmirea Raportului de
Mediu s-au tinut cont de urm toarele prevederi:
Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonan ei de

urgen a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protec ia mediului (M.Of. nr.
1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006);
Ordonan a de urgen nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea i

completarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului;
Ordonanta de urgen nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea i

completarea Ordonan ei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evalu rii
de mediu pentru planuri i programe;
Ordinul Ministrului Apelor i Protec iei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr.
812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub inciden a
Hot rârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu rii de
mediu pentru planuri i programe;
Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului
privind aplicarea procedurii de realizare a evalu rii de mediu pentru planuri i programe.
Conform Hot rârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului i Gospod ririi Apelor se supun
obligatoriu procedurii de realizare a evalu rii impactului asupra mediului planurile de urbanism
general, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie i
evalueaz efectele posibile semnificative asupra mediului obiectivele i aria geografic aferent ,
deasemenea analizeaz problemele semnificative de mediu, starea mediului i evolu ia acestuia în
absenta implementarii planului i determin obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele
specifice ale planului.
Evaluarea strategic de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului i
pentru maximizarea efectelor pozitive, ale planurilor i programelor de mediu propuse, asupra
mediului.
Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i
programe asupra mediului (în continuare numit Directiva SEA) cere ca SEA s fie efectuat în faza de
elaborare a unui plan sau program, precum i elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de
consult ri i luarea în considerare a raportului de mediu i a rezultatelor consult rilor, în procesul de

luare a deciziilor.
România a transpus Directiva SEA prin Hot rârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. HG
1076/2004 stabile te procedura de evaluare de mediu pentru anumite Planuri/Programe (P/P).
În România, amenajarea teritoriului se refer la elaborarea politicilor i programelor în
vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare economico-social .
Amenajarea teritoriului/urbanismul reprezint traducerea acestor obiective i programe în
planuri de amenajare a teritoriului i de urbanism pentru toate tipurile de dezvolt ri. Aceste planuri
trebuie s includ , de regul , în cadrul procesului lor de elaborare i considerentele de protec ie a
mediului. Planurile i programele care se supun unei SEA vor include m suri pentru siguran a mediului
înc de la începerea elabor rii planului. Monitorizarea i raportarea implement rii planului i
programului este un mijloc pentru a asigura atât implementarea m surilor destinate protec iei
mediului cât i observarea i controlul impactului i efectelor negative neprev zute.

1 EXPUNEREA CON INUTULUI I A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PUG
1.1 Scopul i obiectivele principale ale PUG
Planul urbanistic general al comunei Mgureni, jude ul Prahova, este elaborat cu

respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare i continutul cadru al planului urbanistic
general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea
de a fi preluat într-un sistem geografic informa ional pentru planificare urban . Planul preia date
din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei i le actualizeaz având în vedere:
raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor
sale;
rela ionarea localit ii cu teritoriul s u administrativ i rela ionarea suprateritorial ;
relationarea din punct de vedere functional a spatiilor;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii
fondului construit (existent si viitor);
delimitarea zonelor afectate de servitu i publice, afectate de interdic ii temporare i permanente
de construire;
evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si
ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia;
modernizarea i dezvoltarea echip rii i a infrastructurii edilitare aferent zonelor de
extindere a intravilanului;
cresterea calitatii vietii;
activarea economiei locale;
stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica;
precizarea condi iilor de amplasare i conformare a volumelor construite i amenajate;
punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de
urbanism si autorizatii de construire);
corelarea intereselor publice cu cele individuale.
Teritoriul comunei M gureni are o pozitie geografica si caracteristici care au impus analize
particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi in documentatia PUG. Din
acest motiv analiza si propunerile sunt adaptate acestei situatii, fiind in acelasi timp conforme cu
cadrul continut general acceptat.
Con inutul i obiectivele principale al P.U.G. Planul urbanistic general cuprinde 3 (trei) volume:
Volumul 1 – Memoriu general
Volumul 2 – Regulament local de urbanism
Volumul 3 – Piese desenate

Memoriul general este structurat pe urm toarele capitole:
Introducere(date de recunoa tere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare);
Stadiul actual al dezvolt rii;
Propuneri de organizare urbanistic ;
Concluzii, m suri în continuare;
Anexe
Planul urbanistic general, avizat si aprobat conform legii, devine instrumentul de

lucru al Primariei/Consiliului Local, in eliberarea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de
construire.
Raportul de mediu s-a realizat în baza cerin elor Directivei SEA privind efectele anumitor
planuri i programe asupra mediului transpus în legisla ia româneasca prin Hotararea de Guvern
nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe. Con inutul Raportului de mediu respect prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind
stabilirea procedurii de realizare a evalu rii de mediu pentru planuri i programe.
Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta final a Planului Urbanistic General i a
presupus urm toarele etape mai importante :
analiza st rii actuale a mediului în comuna Magureni, aspecte de mediu relevante care
sunt abordate de PUG, stabilirea obiectivelor de mediu;
analiza alternativei "0" în condi iile neimplement rii PUG;
analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea m surilor din
PUG precum i o evaluare cumulativ ;
suri propuse pentru reducerea/compensarea oric rui efect negativ indus asupra
mediului de aplicarea prevederilor din PUG;
elaborarea "Programului de monitorizare" a implement rii obiectivelor stabilite prin
PUG.
1.2 Propuneri de organizare urbanistic
Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Magureni urmareste, prin introducerea

in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate
de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea
premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de
dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra
sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru
dezvoltarea armonioasa a comunei.

Situatia existent
Comuna M gureni este situata în vestul judetului Prahova, între pârâul Provita si râul
o
o
Teritoriul administrativ al comunei ocup o suprafa de 4814,18 ha din care 2093 ha reprezint
suprafa a agricola (© 1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA)
Vecinatatile conform planului de incadrarea dministrativa sunt:
la est si sud - est, comuna Floresti;
la vest, comuna Iedera, judetul Dâmbovita;
Accesul in teritoriu se face prin:

Drumuri:
Comuna este str tut de DJ 145 c tre Flore ti prin care se face leg tur cu DJ 720.
DJ 720 asigur leg tura cu DN 1. DJ 101A str bate satele Cocor tii Capiii i Lunca Prahovei i
asigur leg tura cu localit ile Poiana Câmpina în nord i C line ti în sud.
DJ 101 P str bate satul M gureni.
Legatura cu judetul Dâmbovita - comuna Iedera este asigurata de DC 115B care urmareste
Valea
Ruda. Alte drumuri prezente pe teritoriul administrativ sunt drumurile comunale 115A si 116A.
Distan ele fa de principalele ora e din jude ul Prahova i regiunea Munteniei, sunt:
Ploie ti: 29 km;
Câmpina: 17 km;
Baicoi: 12 km;
BUCURE TI: 90 km;
Târgovi te: 45 km.
Cea mai apropiat gar este sta ia Flore ti Prahova. Sta ia Provi a situat la Filipestii de Jos
apar ine unei magistrale de cale ferat secundar c tre Gara I.L.Caragiale i se afla la cca. 6 km fa
de centrul comunei.

Repere istorice
Din analiza documentelor referitoare la mosiile actualelor localitati ale comunei Magureni, cea
mai veche consemnare dateaza din anul 1526 fiind actul emis de Voievodul Radu de la Afumati care
întareste dregatorilor de casa domneasca, jupan Neagoe mare vistier si sotiei sale Caplea cu alti
copartasi mai multe mosii, printre care si Magurenii toti, motivând ca mosiile respective sunt vechi si
drepte averi si ocine si dedine cumparate si dobândite cu dreapta slujba de mosii si stramosii lor. Nu
apare cu claritate daca Magurenii era veche mosie sau a fost cumparata sau obtinuta prin servicii
aduse domnitorului.
În 1579, Mihnea Voievod întareste printre alte mosii si satul Magurenii toti si cu morile si cu
muntii lui Staico, fost mare logofat, si fiului sau Pârvu si cu fiica sa jupânita Stana. Prin acelasi
document domnitorul îi da si jumatate din satul Cocorasti, care a fost închinata de fiica lui Negrea,
fostul detinator, jupânului Staico si fiului sau Pârvu înca din zilele lui Radu Paisie.
În 1588, Mihnea voievod întareste lui jupan Boica setrarul ocina în Magureni, a patra parte din
partea lui Stan si a fratelui sau Cazan, cumparata de la acestia din urma si prin înfratire cu 2000 aspri.
Este foarte probabil ca cei doi vânzatori cu care s-a înfratit Boica setrarul sa fi fost mosneni.
La 1608, Radu Voievod întareste manastirii Margineni partea jupânesei Maria, fata lui Buica
postelnic, dobândita ca zestre de Maria.
La 1614, acelasi domnitor întareste lui Ghinea, al doilea postelnic, ocina în Magureni, partile lui
Oana, Stan, Radu si Bocancea, vecinii lui Neagoe, fiul lui Ruse, care s-au vândut cu ocina lor, lui
Ghinea postelnic.
La 1614, tot Radu Voievod întareste aceluias boier Ghinea postelnic mosie la Magureni, partea
unchiului sau Leca aga cu rumânii care la origine au fost liberi si s-au vândut lui Leca aga în zilele lui
Mihai Viteazul. A mai primit Ghinea postelnic satul Catunul de Sus de Magureni cu rumânii, care s-au
vândut de asemenea lui Leca aga. Din acest document rezulta ca o parte din locuitorii satului Magureni
au fost mosneni pâna în vremea lui Mihai Viteazul, când, din motive economice au fost obligati sa se
vânda cu mosie cu tot boierului Ghinea.
La 1619, domnitorul Gavril Moghila întareste aceluiasi boier Ghinea cumparaturi de la o serie
de vânzatori din Magureni despre care se spune ca si acestia au fost cneji (oameni liberi) si s-au
vândut tot lui Leca aga.
Între anii 1629-1632 Leca spatar cumpara mosii din satul Magureni.
Între 1632-1634 apar în documente vânzari si cumparaturi ale lui Stoica spatar, ale lui Radu si
fratelui sau Draghici.
În 1634, Nedelco mare clucer, Vasile mare stolnic, popa Borcea, laniu portar, Maria sotia
vistiernicului Dudescu, Nenciu vornic si Radu logofat Dudescu marturisesc rumânilor (taranilor aserviti)
din Magureni ca Gheorghe logofat a lasat mostenire jupânesei Neacsa, mosiile din Magureni, mai putin
pe sateni care i-a eliberat iar mosia a lasat-o la biserica din Magureni unde s-a îngropat el si parintii si
fratii lui.

În 1635, Matei Basarab întareste manastirii Margineni, mosie la Magureni, partea jupânesei
Maria, fata lui Buica postelnic din Soplea, acesta fiind îngropat la manastire cu zapisul de la Serban
Voievod din 1608.
În 1636, Matei Basarab voievod întareste lui Radu Cocorascu al doilea vistier o serie de vii si
cu ocina în dealul Magurenilor cumparate de acesta de la Tarâta, de la Draghici Schiopul, de la Stroe
Patrascu si Neniul si de la alti vânzatori, posibili mosneni.
La 1658 -1659, Herea postelnic cumpara o parte din mosia Magureni de la Rada si Vlasan de
asemenea mosneni. Tot Herea cumpara în anii urmatori parti din mosia Magureni de la Vitan, cu sotia
Stanca si sora acesteia, Neacsa si Stan sin Istrate.
Actualizând formula „partea lor de mosie din Magureni de peste tot hotarul din câmp, din apa,
din
padure, din vii, din silistea satului...” aceasta sintagma este specifica proprietatii mosnenesti.
În 1666, Radu Leon voievod întareste lui Draghici Margineanu vel spatar, satul Stoicesti din
judetul Ilfov pe care l-a dat în schimb Sfântului Mormânt de la Ierusalim în schimbul satului Magureni,
închinat de Neacsa, sotia lui Gheoghe logofat. în acest fel mosia Magureni ajunge în proprietatea lui
Draghici, fiul cel mare al postelnicului Constantin Cantacuzino, care va ridica o curte de mare
amploare la sfârsitul secolului al XVlI-lea si o biserica pictata de Pârvu Mutu.
La 1760, Serban Cantacuzino postelnicul cu jupâneasa sa Nastasia vinde varului sau Mihai
Cantacuzino partea sa de mosie din Magureni.
La 1775, Mihai Cantacuzino vinde Magurenii, cu tot hotarul nepoatei sale Marica si sotului ei
Constantin Hrisoscoleu, mosia Magureni cu casele de piatra (ridicate de Draghici Cantacuzino) precum
si alte proprietati din aceasta mosie.
La 1784, se hotarniceste si se împarte mosia Magureni între boierii Cantacuzini si Medelnicerul
Hrisoscoleu.
Se mentioneaza starea în care se gaseau „casele cele mari”, aratîndu-se ca acestea erau
stricate.
În 1793, Alexandru Constantin Moruzi întareste boierilor Constantin si lordache, frati
Magureni, mosiile, viile si acareturile pe care le-au avut înainte de a pleca în pribegie printre care si a
treia parte din mosia Magureni.
La 1793, se hotarniceste si se delimiteaza din mosia Magureni proprietatea serdarilor
Constantin si lordache Cantacuzino si partea medelnicerului Hrisoscoleu. într-un document ulterior se
specifica proprietatea mosnenilor Popesti în aceasta mosie care detineau 83 pogoane.
Într-o serie de documente începând cu 1804 si sfârsind cu 1826 apare specificat în repetare
rânduri procesul dintre loan Racota cu boierii cantacuzinesti pentru calcarea partilor de mosie între cei
impricinati.
Dupa anul 1841 pâna în 1844 boierul Constantin Cantacuzino cumpara parti din mosia
Magureni specificându-se însa existenta de locuri înfundate, care probabil reprezentau enclave de
proprietate mosneneasca, care au supravietuit pâna în secolul al XlX-lea.

În anul 1844 se hotarnicesc mosiile Magureni si Edera, unde, printre vecinii citati întâlnim si pe
mosnenii deleni cu mosia Calinesti. Acelasi fenomen apare si în 1850 unde sunt specificati mosnenii
deleni cu mosia Calinesti.
În anul 1916 este declaratia de expropiere pentru mosia Magureni când sunt specificate
constructii speciale: locuinta administratorului, graj, sopron pentru locatari, povarna , fabrica de tuica,
cisterna de beton pentru borhot, cladirea pompei si a rezervorului, sala de tescovina de zid, magazia
de tuica, uscatoria de prune cu sistem californian si bosniac.
Satul Cocorastii Capiii este atestat în anul 1579 într-un document comun si pentru satul
Magureni si alte proprietati când Mihnea Voievod întareste boierului Staico fost mare logofat si copiilor
sai Pârvu si Stana, jumatate din Cocorastii de Prahova (Capiii). Nu se specifica motivul pentru care
Mihnea Voievod întareste dreptul de proprietate a unei jumatati din mosia Cocorastii Capiii.
La 1700, târziu, apare testamentul prin care Sandu Caplescu mosteneste mosia Cocorasti cu
casele împreuna cu toti cei ai lui.
În anul 1777 Maria, sotia lui Sandu Caplescu, lasa fiilor sai, Barbu si Chirita, partea sa de
mosie din satul Cocorasti, inclusiv cele doua case din aceasta localitate.
La 1812, se alege partea de mosie din Cocorastii Capiii detinuta de vornicea Anita Florescu.
În 1824, se alege mosia Floresti si Cocorastii Capiii detinuta de Atanasie Racoviceanu, ajunsa
de zestre de la Grigore Caribou.
În 1845 Grigore Cantacuzino cumpara 239 stânjeni din mosia Cocorastii Capiii de la Hristodor
Furca.
Trei ani mai târziu se hotarniceste partea de mosie vânduta de parucicul Racoviceanu marelui
vornic Grigore
Cantacuzino din trupul mosiei Floresti si Cocorastii Capiii.
La 1869, se hotarniceste proprietatea Zamfirei Caribou pe mosia Cocorastii Capiii.
Din analiza documentelor rezulta prezenta timpurie a proprietatii boieresti si ulterior
manastiresti pe teritoriul actualei comune Magureni. Documentul însa, lasa sa se întrezareasca si
existenta proprietatii mosnenesti în secolul XVI (ipotetic), XVII, XVIII (ipotetic), XIX în comuna
Magureni si în satul Frâncesti în
secolul XVIII, XIX.
În jurul acestor teritorii este atestata proprietatea mosneneasca la Calinesti în secolele XVI,
XVII, XVIII, XIX, la nord, în secolul XVII în localitatea Cazanesti, în secolul XIX în Ratoiu, în satul
Floresti în secolul XVIII, XIX iar în nord, în satul Banesti în secolul XVI si în localitatea comasata
Catunu în secolele XVII, XVII, în Bragaresti în secolul XVI, la Valea Lunga în secolele XVII, XVIII, XIX,
în satul Edera de Sus în secolul XIX .
Acest areal reprezinta un teritoriu unde proprietatea boiereasca s-a infiltrat de timpuriu,
diminuânduse proprietatea mosneneasca pe parcursul secolelor XV, XVI, XVII
Un caz cu totul izolat îl constituie satul Cocorastii Capiii unde nu avem dovezi ale proprietatii
mosnenesti.

O informatie extrem de pretioasa este semnalata de documentul din 1526 privind stapânirea
mosiei ,,Magurenii toti” de catre jupan Neagoe, mare vistier, cu sotia lui, Caplea, care a dat ulterior
numele satului Cocorastii Capiii.
O informatie la fel de importanta o constituie documentul din 1579 în care boierul Staico, fost
mare logofat, cu copiii lui, primeste în stapânire Magurenii toti si cu morile si cu muntii.
Doua lucruri sunt de semnalat - în acest act din anul 1579, Staico apare ca fost mare logofat
iar în anul 1526 apare ca stapân cu Neagoe, mare vistier în calitate de cumnat, frate cu sotia boierului
respectiv cu Caplea. Faptul ca mosia Magureni, o mosie de câmpie avea în stapânire munti, (nu se
specifica locul anume), reprezinta o consecinta a unei devalmasii generale asupra unui teritoriu larg,
pe care ulterior s-a constituit judetul Prahova si este forma de stapânire la distanta într-o perioada de
timp, începutul secolului XVI. Aceasta deriva din iesirea din indiviziune a mosiilor mosnenesti, aferenta
localitatilor satesti care se constituisera ca entitati administrative, aproape autonome.
Daca ne referim la documentul din 1579 care de fapt reprezinta cea mai veche forma de
atestare a statutului proprietatii funciare aferenta satului Cocorastii Capiii, constatam ca Staico, fost
mare logofat, fratele lui Caplea, sotie a boierului Neagoe, fost mare vistier, nu primeste decât
jumatate din mosia Cocorastii Capiii.
Cealalta jumatate a ramas probabil în stapânirea unor proprietari nesemnalati care ar putea sa
coboare dintre descendentii boieroaicei Caplea, specificati în documentul din 1526 si sa fi fost de fapt
mosia de zestre a acesteia adusa prin casatoria cu Neagoe Vistier.
În legatura cu titulatura numelui Cocorasti întâlnita la mai multe localitati în arealul
prahovean, Cocorastii Mislii, Cocorastii Grint, Cocorastii Colti, este posibil sa constituie reminscenta
toponimica a unui areal stapânit la origine de un mare trib legat de numele Cocorascu sau derivând ca
reper totemic de la pasarea cu nume similar, neexistând documente legale, atestate între detinatorii
mosiilor localitatilor amintite anterior.
Obiecte de patrimoniu pe teritoriul comunei M gureni

In Lista Monumentelor Istorice, comuna M gureni figureaza cu 2 pozi ii de monumente istorice,
clasate în grupa „A" valoric , având o importan na ional i interna ional :
Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare
PH-ll-m-A-16531 Biserica "Sf. Treime" sat M GURENI; 939 1671-1674, ref. miji.
comuna M GURENI sec. XIX, 1839,1995
PH-ll-m-A-16532 Ruinele conacului sat M GURENI; 967-978 1663- 1670

Dr ghici Cantacuzino comuna M GURENI
Conacul Dr ghici Cantacuzino. În satul M gureni, Dr ghici Cantacuzino, fiul cel mare al
postelnicului Constantin Cantacuzino, a intrat în posesia mo iei satului M gureni, în jurul anului 1660,
când face schimb de mo ie cu mo ia lui Neac a, so ia logof tului Gheorghe din M gureni: d mo ia
satului Stoice ti pe mo ia satului M gureni i începe construirea cur ii boiere ti unde va locui împreun
cu so ia sa, P una.

Construc ia începe în 1663 i dureaz pân în 1670 când se finalizeaz lucrarea unui edificiu
de mari propor ii precedând cu aproape jum tate de secol marile edificii brâncovene ti de la Potlogi i
Mogo oaia.
Monumentalul edificiu din care se p streaz vestigii, care permit recuperarea cu mare
exactitate a volumului i planimetriei a impresionat pe contemporani, cl direa fiind supranumit
„minunea de la M gureni".
La începutul secolului al XlX-lea au fost executate ample s turi arheologice care au scos în
eviden elemente ale planimetriei i de structur i o bun parte a decora iei originare:
ancadramente din piatr , decora ii policrome în stucatur i balustrade din piatr cu panouri decorate,
cu motive geometrice i vegetale.
În complexul cur ii boiere ti s-a ridicat între anii 1671-1674 biserica cu hramul Sfânta
Treime cu ctitorii P una, so ia lui Dr ghici Cantacuzino i Pârvu, fiul lor.
Biserica reprezint un tip arhitectural specific ctitoriilor cantacuzine din Prahova având la
origine absida altarului cât i pridvorul cu plan poligonal.
În urma cutremurelor de la începutul i mijlocul secolului al XlX-lea, turnul clopotni s-a
pr bu it odat cu boltirea bisericii fiind înlocuit ulterior cu un turn din lemn i cu bol i cu structur din
lemn. Cu aceea i ocazie a fost distrus i catapeteasma din lemn care a fost ref cut urm rind
modelele originare.
Recent, pridvorul poligonal originar a fost demolat i înlocuit cu o construc ie cu gabarit de
mare dimensiune care scoate din scar partea originar a bisericii.
În biseric se p streaz pe pere i, pictura lui Pârvu Mutu, peretele de vest înf ând una din
cele mai complete imagini a marii familii a Cantacuzinilor.
În Repertoriul Arheologic Na ional figureaz
Cod RAN Denumire Categorie Tip Cronologie

134078.01 Biserica i necropola de la Structur de biseric sec. XVIII-XIX,
Cocor tii Capii - La Biseric cult/religioas sec. XVIII
Nivel de dezvoltare economic
Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
na ional - Sec iunea a IV-a Re eaua de localit i, localit ilor rurale de rang IV satul re edin de
comun , nivelul de dotare minim obligatoriu necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul
comunei respective sunt:
• sediu de prim rie;
• gr dini , coal primar i gimnazial ;

• dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
• po , servicii telefonice;
• sediu de poli ie i de jandarmerie;
• c min cultural cu bibliotec ;
• magazin general, spa ii pentru servicii;
• teren de sport amenajat;
• parohie;
• cimitir;
• dispensar veterinar;
• sediu al serviciului de pompieri;
• alimentare cu ap
Comuna M gureni dispune de toate dot rile necesare unei bune func ion ri.
Activit i economice
Func iile economice si sociale din teritoriul comunei M gureni sunt date de:
Pozi ia fata de municipiu/centre urbane

Cadrul natural
Resursele solului
Resurse ale subsolului
Pana in anul 1989 teritoriul intravilan al comunei a fost restrans continuu conform politicii de
sistematizare a vetrei satelor si de redare a terenului agricol dusa in acel moment.
Datorita amplasamentului comunei - in vestul judetului Prahova- potentialul economic al
comunei a fost si este in continuare preponderent agricol iar ocupatia de baza a populatiei este
agricultura.
In prezent, tendinta este de transformare a acestor terenuri agricole in terenuri pentru locuinte
si diferite activitati comerciale sau productive, dovada fiind numeroasele solicitari pentru PUZ-uri de
introducere in intravilan. Aceast fenomen are loc datorita accesibilitatii ridicate in zona prin DN 2 si a
distantei relativ mici dintre Capitala (Municipiul Bucuresti), care concentreaza cea mai mare forta de
munca, si aceasta comuna.
Profilul predominant al localitatii tinde sa se schimbe de la agricol la cel rezidential.
Activitati economice principale la nivelul comunei sunt:
Productie monotub HDPE;
Constructii metalice;
Asamblare instalatii termice;
Prelucrare carne;
Ferma zootehnica;

Prelucrarea lemnului;
Alimentatie publica.
Resursele solului si subsolului
Cadrul natural de formare a solurilor teritoriul M gureni se afla situat in campia piemontana a
prahovei (campia ploiestiului) la limita cu Subcarpatii Prahovei, in cadrul teritoriului distingandu-se
urm toarele unitati geomorfologice:
Zona colinara - ocupa partea de nord si vest a teritoriului, fiind formata din versanti
neuniformi scur i, fragmentate de vai secundare;
Zona de câmpie piemontana - ocupa partea sudica si estica a teritoriului, fiind m rginit in
partea estica de râul prahova, de care este desp it printr-un versant inalt si abrupt;
Lunca paraului Provita - str bate teritoriul din zona centrala a acestuia, pe direc ia nord-nord-
vest - sud-sud-est, ocupând suprafe e restrânse de teren.
In partea estica a teritoriului, la limita acestuia cu teritoriile floresti si b ne ti, se desfasoara

lunca paraului prahova.
In zona colinara rocile parentale sunt formate din marne, marne argiloase, argile, argile
marnoase, luturi, nisipuri si uneori pietri .
Depozitele din fundamentul câmpiei ploiestiului sunt de vârste pleistocene, fiind alc tuite din
pietri rulat, calcare, nisipuri si gresii alterate.
In lunca rocile parentale sunt de vârste diferite fiind mai vechi cu cat sunt mai dep rtate de
parau si alc tuite in general din pietri si nisip, precum si din materic.ie mijlocii si grele in lunca
mijlocie si inalta.
Teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al râului ialomi a, principalul curs de apa fiind
prahova cu debit permanent, variabil func ie de regimul pluviometric.
Pârâul Provita in perioadele secetoase seaca complet fiind alimentat in general din precipita ii.
Panza de apa freatica se afla la diferite adâncimi in func ie de relief, altitudine si dep rtare de
apele curg toare de suprafa a.
In general, panza freatica, in zona de câmpie se afla la adâncime mare (peste 10 m)

neinfluentand evolu ia solurilor, iar in lunca, aceasta se gaseste la mica adâncime variind intre 5-8 m
in func ie de dep rtarea fata de rau.
Vegeta ia este caracteristica zonei p durilor de foioase (nemorala) sub-zona silvostepei unde
vegeta ia lemnoasa de tip mezofil alterneaz cu cea ierboasa xerofila si mezoxerofila, local prezenta
cu elemente stepice. P durile sunt in general formate din stejar, gorun local si cer, garnita specii de
tei etc.
Solurile din cuprinsul teritoriului M gureni s-au format in condi ii diferite de relief, roca si
vegeta ie, clima fiind in general aceea i.

In general in câmpie s-au format soluri de tip rendzine cu caracter branciog soluri legate de
condi ii specifice de roca parentala, respectiv pietri uri rulate calcaroase.
Roca parentala determina si alte particularitati in evolu ia acestor soluri si anume formarea
adesea a unor profile de sol scurte si de obicei bogate in material scheletic.
In zona limitrofa râului Prahova si a paraului provita intalnim soluri aluviale si protosoluri
aluviale - formate sub influenta apelor curg toare prin ac iunea de eroziune, transport si sediemntare.
Comparativ cu protosolurile aluviale ce se intalnesc pe terenuri inundate frecvent, solurile

aluviale se intalnesc pe terenuri ie ite de sub influenta rev rs rilor sau inundate la intervale mari de
timp.
In zona colinara, in condi ii de relief de deal s-au format solurile brune eumezobazice - ce
ocupa versantii bine drena i extern.
In general, rocile pe care au evoluat aceste soluri sunt bogate in calciu sau alte elemente
bazice.
In marea lor majoritate, solurile brune eumezobazice sunt slab, mediu erodate.
In zona colinara alaturi de solurile brune eumezobazice se intalnesc pseudorenzinele - soluri

legate de condi ii specifice de material parental reprezentat prin marne, marne argiloase, argile
marnoase, sau materiale provenite din acestea.
Pseudorenzinele intalnite sunt in majoritatea lor erodate. Asa cum s-a men ionat, dintre
condi iile pedogenetice, in formarea acestor soluri - caracteristice sunt cele din materiale parentale pe
baza de argila si carbonat de calcui (con inând peste 33% argila si peste 12% carbona i) deci roci
neconsolidate, cu caracter bazic.
In zona colinara, pe suprafe e mici si discontinue, pe versanti sau la baza acestora se intalnesc
colovisolurile ce reprezint material coluvial nehumifer acumulat intr-un strat de peste 50 cm grosime,
rezultat ca urmare a procesului de eroziune, pe versantii supusi acestui proces.
Pe versantii supusi eroziunii accelerate se intalnesc soluri de tip erodisol - ce prezint un profil
erodat sau decopertat, uneori chiar material parental adus la zi prin eroziune accelerata.
Pe teritoriul comunei M gureni au fost exploatate stratele de lignit din depozitele daciene.
Vechile mine sunt în curs de închidere. De asemenea pe versantul stâng al pârâului Ro ioara,
rbunele a fost exploatat într-o carier , dezafectat în prezent.
Stratele de pietri cu nisip din depozitele pleistocenului inferior au f cut obiectul unor
exploat ri recente în dealul ghemelia, în dreptul localit ii cocor tii capiii.
Depozitele aluvionare din lunca pârâului provi a formeaz obiectul unor exploat ri locale în
balastier .

Potential economic
Profilul economic al localit ii M gureni este unul mixt, agricol-industrial. Agricultura este
prezent sub forma exploatatiilor agricole individuale, dar i sub forma fermelor zootehnice.
În ultimii 15 ani s-au înfiin at în localitatea M gureni unele unit i de produc ie, atât agro-
zootehnic , cât i industrial , la solicitarea investitorilor, prin lucr ri specifice de tip PUZ, PUD. Astfel
s-au f cut extinderi de intravilan, ridic ri ale restric iilor de construire, schimb ri ale destina iei i
concesion ri de terenuri.
Ca form de organizare juridic , în localitate sunt dominante societ ile cu r spundere

limitat , prezente în toate activit ile economice.
Toate acestea indic prezen a local a unui antreprenoriat activ, cu activit i în agricultur ,
comer construc ii i servicii.
Agricultura
Utilizarea terenurilor sugereaza foarte bine profilul economic al ei si localitatilor sale. Suprafa a
totala a teritoriului administrativ al comunei M gureni este de 4814,18 ha, din care 2093 ha reprezint
suprafa a agricola, iar 2708 ha, terenuri neagricole.
Suprafa a hectare [INS,

Tempo-Online) 2013
Suprafa a totala din care: 4801
Suprafa a agricola incluzând: 2093
- Arabil 1218
- Livezi si pepiniere pomicole 49
- Pasuni 616
- Fanete 210
Suprafa a neagricola incluzând: 2708
- Ape si b lti 225
- duri si vegetatie forestiera 2291
- Constructii 135
- Cai de comunica ie 49
- Terenuri degradate si neproductive 8

Culturi vegetale
Evolu ia produc iei agricole se poate analiza numai pana in anul 2003, dupa acest an
nemaiaparand in statisticile oficiale
Suprafa e cultivate 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
(ha)
Grau si secara 140 105 120 142 10 25 65 25 57
Porumb boabe 918 950 1075 1065 943 917 1061 967 958 855
Floarea soarelui 100 129
Cartofi 15 35 35 35 55 55 60 60 70 100
Legume 30 36 42 39 50 60 67 92 100 80
Produc ii ob inute 1994 1995 1996 1 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
(tone)
Grau si secara 255 316 110 273 30 80 72 81 52
Porumb boabe 4136 3804 4737 4111 1612 3637 902 1740 2876 2605
Floarea soarelui 44 142
Cartofi 180 410 315 595 555 459 382 532 595 1210
Legume 330 455 420 567 506 583 314 714 987 926
Fructe 188 193 242 149 98 68 153 265 21 735
Zootehnia
Efectivele de animale (total în gospod riile popula iei), în perioada 1994-2003, corelate cu
produc iile ob inute sunt:
Principalele categorii 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
de animale
Bovine 802 1080 1150 751 684 672 676 805 695 729
Porcine 915 870 750 850 868 576 756 845 915 1170
Ovine 840 850 750 678 690 675 443 530 473 498
Pasari 5100 10100 19000 16500 19500 17400 24280 17060 20533 22800
Principalele produse
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
agricole animale
Greutatea animale
311 292 330 495 326 292 446 352 289 332
sacrificate (to)
Produc ia de lapte de
vaca si bivoli a 10213 9570 11440 13550 13497 10919 11081 11468 14720 13440
(hectolitri)
Produc ia de lana (kg) 1840 1560 1500 1500 1370 1370 1020 924 725 645
Produc ia de oua
1105 1080 1140 780 1375 1612 1066 1277 1690 1690
(mii buc)
© 1998-2015 Institutul Na ional de Statistic

Agentii economici care desfasoara activitati în domeniul zootehniei în comuna Magureni sunt
Denumire agent Adresa Domeniu de activitate
43 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI,

APIPLANT SRL Cre terea altor animale
sat COCORASTII CAPLII
GRIGPROD & SON SRL 1305 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI Cre terea porcinelor
Industrie
La nivel local, industria se afl pe un trend ascendent, numeroase unit i de industrie mic i
mijlocie fiind înfiin ate în comun în ultimul deceniu. Cu ramuri diverse, industria local înregistreaz
prin produsele sale i unele rezultate cu renume zonal/na ional.
SC Paverom Construct SRL, o renumit fabric de pavaje na ional , s-a deschis în comuna
gureni în 2009.
S.C. Comnilis Prod S.R.L. este produc torul mezelurilor „Prestigio”, cu pie e de desfacere în
Bucure ti i alte câteva jude e din ar .
În domeniul construc iilor metalice, Grupul TehnoREX are în comuna M gureni o unitate de
produc ie a u ilor i ferestrelor din metal.
Produc tor de vopsele lavabile i alte produse chimice, SC Paintstar î i desface produsele în
peste 20 de jude e din ar , dezvoltând rela ii comerciale i în afara rii.
Agen ii economici cu activit i industriale pe teritoriul comunei M gureni sunt:

Str. Principala 802 Jud. PRAHOVA, Lucr ri de vopsitorie, zugr veli si
ACUARELSERV SRL
Loc. M GURENI mont ri de geamuri
AKJAR S.R.L. Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI Fabricarea articolelor pentru sport
1125 Jud. PRAHOVA, Loc. Fabricarea prin tricotare sau cro etare
CALZEMODA SRL
GURENI a ciorapilor si articolelor de galanterie
Str. Filipestii De P dure Jud. Fabricarea produselor din carne
COMNILIS PROD SRL
PRAHOVA, Loc. M GURENI (inclusiv din carne de pasare)
COMPANIA DE CONSTRUCTII
279 Jud. PRAHOVA, Loc.
DIN ALUMINIU TEHNOREX Fabricarea de usi si ferestre din metal
COCORASTII CAPLII
S.R.L.
Fabricarea pâinii, fabricarea
DARIO & BAB PROD SRL 478 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI pr jiturilor si a produselor proaspete
de patiserie
HAVIN FOREST SRL 336 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI Exploatare forestiera
JOVIAL DONA PREST SRL 992 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI pr jiturilor si a produselor proaspete
de patiserie

GURENI CONSTRUCTII Fabricarea pl cilor, foliilor, tuburilor si
Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI
SRL profilelor din material plastic
MERIYAN AMICII PAN SRL 303 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI pr jiturilor si a produselor proaspete
de patiserie
93 K Jud. PRAHOVA, Loc. LUNCA Fabricarea vopselelor, lacurilor,
PAINTSTARSRL
PRAHOVEI cernelii tipografice si masticurilor
Str. Filipestii De P dure 1125 Jud. Fabricarea produselor din beton
PAVEROM CONSTRUCT
PRAHOVA, Loc. M GURENI pentru constructii
TEHNOEM ECHIPAMENTE 279 Jud. PRAHOVA, Loc. Instalarea ma inilor si echipamentelor
INDUSTRIALE SRL COCORASTII CAPLII industriale
Fabricarea articolelor de
TEOCOSTEX PROD SRL 405 Jud. PRAHOVA, Loc. M GURENI
imbracaminte pentru lucru
131 Jud. PRAHOVA, Loc. LUNCA Fabricarea altor produse din material
UNIVERS CB SRL
PRAHOVEI plastic
Fabricarea altor elemente de
Str. Banului FN Jud. PRAHOVA, Loc.
VISOIU SRL dulgherie si tamplarie pentru
GURENI
constructii
Comert si prestari servicii

Comertul este sustinut de numeroase societati comerciale si asociatii familiale, in special prin
comertul alimentar, dar si prin comertul cu produse nealimentare, materiale de constructii,
diferite echipamente si instalatii, etc.
Turism
În comuna M gureni nu exist structuri de cazare. Oferta turistic local const în
cadrul natural deosebit care ofer amplasamente potrivite locuin elor de odihn i agroturism, dar i
în atrac ia generat de obiectivele de patrimoniu locale.
PATJ Prahova include comuna M gureni în turismul itinerant cu valen e culturale pentru
valorificarea patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice la nivel zonal („drumul
conacelor familiei cantacuzine”).
Popula ia. Elemente demografice si sociale
Conform rezultatelor recensamantului din 2011, populatia stabila totala a comunei era de
5777 locuitori, ceea ce reprezenta 0,03% din populatia Romaniei si 0,76% din populatia judetului
Prahova.
Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta comuna Magureni,
trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse criterii,
problemele legate de resursele si piata fortei de munca.

Evolutia populatiei
Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensaminte si date statistice. Populatia dupa domiciliu
la 1 iulie:
An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 6747 6733 6740 6692 6652 6648 6600 6579 6522 6504
Masculin 3341 3322 3313 3282 3259 3255 3227 3226 3200 3190
Feminin 3406 3411 3427 3410 3393 3393 3373 3353 3322 3314
© 1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
In perioada de analiza, populatia comunei oscileaza usor in jurul cifrei de 6600, aflandu-se in scadere
cu 3,6% in 2014 fata de 2005.
Evolu ia popula iei in perioada 2005-2014
Densitatea popula iei
Densitatea popula iei, comparata:
Recensamant România Prahova gureni

2011 Num rul Locuitori/km2 Num rul Locuitori /km2 Num rul Locuitori /km2
locuitorilor locuitorilor locuitorilor
20121641 84,4 762886 161,7 5777 120
Sursa: Recensamant 2011

Miscarea naturala a populatiei
Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea populatiei,
alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene demografice: natalitatea
si mortalitatea.
Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp determinata (1 an)
la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus transformarilor mediului economic
si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul economic care afecteaza familia si relatiile între
membrii familiei.
Sporul natural al unei populatii, raportat la o anumita perioada, ca valori absolute, reprezinta
diferenta dintre numarul nascutilor vii si numarul decedatilor in perioada de referinta.
POPULA IA LA 1 IULIE 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
(dupa domiciliu)
Total 6747 6733 6740 6692 6652 6648 6600 6579 6522 6504
femei 3406 3411 3427 3410 3393 3393 3373 3353 3322 3314
barbati 3341 3322 3313 3282 3259 3255 3227 3226 3200 3190
MI CAREA NATURALA
scu i vii 73 72 44 47 55 68 47 61 37 -
Deceda i - total 87 77 89 78 81 73 87 76 75 -
Spor natural -14 -5 -45 -31 -26 -5 -40 -15 -38 -
Casatorii 37 36 47 34 27 30 28 28 27 -
Divor uri 10 9 8 12 14 7 10 7 10 -
PROPOR II LA 1000 LOCUITORI-
Nascuti vii 10,82 10,69 6,53 7,02 8,27 10,2 7,12 9,27 5,67 -
3
Deceda i - total 12,89 11,44 13,20 11,66 12,18 10,9 13,18 11,55 11,50 -
8
Spor natural -2,07 -0,74 -6,68 -4,63 -3,91 -0,75 -6,06 -2,28 -5,83 -
© 1998 - 2015 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Evolu ia sporului natural în perioada 2005-2014
Circulatie si transporturi
Accesul in zona comunei M gureni se realizeaza astfel:

Circula ia rutier
Comuna Magureni are acces doar la infrastructura de transport terestru rutier, respectiv prin
drumurile jude ene 145 i 101P. Cel mai apropiat punct feroviar este în localitatea Flore ti.
Spa iul construit al satelor comunei Magureni s-a concretizat în lungul drumurilor principale ce
traverseaza satele. Aceste drumuri contureaza trama stradala organica ce urmareVte relieful vailor. În
teritoriul administrativ al comunei, drumurile judeUene parcurg trasee aprovimativ paralele, satul
Magureni dezvoltându-se de-a lungul DJ 145, iar celelalte doua sate fiind strabatute de DJ 101P.
Drumurile comunale adigura legatura dintre satele comunei (DC 115A, Lunca Prahovei-
Magureni) sau legatura cu satele învecinate.
Strazile adiacente nu fac altceva decât sa asigure legatura cu centrul satului.
Reteaua de drumuri a comunei Magureni este alcatuita din drumuri judetene, drumuri comunale,
satesti, vicinale si drumuri de exploatare.
Drumuri judetene:
DJ 101P: Brata anca (DN 72)-FilipeVtii de Târg-CalineVti-NovaceVti-Lunca Prahovei-Cocora tii
Caplii- Bobolia-PietriVu-Poiana Câmpina-Podu Vadului (DJ 101R).

DJ 145: Caline ti (DJ 101P)-Magureni
Drumuri comunale:
DC 115A: Lunca Prahovei (DJ 101P)-Magureni (DJ 145).
DC 115B: Magureni (DJ 145)-JudeU Dâmbovi a
DJ 116A: DJ 145-DJ 720 (Filipe tii de Padure)
Strazile principale din localitati, drumuri neclasificate, sunt cu doua benzi de circulatie pentru
trafic în dublu sens iar strazile secundare cu o banda de circulatie, pentru trafic cu intensitate redusa.
Intersectii de strazi Intersectiile atât de pe teritoriul comunei Magureni cât si ale satelor
componente sunt nesistematizate.
Poduri si podete Cu o retea hidrografica bogata, comuna Magureni are pe teritoriul sau 14 poduri de
beton si viaducte si numeroase podete pe tuburi. Majoritatea podurilor sunt in stare buna, cele de pe
DN 2D fiind consolidate, parte a procesului de reabilitare a drumului.
Transportul în comun, de tranzit si de marfa se face pe drumurile judeUene. Transportul de
calatori este asigurat pentru toate satele componente prin microbuze particulare.
Parcaje In comuna Magureni nu sunt amenajate locuri publice de parcare, stationarea autovehiculelor
facandu-se de-a lungul strazilor iar parcarea la domiciliu in curti.
Intravilan existente. Zonificare functionala. Bilant teritorial
Intravilanul existent al comunei M gureni ocup o suprafa de 443,96 ha.

Este comun de rangul IV, satul re edin - M gureni - are influen exclusiv asupra
teritoriului administrativ. Comuna M gureni este format din trei sate: M gureni - sat
re edin , Cocor tii Caplii i Lunca Prahovei.
Bilantul suprafe elor cuprinse în intravilanul existent al comunei M gureni este urm torul:
INTRAVILAN EXISTENT
ZONE FUNC IONALE SUPRAFA A PROCENT
(ha) (%)
LOCUIN E SI FUNC IUNI COMPLEMENTARE 135.08 30.43%
INSTTTUTll SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 7.24 1.63%
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 25.83 5.82%
CAI DE COMUNICA IE SI TRANSPORT - RUTIER 36.82 8.29%
GOSPOD RIRE COMUNALA, CIMITIE 2.03 0.46%
TERENURI LIBERE 191.33 43.10%
CONSTRUCTI TEHNICO-EDILITARE 0.9 0.20%
APE 0.5 0.11%
TERENURI NEPRODUCTIVE 0.94 0.21%

INTRAVILAN EXISTENT
ZONE FUNC IONALE SUPRAFA A PROCENT
(ha) (%)
SPATII VERZI, PROTECTE, AGREMENT, SPORT 1.5 0.34%
DURI 1.65 0.37%
ZONA MIXTA - LOCUIRE SI SERVICI 8.23 1.85%
ZONA MIXTA - INDUSTRE SI SERVICI 0 0.00%
ZONA MIXTA - SPATII VERZI SI SERVICII 24.03 5.41%
UNITATI AGRICOLE 7.88 1.77%
TOTAL 443.96 100.00%
Intravilanul existent, stabilit pe baza propunerilor din 1997, a complet rilor ce au ap rut în
urma documenta iilor de urbanism (PUD, PUZ) întocmite i aprobate, cuprinde urm toarele zone
func ionale, în cadrul comunei i a trupurilor din teritoriu:
Zona de locuin e individuale - reprezinta cea mai mare pondere în teritoriul
intravilan; fondul construit este reprezentat numai de locuinte individuale de tip rural cu
gospodarie proprie; regimul de în ime este predominant P (parter) cu câteva interven ii
izolate de P+1E sau P+M (mansard ).
Zona institu ii publice, comer , servicii – este reprezentat de principalele dot ri ale
comunei: coala, prim ria, c minul cultural, gr dini , dispensar, diverse activit i din sectorul
ter iar ce deservesc popula ia.
Zona activit ilor productive - reprezentate de activit i industriale: o fabric de l di e,
moara i un parc solar fotovoltaic; i unit i agro-zootehnice: ferma de p ri (pân în 5000
capete) i ferme agricole.
Zona spatii verzi - este reprezentat de terenuri de sport i alte spa ii verzi amenajate sau
neamenajate dispersate în teritoriul intravilan al comunei.
Zona gospod rie comunal i echipare tehnico-edilitar - trei cimitire, o zon de
gospod rie a apelor uzate, pu uri de captare a apei.
i de comunica ie i transport - ocup o pondere de 31,62% din suprafa a total a
intravilanului.

Zone cu riscuri naturale si antropice
Riscuri naturale
Riscul seismic
Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, comuna M gureni se încadreaz la
limita izoliniei de gradul 81 cu 92, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50
ani pe scara MSK, iar indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani pe scara MSK.
Conform Reglement rii tehnice “Cod de proiectare seismic - Partea I —Prevederi de proiectare pentru
cl diri “ indicativ P 100-1/2006 amplasamentul studiat prezint o valoare de vârf a accelera iei
terenului ag = 0.32 g la limita cu ag = 0.28 pentru cutremure având intervalul mediu de recuren
IMR = 100 ani i o perioad de control (col ) a spectrului de r spuns Tc = 1.00 sec la limita cu Tc =
1.6 sec.
Pe teritoriul comunei M gureni nu au fost identificate linii tectonice majore care ar putea
produce avarii în timpul cutremurelor. Prezen a nisipurilor fine saturate cu ap din cadrul depozitelor
cuaternare constituie un factor de risc pentru construc ii în timpul cutremurelor mari prin lichefierea
lor. Zonele cu nisipuri fine pot fi delimitate doar prin studii geotehnice detaliate pentru fiecare obiectiv
în parte. Pe versan ii v ilor cu panta conform cu stratifica ia depozitelor se pot produce fenomene de
instabilitate în timpul seismelor mari.

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui
cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si
compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala
este mai mica decat energia seismica medie.
Risc de instabilitate
Alunecarile de teren sunt identificate pe versantii vailor. Fenomenele de instabilitate sunt

favorizate de panta mare a versantilor, umiditatea in exces, lipsa vegetatiei si litologia
(alternante de strate cu permeabilitate mare — nisipuri saturate cu strate impermeabile, argile si
marne) si tectonica zonei (strate conforme cu panta versantilor).
Fenomenele de instabilitate se remarca printr-un relief specific cu crapaturi, trepte si râpi
de desprindere.
Fenomene de instabilitate se manifesta frecvent pe malurile pâraielor din zona, datorita
eroziunii exercitate de apa in perioadele cu precipitatii abundente ce produc viituri.
Potentialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului
si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea
alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea
si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a
constructiilor, refacere si protectie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17.

Baza de lucru este oferita de “LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului national — Sectiunea a V-a - Zone de risc natural”.
Modul de intocmire este reglementat de Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10
aprilie 2003 - privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de
teren.
Pentru realizarea hartii de probabilitate la fenomenele de instabilitate s-au folosit
hartile tematice ale celor 8 factori. Pentru factorul geomorfologic a fost realizata harta pantelor.
Realizarea hartii s-a facut prin prelucrarea asistata de calculator cu programe
profesionale de tip G.I.S. Au fost realizate 8 griduri pentru fiecare factor. Acestea au fost
suprapuse ulterior dupa formula:
Factorii care stau la baza hartii de probabilitate sunt urmatorii:
Factorul litologic(Ka) - cuantifica influenta pe care o are litologia intâlnita asupra

fenomenelor de instabilitate. Pe teritoriul comunei in zona depresionara sunt intâlnite, roci
sedimentare detritice neconsolidate si argile. Astfel pe teritoriul administrativ al comunei
Magureni factorul litologic ia valori de la 0.5 la 1.
Factorul geomorfologic(Kb), exprima probabilitatea de producere a alunecarilor de teren in
functie de energia de relief a zonei respective. Acest factor are la baza harta pantelor si
are valori ce variaza de la 0, pentru zonele de terasa ajungând pâna la 1 pentru zonele cu
pante ce depasesc 30o;
Factorul structural(Kc), caracterizeaza starea de evolutie tectonica a zonei investigate. Din
acest punct de vedere zona Magureni se caracterizeaza printr-o tectonica simpla cu strate
antrenate in structura sinclinala si inclinari de 40 - 55° pe flancul nordic si 15 - 25°
pe flancul sudic. Prin urmare a fost atribuit un coeficient de 0.6 pentru zona deluroasa,
respectiv 0.1 pentru zonele de terasa;
Factorul hidrologic si climatic(Kd), este introdus in formula pentru a cuantifica influenta
precipitatiilor asupra conditiilor de stabilitate ale versantilor. Conform hartilor de raionare a
precipitatiilor pe teritoriul tarii noastre, teritoriul comunei Magureni se incadreaza la zone
cu precipitatii medii anuale cuprinse intre 700 - 800 mm. Astfel factorul hidrologic si
climatic are valoarea 1;
Factorul hidrogeologic(Ke), cuantifica probabilitate de producere a alunecarilor de teren,
prin influenta pe care o are pozitia nivelul hidrostatic, fata de suprafata terenului,
precum si prin regimul de curgere. Pe zona deluroasa, nivelul apei se afla la adâncimi
variabile functie de prezenta stratelor permeabile ale romanianului, iar in zonele de

terasa, lunca nivelul este aproape de suprafata, astfel factorul hidrogeologic are valori de
la 0.1 la 1;
Factorul seismic (Kf). Din punct de vedere seismic comuna Magureni, se incadreaza
conform STAS 11.100/1993, in zona de intensitate macroseismica I = 9 (noua) pe scara
MSK. Conform anexei C din „Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie 2003 -
privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren”, zona
studiata se incadreaza la un factor seismic egal cu 1;
Factorul silvic(Kg), are ca punct de plecare gradul de acoperire cu vegetatie arboricola
a teritoriului. Astfel factorul silvic are valori ce pornesc de la 0.01 pentru zonele cu
vegetatie arboricola, deasa si poate ajunge la valoarea 1pentru zonele arabile;
Factorul antropic(Kh), este cuprins in intervalul 0.01 pentru zonele din extravilan si 1
pentru zonele ocupate de constructii si conducte de alimentare cu apa, gaze si canalizare.
Pe baza acestor criterii au fost conturate urmatoarele zone de hazard la alunecari de

teren:
zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren, practic 0 sau redusa —
marcate pe zona culmilor deluroase, precum si pe zonele de lunca si terasa ale pâraielor, dar
si pe zonele de versant impadurite cu panta mica, sub 5°. Reprezinta 34.14% din teritoriul
administrativ;
zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie, situate pe
zonele de la baza versantilor unde pantele nu depasesc 10°, impadurite, cu nivel hidrostatic
situat la adâncimi mai mari de 10 m si nemobilate. De asemenea tot zone cu probabilitate
medie sunt si zonele de racord intre elemnetele cadrului natural. Zonele de culme
deluroase sau bot de deal, dar cu latime mica sunt incluse tot in aceasta categorie.
Aceste zone reprezinta 16.87% din teritoriul administrativ al comunei Magureni;
zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie - mare, situate
pe zonele de versant cu pante cuprinse in general intre 15 si 25°, lipsite de vegetatie
arboricola si cu litologie predominant argiloasa. Reprezinta 28.66% din teritoriu comunei;
zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren mare cuprinde
zonele cu alunecari active, sau cu probabilitate de reactivare foarte. Sunt in general zone
despadurite cu panta mare ce depaseste 30°. Aceste zone ocupa 15.82 % din teritoriul
comunei;
zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren foarte mare sunt zone cu
alunecari active cu pante ce pot atinge si 80o. Tot zone cu probabilitate foarte mare de
producere a alunecarilor de teren, il reprezinta si taluzurile create prin eroziunea
2
retelei hidrografice. Ocupa o suprafata de 2.03 km , ceea ce reprezinta 4.24% din teritoriu.

Risc de inundabilitate
Fenomene de inundabilitate s-au manifestat doar in cadrul albiilor majore ale retelei
hidrografice din zona.
In timpul viiturilor se produc eroziuni ale malurilor.
Riscul geotehnic
A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigentele si

metodele cercetarii geotehnice, indicativ NP 074/2007.
Terenul de fundare este constituit predominant din pamânturi argiloase, argile prafoase,
pietris cu nisip si posibil liant. Tipul de teren de fundare depinde de vârsta formatiunilor geologice
intâlnite. Pentru zonele de versant cu panta mare, cu probabilitate de producere a alunecarilor de
teren medie - mare si mare, terenul se incadreaza la terenuri dificile de fundare.
Apa subterana - Nivelul apei este situat la adâncimi variabile functie de
zona, de aceea la executarea excavatiilor gropilor de fundare pot fi necesare epuismente
normale.
La incadrarea in categoria geotehnica pentru terenurile din comuna Magureni, s-au avut
in vedere urmatoarele elemente:
Factori avu i în vedere Categorii Punctaj

Condi iile de teren terenuri bune - dificile 2-6
Apa subteran lucr ri cu sau f epuismente normale 1-2
Clasificarea construc iei dupa categoria de redus - deosebit 2-5
Vecin i func ie de amplasament 1-4
Zona seismic ag = 0.28 - 0.32 g 2
TOTAL puncte 8-17
Conform punctajului inregistrat in tabelul mai sus, punctajul pentru riscul geotehnic se
situeaza intre 8 - 17 puncte, iar functie de amplasament si categoria de importanta a constructiei
riscul geotehnic este redus —mare.

Riscuri antropice
Pe teritoriul comunei in urma extragerii de carbune din mina, starea de tensiuni si deformatii
din masiv se modifica, având ca efect reducerea stabilitatii rocilor inconjuratoare. Rocile
fracturate de pe conturul excavatiei se pun in miscare, iar deplasarea se transmite in masiv pe o
distanta ce este in functie de capacitatea acestora de a se afâna si a umple golul rezultat in urma
exploatarii.
Daca golul rezultat prin exploatare este foarte mare, depasind posibilitatile rocilor
inconjuratoare de a-l umple si a stopa fenomenul de deformare a rocilor, miscarea acestora
se poate propaga pâna la suprafata terenului. Acest lucru determina efectul de val rezultând
degradarea si implicit distrugerea unor constructii situate la suprafata sau in subteran.
Exploatarea stratelor de carbune are la baza procedeul de dirijare a presiunii prin
surparea rocilor inconjuratoare si ocazional rambleierea spatiului exploatat. Cea mai sigura metoda de
protectie a terenului de la suprafata este prin pilieri de siguranta.
Comuna Magureni nu dispune de rampa de depozitare ecologica a gunoiului menajer si
nici de un sistem de selectare a deseurilor in incintele de precolectare.
Echiparea edilitara
Alimentare cu apa
Comuna Magureni este alimentata in proportie de 60% ( cca 3970 loc.) cu apa potabila in
sistem centralizat, dintr-un front de captare de adancime ce alimenteaza o gospodarie de apa cu
rezervoare 2x500 mc din care un rezervor este functional (necesarul volumului de inmagazinare
pentru intreaga populatie 100%=6620 loc. este de V=cca 625 mc, pentru 80%=5296 loc. este de
V=500 mc). Frontul de captare existent are o capacitate Qs=15 l/s >Qs necesar=14.29 l/s.
Reteaua de distributie este realizata din conducte de otel si azbociment si urmareste reteaua
stradala, alimentand locuintele, prin racorduri prevazute cu apometre executa in anii 1970-:-1980,
prezentand o uzura avansata ce conduce la avarii dese, intreruperea alimentarii cu apa, pierderi
importate de debite apa. Sistemul de alimentare cu ap al comunei executat în perioada 1970-1980
prezint o stare tehnic i func ional puternic uzat ce produce avrii dese,întreruperi de 2-3 zile ale
aliment rii,pierderi importante de debite în re eaua de distribu ie. Men inand serviciul de alimentare
cu ap autoritatea comunal recunoa te existen a acestei nevoi sociale i accept s asigure pe viitor
satisfacerea ei în plan local.
Disfunctionalitati
- avarii dese
- intreruperea alimentarii cu apa
- pierderi importate de debite apa

Canalizarea menajera
In prezent in Comuna Magureni nu exista sistem centralizat de canalizare.
Apele uzate menajere de la restul de locuinte i obiectivele social-culturale din se evacueaz la
bazine vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate.
Dispunerea construc iilor de colectare a apelor reziduale în incinta propriet ilor, respectiv în
spa iile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situa ii de
deversare a dejec iilor la suprafa a terenului pe propriet i.
În procesul de de fermentare i descompunere a dejec iilor se produc astfel mirosuri
pestilen iale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în p mânt conduce la infestarea stratului
acvifer freatic.
Apele pluviale din zon sunt dirijate prin santuri catre cei mai apropiati emisari.
Cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii
salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte.
Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei calitatii resurselor de
apa de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apa, cat si pentru protejarea sanatatii
locuitorilor.
Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de natura organica
sau minerala.
Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele nocive de natura
minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor.
Murdariile polueaza aerul, solul, apa si contituie un focar de infectie in care se dezvolta bacterii
patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.
In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate
cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si reducerea efectului lor
daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.
Apele meteorice sunt deversate liber la rigole si conduse pe drumul cel mai scurt catre emisar.
Disfunctionalitati
Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor reziduale se inscrie in randul
problemelor majore, acute si dificil de rezolvat.
Gospodarire comunala
In comuna Magureni deseurile menajere de la locuitorii comunei si de la toti agentii economici

sunt colectate in baza unor contracte individuale de un operator de salubritate si transportate la
depozitul ecologic Boldesti-Scaieni. Din pacate, una din problemele existente inca, este depozitarea in
mica parte necontrolata a deseurilor menajere, obiceiuri care trebuiesc abandonate.

Sunt necesare în continuare ac iuni de educare a locuitorilor in privin a strângerii i select rii
de eurilor menajere.
Alimentare cu caldura
Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termic in comuna Magureni.

Energia termica necesara înc lzirii si preparararii apei calde menajere, pentru cl dirile
existente in comuna Magureni, este asigurata cu surse locale, si anume cu sobe cu gaz metan, cu
lemne, cu c rbune sau cu combustibil lichid.
In ceea ce prive te disfunctionalitatile semnalate in alimentarea cu c ldur , se mentioneaza
lipsa centralelor termice, ca sursa de c ldur necesara pentru obiectivele social-culturale si
administrative, mai importante. Depozitarea necorespunzatoare a lemnelor, c rbunilor sau a
combustibilului lichid, in depozite neacoperite sau fara platforma de beton, poate fi o sursa de poluare
a solului si a pânzei de apa freatica din comuna, cu efecte negative asupra sanatatii oamenilor si
animalelor, precum si asupra produc iei culturilor.
Alimentare cu gaze
In prezent comuna Magureni dispune de o retea de distributie redusa presiune gaze naturale
in lunguime de cca. 30,00 km ce distribuie un debit de gaze Q = 2.580 mc/h.
Alimentare cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a satelor ce compun comuna Magureni se realizeaza din linia
aeriana de 20 Kv care vine de la Floresti si se indreapta spre Poiana Campina de-a lungul drumului DJ
101A si a unei deriva ii spre Magureni. Din aceste linii sunt alimentate posturile de transformare de
diverse capacitati - din care prin re ele aeriene de distributie de joasa tensiune se alimenteaza toti
consumatorii.
Locuin ele, dotarile social-culturale i tehnico-edilitare se alimenteaz cu energie electric din
posturile trafo existente de tip aerian pe stâlpi de beton prin re ele electrice de distribu ie public
realizata în majoritate pe stâlpi de beton.
La capetele re elelor electrice de 0,4 Kv c derea de tensiune la abona i se afl în limite
normale.
Din punct de vedere func ional, în sate se constat c iluminatul public în arterele de circula ie
este necorespunz tor fie din lipsa corpurilor de iluminat fie din cauza între inerii necorespunz toare a
instala iilor.
Disfunctionalitati
retelele de joasa tensiune existente utilizata pentru iluminatul public nu asigura nivelurile de
iluminat corespunzatoare

bransamentele, din cauza faptului ca sunt uzate fizic si moral, duc la un numar insemnat de
avarii.
Telefonie
Telefonia fixa
Comuna Magureni dispune de o centrala telefonica moderna tip GOLDSTAR digitala de 900
linii ce se afla amplasata in sediul Oficiului PTTR. In centrul comunei pe strada principala se afla o
canalizatie telefonica subterana. Pe celelalte str zi reteua telefonica este aeriana montata pe stâlpii
re elei electrice de joasa tensiuneConectarea abona ilor la centrala telefonic este realizat prin re ele
telefonice aeriene pozate în genera! pe stâlpii de energie electric dar i pe stâlpi de lemn speciali
pentru telecomunica ii.
Disfunctionalitati
Principala disfunctionalitate o constituie capacitatea relativ redusa a centralei, dublata de

capacitatea redusa a retelelor.
Telefonia mobila
Telefonia mobila este aigurata de principalii competitori de pe piata romaneasca : Orange,

Vodafone, Cosmote.
Disfunctinalitati
Din analiza situa iei existente au rezultat urm toarele disfunc ionalit i:
Existen a unor zone destinate dezvolt rii de locuinte, care nu s-au dezvoltat pân în
prezent.
Slaba deservire cu servicii medicale.
Extinderea re elei de drumuri în zonele de dezvoltare reziden ial .
Existen a a numeroase terenuri în intravilan nevalorificate, ce necesit dezvoltare
prioritar .
Inexisten a perdelelor de protec ie necesare între zonele de locuin e i cimitire dar i între
zona de locuin e i cea cu industries au activit i agro-zootehnice.
Poten ial turistic nevalorificat.
Lipsa unit ilor de cazare pentru exploatarea poten ialului turistic al comunei.
Disproportii intre diferitele tipuri de utiliz ri ale terenului rural si potentialul cadrului
natural.

Varianta PUG-ului propus
Poten ial de dezvoltare:

• Situarea comunei în imediata proximitate a muncipiul Câmpina.
• Situarea într-o zon cu climat favorabil pentru practicarea agriculturii.
• Situarea într-o zon cu poten ial turistic.
• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii edilitare.
Necesitati si obtinuni ale populatiei

Pe parcursul documentatiei si elaborarii P.U.G., autoritatile locale au
solicitat extinderea teritoriului intravilan, in urma cererilor si optiunilor populatiei:
Relansarea economica a comunei, prin utilizarea terenurilor agricole actuale i
Tehnologizarea agriculturii, dezvoltarea turismului;
Reducerea ratei somajului;
Imbunatatirea circulatiei;
Rezervarea unor amplasamente pentru locuinte sociale (pentru familii tinere sau cu venituri
modeste);
Amplificarea suprafetelor spatiilor verzi;
Dezvoltarea i îmbun irea infrastructurii;
Cre terea gradului de echipare edilitar pentru satisfacerea nevoilor popula iei.
Zonificare functionala. Intravilan propus. Bilant teritorial
Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata.

In plansa nr. “3. Reglementari urbanistice – zonificare” sunt prezentate propunerile si
reglementarile urbanistice pentru comuna in functie de nevoia de dezvoltare si de particularitatea sa.
Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al comunei M gureni de 443,96 ha, s-a
propus o marire cu 35,82 ha. Conform acestui tabel, marirea intravilanului este perfect rezonabila,
motivata de realitatile existente in raport cu aspiratiile privind dezvoltarea.
Bilantul final arata ca la intravilanul existent, prin amenajari functionale, vor creste
suprafetele destinate locuirii, serviciilor i industriei.

INTRAVILAN PROPUS
ZONE FUNC IONALE
SUPRAFA A (ha) PROCENT (%)
LOCUITE SI FUNC IUNI COMPLEMENTARE 131.7 27.45%
IPiSfIÎTUll SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 13.9 2.90%
UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 20.9 4.36%
CAI DE COMUNICA IE SI TRANSPORT -
37.88 7.90%
RUTIER
GOSPOD RIRE COMUNALA, CIMITIRE 2.15 0.45%
TERENURI LEERE 223.69 46.62%
CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.94 0.20%
APE 0.59 0.12%
TERENURI NEPRODUCTIVE 0 0.00%
SPATII VERZI. PROIEC IE, AGREMENT, SPORT 7.25 1.51%
DURI 0 0.00%
ZONA MIXTA - LOCUIRE SI SERVICII 16.76 3.49%
ZONA MIXTA - INDUSTRIE SI SERVICII 12.9 2.69%
ZONA MIXTA - SPATII VERZI SI SERVICII 4.59 0.96%
UNITATI AGRICOLE 6.53 1.36%
TOTAL 479.78 100.00%
Masuri in zonele cu riscuri naturale
Zone afectate de fenomene de inundabilitate

Se va respecta zona de protectie pentru cursurile de apa impusa de Apele
Române. Se vor executa lucrari de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient. Se vor executat lucrari
hidrotehnice pentru limitarea eroziunii malurilor.
Zone afectate de fenomene de instabilitate

Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hartilor cu zonarea geotehnica si a
probabilitatii de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate.
Pentru zonele cu probabilitate medie si medie - mare de instabilitate, pentru a preveni
fenomenele de risc ce apar la amplasarea constructiilor se vor avea in vedere urmatoarele
recomandari:
- amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilitatii
versantului la incarcarile suplimentare create de constructii;
- se vor proiecta constructii usoare;
- nu se vor executa excavatii de anvergura pe versant (santuri adânci, platforme, taluze
verticale, umpluturi etc);

- se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de sprijin care vor
fi betonate imediat ce s-a terminat sapatura;
- se vor lua masuri pentru a preintâmpina patrunderea apei in sapaturi;
- se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate astfel incât sa
nu produca eroziuni;
- se vor planta arbori la o distanta corespunzatoare fata de constructiile ce urmeaza a se
executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate si cele improprii de construit se va avea
in vedere impadurirea lor. Pentru zonele afectate de prabusiri ale malurilor datorita eroziunii
exercitate de viituri in timpul precipitatiilor exceptionale se recomanda amenajarea vailor cu praguri
de fund si aparari de mal.
Riscul antropic
Se va proiecta un sistem de colectare al deseurilor menajere in conformitate cu
normele europene. Depozitele cu deseuri menajere existente vor fi inchise, iar zonele vor fi
eclologizate.
La amplasarea constructiilor in apropierea liniilor electrice, se va solicita avizul de la Electrica
S.A.
La amplasarea constructiilor in apropierea conductelor mari de apa se va respecta distanta
impusa de Apele Române.
La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de
protectie ale diferitelor obiective din zona, mai ales acolo unde aceste
trasee au o densitate mare iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de
la institutiile competente (Electrica S.A, Apele Române).
Evolutie, prioritati
Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii comunei M gureni. Intre acestea, exista o serie de
directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar sa
se concentreze in viitorul apropiat:
DOMENII PRIORITATI
Utilizarea suprafe elor de teren din administrarea

comunei atat pentru atragerea de capital economic, cat si
pentru pastrarea/atragerea for ei de munca
Fondul construit si utilizarea terenurilor

Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan
Crearea de condi ii propice diversific rii func ionale in

nucleele centrale si dezvolt rii de servicii si activitati
comerciale

DOMENII PRIORITATI
Reabilitarea dot rilor culturale
Dezvoltarea structurilor turistice
Crearea de spatii verzi si locuri de joc pentru copii
Spatii plantate, agrement si sport Utilizarea poten ialului natural intravilan si extravilan
pentru agrement, sport, turism; rezervarea de terenuri
pentru activitati destinate agrementului
Imbun irea infrastructurii de drumuri rutiere din

comun
Sistematizarea intersec iilor cu disfunctionalitati
Cai de comunica ie si transport
Amenajarea de parcaje aferente principalelor dot ri ale
comunei, a zonelor de nteres social si comercial
Extinderea si modernizarea re elei de apa;

Echipare edilitar Realizarea re elei de canalizare;
Constructia unei statii de epurare;
Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor
Protejarea zonelor cu valoare de istorice
patrimoniu Cercetarea si clasarea altor obiective istorice si de
arhitectura
Realizarea de rigole si an uri pentru dirijarea si preluarea

apelor pluviale de c tre receptorii naturali;
Realizarea de perimetre de protectie la re elele de

Probleme de mediu alimentare cu apa si canalizare, la cimitire;
Indicatorii de calitate a apelor uzate se vor incadra in
limitele impuse de NTPA001/2005
Managementul corespunz tor al de eurilor
Incurajarea dezvolt rii industriei, serviciilor si activitatilor
comerciale
Dezvoltare economic Valorificarea poten ialului turistic
Dezvoltarea agriculturii ecologice
Organizarea circulatiei
Sunt propuse mai multe reglement ri, în conformitate cu disfunc ionalit ile semnalate în
partea anterioar a studiului (profiluri transversale ale str zilor, care nu corespund din punct de
vedere tehnic noilor STAS-uri; faptul c exista str zi din p mânt, discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri,
a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient; drumuri de leg tur în teritoriu aflate în stare de
degradare accentuat ; trafic eterogen: tractoare, c ru e, bicicli ti, automobili ti i pietoni, care
genereaz accidente rutiere în special pe timp de noapte; existen a unor trasee sinuoase care necesit
corectare de elemente geometrice; str zi înguste care necesit l rgire; lipsa de parcaje amenajate
aferente principalelor dot ri ale comunei, în zonele de interes social i comercial.

In conformitate cu analiza datelor existente, a posibilit ilor de optimizare, a obiectivelor
majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea str zilor,
intersec iilor, profilurilor caracteristice etc., i cu discu iile cu factorii locali de specialitate, s-au propus
câteva reglement ri mai importante pentru eliminarea disfunc ionalit ilor infrastructurii rutiere i a
celor de dotare i organizare, pentru satisfacerea condi iilor de trafic i de încadrare urban :
amenajarea intersec iilor arterelor principale cu celelalte str zi;

amenajarea penetra iilor rutiere;
modernizarea i viabilizarea str zilor prin:
- aplicarea de îmbr min i rutiere sau cel pu in împietruiri;
- amenaj ri de profil conform noilor STAS-uri;
- corectarea elementelor geometrice necorespunz toare i l rgiri;
reglementarea circula iei pietonale prin:
- amenajarea de trotuare;
- îmbun irea general a st rii de viabilitate a trotuarelor;
- amenajarea de treceri pentru pietoni;
- propunerea de drumuri noi, de completare a re elei stradale existente;
spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general de
urbanism, pentru unitati de utilitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public pe
cat posibil, iar pentru locuin e in cadrul loturilor personale. De-a lungul str zilor se va asigura
acces individual la fiecare lot sau func iune urbana.
odata cu realizarea proiectelor pentru traseele str zilor, se va asigura vizibilitatea in intersectii
si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicole, inclusiv transport de
tonaj mare, pentru evitarea oric ror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se vizibilitatea,
situatie ce se va men ine si intretine in viitorul previzibili, la calitatea necesara desfasurarii
traficului.
an urile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si str zilor se vor decolmata priodic,
asigurandu-se scurgerea apelor meteorice.
odata cu realizarea noilor str zi in intravilanele propuse (in baza proiectelor tehnice de
specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament,
spa iul verde de aliniament, gabaritele necesare ale an urilor de preluare a apelor meteorice,
razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilit ii, si se va stabili calitatea
infrastructurii pentru traficul din zona.
zone de protectie a drumurilor raportata la linia mediana:
- pana la 18 m in cazul drumurilor comunale.
- pana la 20 m in cazul drumurilor jude ene,
- pana la 22 m in cazul drumurilor na ionale
terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospod rirea persoanelor juridice sau fizice
care le au in administrare sau in proprietate cu obliga ia ca acestea prin activitatea lor sa nu
aduca prejudicii drumului sau derul rii in siguran a a traficului.

Dezvoltarea echiparii edilitare
Alimentare cu apa
Sistemul de alimentare cu ap al comunei executat în perioada 1970-1980 prezint o stare

tehnic i func ional puternic uzat ce produce avrii dese,întreruperi de 2-3 zile ale
aliment rii,pierderi importante de debite în re eaua de distribu ie. Men inand serviciul de alimentare
cu ap autoritatea comunal recunoa te existen a acestei nevoi sociale i accept s asigure pe viitor
satisfacerea ei în plan local.
În consecin este de neconceput ca sistemul de alimentare cu ap s func ioneze nestisf ctor.

Practic ,comunitatea local i Consiliul Local au hot rat solu ionarea acestei situa ii restrictive printr-o
investi ie de modernizare ,care a fost început în 2008 (lucr ri de reabilitare a instala iilor hidraulice
ale gospod riei de ap ,a rezervorului.a conductei de aduc iune) finan at din bugetul local. În prezent
60% din popula ia comunei este racordat la sistemul existent ,restul dispunand de surse individuale
(fantani,pu uri) la care nu este asigurat i controlat caracterul potabil al apei.Autoritatea public local
este obligat s asigure pe lang func ionarea regulat a sistemului de alimentare cu ap i accesul
liber i egal la acest serviciu pentru to i ceilal i locuitori.Cre terea num rului de locuitori care vor
beneficia de acest serviciu va fi asigurat prin extinderea instala iilor existente.
Perspectiva de modernizare i extindere a sistemului centralizat de alimentare cu ap va

asigura utilizatorilor locali cerin a referitoare la igiena apei,care implic condi ii de distribu ie a apei
întru-un debit suficient,de puritate necesar apei potabile.Acest ac iune va furniza necesarul de ap
potabil a popula iei satelor Lunca Prahovei,Cocorastii Capli i a centrului administrativ
gureni,pentru utiliz ri casnice,publice,ale agen ilor economici.zootehnice.
Promovarea investi iei de modernizare i extindere a infrastructurii rurale reprezint un pas

important în procesul trasform rii comunei M gureni într-o zon rural în care popula ia va trai mai
bine,va dezvolta activit i sociale,culturale i economice.Aceast cerin de dezvoltare local a
infrastructurii este coerent cu strategia de dezvoltare a jude ului Prahova 2007-2013 în capitolul VII-
Plan de dezvoltare durabil ,Prioritatea 4-Dezvoltarea rural .cu politica de dezvoltare economico-
social a rii pe perioada 2007-2013 i care vizeaz reducerea cat mai rapid a disparit ilor de
dezvoltare socio-economic dintre Romania i celelalte state membre ale UE.
Solutia propusa in prezenta documentatie a tinut cont de solutia studiata in proiect nr.
169/2008 – A - EXTINDERE SI MODERNIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA com. MAGURENI
intocmit in anul 2008 de
- proiectant general: S.C. ARTIPRES IMAGE S.R.L.
- proiectant de specialitate: S.C. RETECO S.A. Ploiesti

Pentru modernizarea retelei de apa existenta cu un grad ridicat de uzura in lungime
totala de Ltotal=15048 m din care pentru sat Magureni – L=8153 m, sat Cocorastii Caplii – L=4455 m

si sat Lunca Prahovei – L=2440 m – se vor utiliza conducte din PEHD d63/110/125 cu o durata de
viata de cca 60 ani conform specificatiei furnizorului
Pentru extinderea retelei de apa pe strazile unde nu exista sistem centralizat de
alimentare cu apa in lungime totala de Ltotal=4225 m din care pentru sat Magureni – L=3410 m si sat
Lunca Prahovei – L=815 m – se vor utiliza conducte din PEHD d63/110 cu o durata de viata de cca 60
ani conform specificatiei furnizorului
Reabilitarea retelei de distributie apa se va realiza din conducta de polietilena de inalta

densitate (PEHD80 sau PEHD100) – Pn6, tronsoanele fiind dimensiunate pentru consumurile stipulate
in SR 1343/1-2006, STAS 1478-1990 si Normativ P66-2000.
Montarea conductelor se va face pe traseul existent al retelei de distributie existente.
Pentru reabilitarea retelei existente au rezultat urmatoarele tronsoane caracteristice:
sat Magureni
PEHD80 Pn6 d63 - 1820 m
PEHD100 Pn6 d110 - 4865 m
PEHD100 Pn6 d125 - 1468 m
Total - 8153 m
sat Cocorastii Capli

PEHD80 Pn6 d63 - 655 m
PEHD100 Pn6 d110 - 3800 m
Total - 4455 m
sat Lunca Prahovei

PEHD100 Pn6 d110 - 2440 m
Total com. Magureni - 15048 m
Extinderea retelei de distributie apa se va realiza din conducta de polietilena de inalta

densitate (PEHD80 sau PEHD100) – Pn6, tronsoanele fiind dimensiunate pentru consumurile stipulate
in SR 1343/1-2006, STAS 1478-1990 si Normativ P66-2000.
Canalizarea menajera
Comuna Magureni nu detine un sistem de canalizare centralizat, apele uzate menajere fiind
descarcate in puturi absorbante, care nu sunt totdeauna etanse, fapt ce conduce la poluarea apelor
subterane.
In contextul celor aratate mai sus este necesara si oportuna gasirea unor
solutii de realizarea unei canalizari centralizate cu statii de epurare performante.

In cadrul acestei documentatii se propune:
Realizarea unui sistem divizor de canalizare (pentru preluarea apelor uzate menajere
de la populatie si agenti economici) cu statiei de epurare mecano-biologica pentru sat
MAGURENI, respectiv sat COCORASTII CAPLII + LUNCA PRAHOVEI
Toate lucrarile mentionate au urmatoarele aspecte favorabile:
- posibilitatea de racordare la un sistem de canalizare centralizat al obiectivelor
economice si al locuitorilor;
- colectarea apelor uzate menajere si dirijarea lor catre statia de epurare printr-un
sistem separativ de canalizare;
- epurarea apelor uzate menajere in cadrul unei sta ii moderne;
- folosirea unor procedee tehnologice moderne de epurare biologica;
- folosirea unei suprafe e de teren stabilite prin Planul Urbanistic General cu aceasta
destina ie;
- evacuarea in emisar (paraul Provita, respectiv raul Prahova) a unor ape epurate care
respecta normativele in vigoare (NTPA 001/2002
Solutia propusa in prezenta documentatie a tinut cont de solutia studiata in proiect nr.
169/2008 – B - Realizare re ea canalizare si statie de epurare.jud. Prahova, com. Magureni, sate
Magureni, Cocorastii Caplii, Lunca Prahovei intocmit in anul 2008 de:
- proiectant general: S.C. ARTIPRES IMAGE S.R.L.
- proiectant de specialitate: S.C. RETECO S.A. Ploiesti
sistemul de canalizare a fost proiectat pe un singur fir in axul strazilor, avandu-se in
vedere ca drumurile asfaltate sunt in stare relativ deteriorate, urmand a fii reabilitate.
caracteristicile retelei sunt:
- Reteaua de canalizare, in lungime totala de 5800 m, se va executa din tuburi PVC u-KG cu
diametru d250, cu camine de canalizare de vizitare (din beton) amplasate conform normelor la max
60 m sau mai dese, cu o panta medie care sa asigure viteza de autocuratire si la o adancimeastfel
incat sa poata fi racordati corespunzator toti consumatorii de pe traseu.
In comuna MAGURENI se prevad lucrari pentru colectarea, transportul si epurarea completa a
unui debit de ape uzate menajere Q uz.zi.med. = 285 mc/zi, pentru sat MAGURENI (70%*4030 loc),
respectiv Q uz.zi.med. = 200 mc/zi, pentru sat COCORASTII CAPLII + LUNCA PRAHOVEI (70%*2590 loc)
Reteaua de canalizare, in lungime totala de 5800 m, se va executa din tuburi PVC -KG cu
diametru d250, cu camine de canalizare de vizitare (din beton) amplasate conform normelor la max
60 m sau mai dese, cu o panta medie care sa asigure viteza de autocuratire si la o adancime pentru
astfel incat sa poata fi racordati corespunzator toti consumatorii.
Alegerea solu iei de realizare a re elei de canalizare din evi din polietilen de înalt densitate
a fost dictat de urm toarele considerente:
• economicitate: la performan e egale costul este net inferior fa de materialele
tradi ionale;
• greutatea redus i flexibilitate;

• rezisten ridicat la uzur i agen i corozivi;
• polietilena este inodor , insipid , netoxic , inert i insolubil ;
• polietilena nu permite aderarea crustelor de s ruri, calcar sau microorganisme;
• pierderile de presiuni sunt foarte sc zute la trecerea fluidelor, datorit fe ei interioare
complet lis a conductelor;
• tehnologia de montare este simpl i sigur (îmbin rile se execut u or i rapid,
prezentând o etan eitate perfect );
• durata de via asigurat de furnizor este de 50 de ani.
Construc iile care alc tuiesc re eaua de canalizare sunt astfel proiectate încât s corespund
integral condi iilor în care vor trebui s func ioneze.
Cea mai mare parte a elementelor constructive ale re elei de canalizare sunt prefabricate,
astfel încât în fapt, construc ia const în montajul acestor tuburi, piese de leg tur i execu ia
construc iilor accesorii (c mine i capace). Montajul tuburilor se executa diferit, in functie de
materialul din care sunt fabricate tuburile.
Pentru o buna stabilitate s-a urm rit ca fundarea colectoarelor s se fac în teren s tos,
stabil.
minele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 0,80 m, f camer de
lucru. Capacele i ramele c minelor de vizitare au fost alese in conformitate cu STAS 2308 in functie
de rezistenta minima la rupere, fiind folosite capace rezistente la trafic greu tip IV carosabile cu forta
minima de rupere de 250 kN.
Materialele care alcatuiesc reteaua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte
urmatoarele conditii:
- s reziste la solicitarile la care sunt supuse
- s fie impermeabile, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia apei
- s reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu temperaturi ridicate
(peste 50 0C)
- s reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa
- s aib o suprafa a interioar cât mai redus .
Pentru înfiin area unui sistem de canalizare si epurare ape uzate menajere centralizat, la
nivelul celor trei sate si a unui sistem de canalizare pluviala s-au analizat mai multe variante:
- sisteme locale pe sate
- sistem centralizat,
legate de localizarea pe cate un sat sau gruparea pe mai multe sate, precum si variantele referitoare
la tipurile de materiale alese sau a tehnologiilor de epurare adoptate.
Pentru canalizarea apelor uzate menajere sistemul impus este sistem separativ, avand in
vedere ca geografic, comuna este jalonata de râul Teleajen - fiind situata pe malul drept al acestuia si
este brazdata de afluen ii acestuia - paraul Dambu, paraul Stramba, paraul Bleaja, cu valoare de
emisari naturali direc i pentru apa pluviala.

In cadrul sistemului separativ, colectarea apelor uzate menajere se face separat fata de cele
pluviale. Sistemele functioneaza complet separat, nu comunica intre ele si au desc rc ri (evacuari)
independente in emisarii naturali, in puncte diferite.
Sistemul de canalizare centralizat este separativ si ca urmare, se interzice
racordarea gurilor de scurgere si a altor eventuale canale pluviale la acesta retea
Reteaua de canalizare va fi amplasata pe strazile apartinand domeniului public, iar in costurile
de executie a canalizarii au fost incluse si costurile necesare refacerii sistemului rutier la
caracteristicile initiale.
Statiile de epurare propuse au fost calculate pentru a respecta conditiile impuse de NTPA
001/2002, P 28/1984, si toate STAS-urile si normativele in vigoare.
Se propun statii automate de epurare a apelor uzate «COMPACTE pentru treapta
BIOLOGICA” – cu utilaje si tehnologie din Comunitatea Europeana.
Procedeul de epurare a apelor uzate in statiile compacte (secvential alimentata continuu) au in
componenta urmatoarele module de epurare:
Gratar manual
Deznisipator + separator de grasimi

Decantor primar
Bazin de acumulare – omogenizare
Bazin stocare grasimi

Bazin stocare nisip
Bazin stabilizare namol

Statie de pompare cu recirculare partiala, pentru alimentarea modulului biologic
Modul biologic cu namol activ constand din 2 compartimente (selector biologic si

reactor secvetial) in care au loc procesele:
• Nitrificare si denitrificare
• Defosforizare
• Sedimentare
• Deversare
Modul de deshidratare namol in exces (cu depozitare in saci)
Dezinfectie prin instalatie cu ultraviolete
Modul de comanda si deservire este un container separat, incalzit electric, in care se

monteaza:
• Suflantele
• Vanele electrice automate
• Dulapul de automatizare
• Dezinfectia
• Modulul de tratare chimica
Instalatia de masura automata a parametrilor de evacuare :

• Debit
• Turbiditate
• CBO5
• NO3
• Temperatura
• PH
• Durata diferitelor faze ale ciclului tehnologic
Poluanti iesire (conform NTPA 0001/2002)

CBO5 = 25 mg/l
M.S. = 60 mg/l
CCO = 125 mg/l
NH4-N = 3 mg/l
Statia propusa are treapta mecanica si biologica fiind comandata de un modul de comanda si
deservire care asigura functionarea in regim automat.
Circuitul apei cuprinde:
treapta mecanica
treapta biologica
• instalatie compacta de denitrificare, aerare si decantare secundara
Circuitul namolului – Namolul stabilizat se depune pe platforma de deshidratare a namolului

Toate echipamentele si materialele utilizate vor fi noi, agrementate conform reglementarilor
nationale in vigoare si de provenienta din U.E. sau din tarile candidate.
Din analiza tehnico-economica a solutiei, investitiile propuse prin acest studiu de fezabilitate
se justifica a fi aprobate si se recomanda ca lucrari de protectie a mediului absolut necesare, care vor
contribui la ecologizarea intregii zone si la ridicarea potentialului economic, social chiar turistic al
zonei, si cresterea starii de sanatate a populatiei.
Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele performan e privind
siguran a la foc pe intreaga durat de utilizare,care constau in:
protec ia locuitorilor i a mediului
limitarea pierderilor de vie i omenesti
impiedicarea polu rii apei, aerului i a solului
prevenirea avariilor la constructii si instalatii.
Lucrarile de retele de canalizare nu pun probleme speciale privind siguranta la foc.
Constructiile de pe reteaua de canalizare au :
gradul de rezistenta la foc I,
categoria de pericol de incendiu E
limitare la gradul seismic

de i vehiculeaz ape poluate (ape uzate menajere) nu impun zone de protectie
proprie.
Din punct de vedere PCI lucrarile de canalizare nu pun probleme si nu necesita protectie
speciala.
Alimentarea cu energie electrica
În urm torii 5 – 10 ani se prevede cre terea consumurilor de energie electric de cca.25%
atât prin apari ia de noi consumatori, cât i prin m rirea consumului la cei existen i.
Pentru asigurarea aliment rii cu energie electric în urm torii ani sunt necesare urm toarele
lucr ri :
-m rirea capacit ii posturilor de transformare existente în func ie de necesit i;
-amplasarea de noi posturi de transformare în zonele neacoperite;
-extinderea LEA 20 KV pentru racordarea noilor posturi de transformare;
-extinderea re elei de distribu ie de joas tensiune în zonele propuse pentru construirea de

locuin e i dot ri, pe m sura realiz rii acestora ;
-extinderea iluminatului public odat cu extinderea re elei de joas tensiune precum i

modernizarea iluminatului stradal existent.
Pentru unit ile economice mai mari, alimentarea cu energie electric se va face prin
intermediul unor posturi de transformare locale dimensionate pentru cerin ele unit ilor economice
respective.
Stabilirea solu iilor i a parametrilor tehnico – economici ai lucr rilor de instala ii electrice se
va face în cadrul unor studii de fezabilitate întocmite de proiectan i autoriza i în domeniu.
Se face mentiunea ca retelele electrice de joasa tensiune aferente obiectivelor existente si

propuse vor fi amplasate cu preponderenta subteran (in zona trotuarelor aferente strazilor principale
si secundare), retelele aeriene urmand a fi executate numai in cazuri bine justificate.
Prin sistem de iluminat exterior se defineste ansamblul realizat de corpurile de iluminat –

echipate cu surse de lumina corespunzatoare - de-a lungul sistemului rutier, in scopul realizarii unui
mediu luminos confortabil, functional, corespunzator desfasurarii activitatii umane, circulatiei rutiere si
pietonale.
Amplasarea corpurilor de iluminat este, in general, cea concentrata.
Sitemul de iluminat al cailor de circulatie rutiera, datorita vitezei de deplasare a

autovehiculelor, impune conditii deosebite de confort visual pentru a se asigura securitatea si fluenta
traficului.

Datorita cresterii circulatiei stradale (trafic si viteza), informatiile furnizate de distributia
iluminarii sunt nesatisfacatoare, astfel ca se impune o reconsiderare a retelei stradale si a
suplimentarii corpurilor de iluminat existente.
Acest lucru se va putea realiza prin inlocuirea unor posturi de transformare cu o putere
instalata unica cu unitati de putere instalata mai mare.
Telefonie
Telefonia fixa
Conectarea la centrala telefonica existenta a unor noi abonati se va realiza prin extinderea
retelei telefonice existente si prin executarea de noi racorduri telefonice.
Telecomunica iile reprezint un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în ultima

perioad . În momentul de fa cel mai r spândit sistem de telecomunica ii este telefonia pe cablu
(telefonia fixa) acesta fiind reprezentat in special de RomTelecom.
Telefonia mobila
Orange Romania a lansat in ultimii doi ani serviciul 3G+ cu viteza de descarcare
a datelor mobile pana la 3,6 Mbps. Sunt oferite servicii de comunicatii precum voce, date,
mesaje scrise, mesaje multimedia, wap, e-mail, GPRS, EDGE, wireless IP, WiFi, USSD.etc.
Vodafone Romania are de asemeni acoperire a serviciilor 3G broadband (7,2Mbps),
oferind un portofoliu de solutii de date mobile.
Prin extinderea retelelor de telefonie prin fibra optica se va rezolva deasemenea si reteaua de
internet si reteaua de televiziune prin cablu.
Alimentarea cu caldura
Atat pentru locuintele si obiectivele social - culturale existente cat si pentru cele ce se vor
executa in viitor, se va mentine incalzirea in sistem individual, prin mici centrale termice individuale cu
functionare pe combustibil gazos.
Este important de mentionat ca daca se alege solutia de incalzire centrala individuala, impune
rezolvarea alimentarii cu apa la presiune si debit constant.
Alimentarea cu gaze naturale
Din punct de vedere al organizarii activitatii de furnizare gaze naturale, prezentul studiu nu
poate propune solutii de optimizare, deoarece aceasta activitate este reglementata prin Ordonanta nr.

60/30 ianuarie 2000, modificata si completata de Legea 463/18 iulie 2001 si revine AUTORITATII
NATIONALE DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI - GAZE NATURALE (ANRE).
De asemenea, acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul gazelor naturale se face conform

H.G. 784/7 septembrie 2000 modificata si completata prin H.G. 1248/7 noiembrie 2002.
Zonele de protec ie i siguran , cu interdic ie de construire , fa de conductele i

instala iile de gaze naturale sunt în conformitate cu prevederile Legii Gazelor nr.351/2004, a
Normelor tehnice de proiectare, execu ie i exploatare a sistemelor de gaze naturale aprobate cu
Ordinul MEC nr.58/2004 i Normelor tehnice de proiectare i execu ie a conductelor de alimentare din
amonte i de transport gaze naturale aprobate cu Decizia pre edintelui ANRGN nr. 1220/2006 .
Pentru conductele de redus presiune, distan a normat este de 0,5– 1,0 m fa de diverse
construc ii i instala ii.
Pentru conductele magistrale de transport distan a este de 20 m fa de locuin e individuale

i colective pân la 45 de cl diri inclusiv.
Începând cu a 46-a cl dire, distan a minim este de 200 m.
Pentru sta ia de reglare – m surare, SRM P 6 bar, distan a este de 15 – 18 – 20 m de la

împrejmuire, pân la cl dirile învecinate, în func ie de distan a i gradul de rezisten la foc al
acestora.
În vederea func ion rii în siguran a reteleor de gaze, pentru autorizarea oric rei construc ii
sau extinderi în zona retelelor , Prim ria comunei Magureni va solicita prin certificatul de urbanism
AVIZUL de amplasare emis de SC GDF SUEZ S.A. ce de ine instala ii de gaze în zonele respective.
Gospodarie comunala
Trebuie mentionet ca in comuna Magureni, toate spatiile vechi in care au fost depuse resturi
menajere au fost salubrizate si ecologizate conform H.G. 349/2005.
Se propune colectarea deseurilor menajere de la toti locuitorii si toti agentii economici, in

baza contractelor individuale cu un operator de salubritate si transportul acestora la depozitul
ecologic. Trebuie respectate termenele prevazute in PRGD Regiunea 3 Sud Muntenia si in PJGD
Prahova. Deasemenea se propune ca in viitorul apropiat sa se treaca la colectarea selectiva a
deseurilor direct la sursa astfel incat termenele prevazute in planurile regionale si judetene sa fie
respectate.
În cazul cimitirelor, se propune asigurarea zonelor de protec ie necesare, în conformitate cu

prevederile legisla iei în vigoare.
Odata cu actualizarea PUG autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si urmatoarele

aspecte:
conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia coeficientul de colectare selectiva a deseurilor va fi

de 20% in mediu rural pana in anul 2012;

conform PJGD - Prahova pana cel tarziu in anul 2013 rata de racordare la serviciile de
salubrizare in mediul rural va fi de 100%;
conform PJGD – Prahova fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural
trebuie sa ajunga la 55% in perioada 2008-2038;
conform PJGD – Prahova, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in
anul 2013;
colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform
PJGD – Prahova;
colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Prahova;
deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si demolari (in
momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri);
Protectia mediului
In urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si masurile de interventie ce

se impun pentru protectia mediului:
limitarea extinderii zonei construite;
masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin reglementari in
utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de protectie si evitarea amplasarii unor
functiuni ce pot genera sau sunt considerate generatoare de poluare;
delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor istorice si
arheologice si a zonelor protejate naturale si construite;
respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort(unitati
economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare).
POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolt prioritatea 3 a Planului
Na ional de Dezvoltare 2007-2013” Protejarea i îmbun irea calit ii mediului”.
Obiectivele POS sunt:
Îmbun irea accesului la infrastructura de ap , prin asigurarea serviciilor de
alimentare cu ap i canalizare în majoritatea zonelor urbane pân în 2015;
Ameliorarea calit ii solului, prin îmbun irea managementului de eurilor i reducerea
num rului de zone poluate istoric in minimim 30 de jude e pân în 2015;
Protec ia i îmbun irea biodiversit ii i a patrimoniului natural prin sprijinirea
implement rii re elei Natura 2000;
Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea m surilor preventive în cele
mai vulnerabile zone pân în 2015.
Strategia na ional de management al riscului la inundat ii

Planul de ac iune pentru protec ia împotriva inunda iilor
Obiective de utilitate publica

Pentru asigurarea condi iilor realiz rii obiectivelor pentru utilitate public , Consiliul Local al
comunei Moldoveni trebuie s aib în vedere crearea rezervei de teren necesar .
Obiectivele de utilitate publica sunt:

modernizarea c ilor de comunica ie rutier , amenajarea intersec iilor, realizarea de noi
circula ii în zonele de dezvoltare i realizarea de parcaje publice;
lucr rile de infrastructura legate de îmbun irea i dezvoltarea re elelor tehnico –
edilitare;
amenajarea de spa ii plantate cu rol de protec ie i agrement;
dezvoltarea zonei de gospod riei comunal i echipare tehnico-edilitar .

1.3 Rela ia cu alte programe i planuri relevante
Planul Urbanistic General al comunei Magureni a fost elaborat având în vedere Strategia
Judeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente
de programare si care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu
respectarea prioritatilor de dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite în Planul National de
Dezvoltare 2007-2013 (PND) si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune
stabilite în Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza pe
obiectivele si prioritatile strategice stabilite în documentele/strategiile judetene si nationale:
Planul National de Actiune pentru Mediu;
Planul Local de Actiune pentru Mediu Prahova;
Strategia de Dezvoltare Durabila a României orizont 2025;
Planul de Dezvoltare Durabila a Judetului Prahova în perioada 2007-2013;
Master plan judetul Prahova privind apa-apa uzata;
Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor - Regiunea 3 Sud Muntenia;
Planul National de Gestiune a Deseurilor 2007 - 2013;
Plan judetean de gestionare a deseurilor – Prahova (2006 -2013);
POS Mediu 2007-2013;
Obiectivele POS sunt:

Îmbunatatirea accesului la infrastructura de apa prin asigurarea serviciilor de alimentare cu
apa si canalizare în majoritatea zonelor urbane pâna în 2015;
Ameliorarea calitatii solului prin îmbunatatirea managementului deseurilor si reducerea
numarului de zone poluate istoric în minimum 30 de judete pâna în 2015;
Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu cele noi
preluate de localitati pâna în 2015;
Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implementarii
retelei NATURA 2000;
Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea masurilor preventive în cele mai
vulnerabile zone pâna în 2015;
Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de
producere si distributie centralizate;
Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbana; Strategia de dezvoltare durabila a
serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al deseurilor solide;
Strategia Nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;
Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;
Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.

2 ASPECTE RELEVANTE ALE ST RII MEDIULUI I ALE EVOLU IEI SALE
PROBABILE ÎN SITUA IA NEIMPLEMENT RII PUG
2.1 Aspecte relevante ale st rii actuale a mediului
Evaluarea st rii actuale a mediului s-a facut pe baza informa iilor i a datelor disponibile în
momentul elabor rii Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 i ale Anexei I la Directiva
2001/42/CE factorii de mediu care sunt avu i în vedere în cadrul evalu rii de mediu pentru planuri i
programe sunt: biodiversitatea, popula ia, s tatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului,
apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural i
arheologic, peisajul, gestionarea de eurilor, infrastructura rutier .
2.1.1 Descrierea fizico-geografic
Comuna M gureni este situata în vestul judetului Prahova, între pârâul Provita si râul
o
o
Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 47.83 km si se invecineaza cu:
la est si sud — est, comuna Floresti;
la vest, comuna Iedera;
Comuna Magureni este format din 3(trei) sate si anume — Cocorastii Caplii, Lunca
Prahovei si Magureni.
Din punct de vedere morfologic comuna Magureni este situata in zona Subcarpatilor
externi ce poarta denumirea de Subcarpatii Ialomitei.
Pe teritoriul comunei sunt identificate urmatoarele forme de relief:
relief deluros;
terasele râului Prahova si pâraielor Provita si Ruda.

Fig. 2 Relief de dealuri si zona de terasa a râului Provita
Relieful deluros al zonei formeaza in cea mai mare parte versantul de pe partea dreapta al
râului Provita si apare pe o suprafata de cca. 7.300 km2 pe interfluviul dintre Provita si
Prahova.
Zona de dealuri de pe partea dreapta a pârâului Provita prezinta culmi cu directia sinuoasa
datorita fragmentarii de catre reteaua hidrografica.
Altitudinea cea mai mare se afla la limita cu judetul Dâmbovita in vârful Teiusului — 721 m.
Inaltimile scad treptat, catre sud est, iar culmile deluroase sunt rotunjite, uneori cu aspect
de platou si au in general deumirea de Plai - Carpenisu, Pârliturii, Magureni (499.66 m),
Plaiul lui Toba si Plaiul Viisoara.
Pe interfluviu dintre Provita si Prahova, culmea deluroasa are orientarea NW - SE, intrerupta
de cursul pârâului Seaca. Cea mai mare inaltime este la limita cu comunele Poiana Câmpina si
Provita de Jos, in vârful Bobolia (621.2 m). Spre sud est inaltimile scad treptat spre vârful Satu
Banului (521.3 m) si dealul Ghemelia.

Fig. 3 Dealul Ghemelia
Versanti dealurilor au pante variabile, sunt partial impaduriti, iar uneori au aspect valurit
specific alunecarilor de teren, in cea mai mare parte stabilizate.
Terasele pe teritoriul comunei Magureni o dezvoltre mare o are terasa superioara,
echivalentul terasei Câmpina cu aspect de terasa suspendata. Ea ocupa o mare parte din teritoriul
comunei in partea de sud si est. Pe malul drept al râului Prahova, terasa superioara are o lungime de
cca. 7.5 km si o latime maxima de 2.2. km. Diferenta de nivel fata de lunca râului este de 15.00 -
25.00 m. Din cadrul terasei de pe partea stânga a râului Prahova, teritoriului comunei ii revine
o suprafata mica cu terenuri arabile.

Fig. 4 Terasa superioara a râului Prahova
Terasa joasa are o dezvoltare discontinua de-a lungul pârâului Provita si apare ca un mic
petic pe malul stâng al râului Prahova la limita de sud est a comunei.
Fig. 5 Terasa joasa si lunca pârâului Provita

Din punct de vedere geo - tectonic, teritoriul comunei se situeaza in avantfosa interna
la nord de zona cutelor diapire, cu depozite ce apartinNeogenului superio - Pliocen si
cuaternarului.
Pliocenul este reprezentat prin dacian si romanian.
Dacianul apare in partea de sud a comunei pe flancul nordic al anticlinalului Silistea
Dealului, pe o suprafata restrânsa si este constituit litologic din 2 (doua) orizonturi:
orizontul inferior, format din argile si marne cenusii, slab nisipoase, nisipuri galbui micacee cu
granulatie fina si gresii micacee lentiliforme cu grosimi de 0.20 — 0.30 m;
orizontul superior cu carbuni cu nisipuri cenusii micacee, fine in baza, urmate de argile
cenusiu verzui, nisipuri galbui, fine cu intercalatii de strate de lignit, portelanite si
marnocalcare.
Fig. 6 Depozite de varsta Dacian cu carbuni
Romanianul ocupa cea mai mare suprafata din teritoriul comunei si formeaza flancurile
sinclinalului - Magureni cu strate sarace in fauna.
Ocupa in mare parte zona de dealuri si apare ca o banda continua pe zona de racord dintre
terasa superioara si lunca sau terasa joasa a râului Prahova.
Din punct de vedere litologic se caracterizeaza prin argile cenusii verzui si vinetii, argile
nisipoase cenusii, nisipuri fine asociate cu rare pietrisuri cuartoase marunte.
Cuaternarul este reprezentat prin Pleistocen inferior, Pleistocen superior si Holocen.

Pleistocenul inferior apare in axul sinclinalului Magureni si este reprezentat prin
pietrisuri si nisipuri, uneori cimentate cu stratificatie torentiala, in alternanta cu strate argiloase -
prafoase.
Pleistocenul superior nivelul mediu este reprezentat prin depozitele aluvionare din
pietrisuri cu bolovanis si nisip ce intra in alcatuirea terasei superioare, acoperite de depozite
proluviale argiloase.
Fig. 7 Depozite pleistocen inferioare
Holocenul intra in alcatuirea teraselor joase si a luncilor retelei hidrografice si este reprezentat
prin pietrisuri cu bolovanis si nisip.

Fig. 8 Depozite de vârsta hololcen
Din punct de vedere tectonic, zona se situeaza pe sinclinalul Magureni, care prezinta flancuri
asimetrice astfel:
flancul nordic, care datorita apropierii de contactul tectonic cu pânza de Tarcau, prezinta
inclinari de 20- 25° spre sud si o directie aproximativ est - vest;
flancul sudic prezinta inclinari de pâna la 10° spre nord.
La sud pe o suprafata restrânsa apare flancul nordic al anticlinalului Silistea Dealului.
Din punct de vedere hidrografic comuna Magureni se incadreaza bazinului hidrografic al
râului Ialomita prin râul Prahova si Cricovul Dulce.
Râul Prahova limiteaza la est teritoriul comunei si prezinta un curs cu
directia aproximativ NNV — SSE.
Pârâul Provita strabate median de la nord la sud teritoriul comunei. Datorita litologiei,
(predominant depozite permeabile) apa pârâului se infiltreaza in subteran, iar debitul de
apa la suprafata este redus sau chiar dispare in perioadele secetoase.
Pe partea dreapta pârâul Provita este alimentat de o retea deasa de afluenti cu debite
temporare si dispozitie radiara.
De la nord la sud acesti afluenti sunt:
valea Porcarului cu afluentul sau pe partea dreapta, valea Comorii cu un traseu de la NV spre
SE;
pârâul Ruda cu o suprafata mare a bazinului de receptie cu numerosi afluenti (valea
Nucilor in zona de obârsie) si un profil larg al vaii, cu un traseu in cea mai mare parte de la
VSV la ENE si cu o latime de cca 150 m la debusarea in zona terasei joase;

valea Pârliturii cu un traseu scurt cu directia de la VSV la ENE;
valea Murelor cu numerosi afluenti si o suprafata mare a bazinului de receptie si un
traseu la inceput de la sud la nord, cu cotituri usoare ajungând in zona de terasa
superioara cu un curs V - E;
valea Adânca cu afluentul - valea lui Toba, cu versanti abrupti si traseu scurt de la SV catre
NE;
valea Boului cu un bazin mare de receptie si un traseu aproximativ de la SV la NE.
Din dreptul vârfului Magureni se individualizeaza zona de obârsie a pârâului Rosioara ce
cuge catre sud spre comuna Filipestii de Jos. Limita de vest a teritoriului este fragmentata in dreptul
zonei de obârsie a pârâului Ruda de afluentii pârâului Ruda de pe teritoriul judetului Dâmbovita care
se varsa in râul Cricovul Dulce. Acesti afluenti au un traseu de la nord la sud si debite doar in
perioadele cu precipitatii.
Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic, se situeaza in zona de versant la
adâncimi variabile, iar in zona terasei superioare la adâncimi de peste
20.00 m. In zona terasei joase nivelul hidrostatic se situeaza la adâncimi de 2.00 - 5.00 m.
Acest nivel fluctueaza functie de precipitatiile scazute in zona. Depozitele poros permeabile ale
pleistocenului inferior si romanianului cantoneza strate acvifere importante ce constituie sursa de
alimentare cu apa a comunei.
Fig. 9 Foraj de exploatare a apei
Clima corespunzatoare comunei Magureni este temperat-continentala,

subtipul climatului continental de tranzitie, cu diferentieri termice medii si mari, cu primaveri
lungi si toamne scurte.
Principalele caracteristici climatice ale aerului sunt ilustrate in urmatoarele valori:
temperatura medie anuala + 9,3 °C;
temperatura minima absoluta -23,7°C;

temperatura maxima absoluta +36°C;
Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa între 600 - 700mm;
umezeala relativa a aerului variaza între 77-85%;
directia predominanta a vânturilor este cea nord-estica (14.9%) si estica (13.3%).
Calmul înregistreaza valoarea procentuala de 25.8%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara
Beaufort are valoarea de 2.3+3.1 m/s.
Conform Cod cod de proiectare NP 082-04 Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor -
Actiunea Vântului - amplasamentul prezinta o presiune de referinta a vântului mediata pe 10 minute la
10 m de 0,4 kPa având interval mediu de recurenta de 50 ani si 2% probabilitate anuala de
depasire. Viteza vântului mediata pe 1 minut la 10 m este 31 m/s având 50 ani intervalul mediu de
recurenta cu 2% probabilitate anuala de depasire.
Conform STAS 6054/77, adancimea de inghet pentru zona studiata este de 0.90 - 1.00 m. In
conformitate cu STAS 1709/1-90: „Adancimea de inghet din complexul rutier”, teritoriul comunei
are un tip climatic II.
Prima zi de inghet apare dupa 21 octombrie, iar ultima zi de inghet se inregistreaza
intre 11 aprilie si 1 mai. Numarul zilelor cu solul acoperit de zapada este de peste 50.
Grosimea medie anuala a stratului de zapada pe sol este de 60 cm.
Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2 kN/m2, avand intervalul mediu de
recurenta de 50 ani.
2.1.2 Factorul de mediu „Apa”
Având în vedere îndeplinirea obliga iilor în domeniul apei care revin României ca stat
membru al Uniunii Europeane, precum i celor care decurg din conven iile internationale la care
aceasta este parte, modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor
pân la sfâr itul anului 2006, a reprezentat o etapa importanta în realizarea Planului de Management
al Bazinului Hidrografic. Planul de Management al Bazniului Hidrografic este principalul instrument de
implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea „starii bune” a apelor
pân în anul 2015, protec ia uniform a apelor de la izvor la v rsare, asigurarea unor condi ii de via
egale pentru to i cet enii Europei din punct de vedere al apelor.
Monitorizarea calit ii apelor reprezint activitatea de observa ii i m sur tori standardizate

i continue pe termen lung pentru cunoa terea i evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în
vederea gospod ririi apelor i a definirii st rii i tendin ei de evolu ie a acesteia. Importan a deosebit
a activit ii de monitoring a calit ii resurselor de ap rezid din faptul c acesta pune în eviden
permanent starea resurselor de ap .
Monitoringul integrat se bazeaz pe percep ia apei ca pe o resurs natural , parte integrant

a ecosistemelor i, deasemeni, un bun cu valoare economic i social .

Sistemul na ional de monitorizare a apelor cuprinde dou tipuri de monitoring, conform
cerin elor prev zute în Legea Apelor 107/1996 cu modific rile i complet rile ulterioare care a preluat
prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei i celelalte Directive UE.
Acest monitoring integrat furnizeaz date atât cantitative cât i calitative ale apei, fiind
caracterizat prin interdependen a dintre aspectele fizice, chimice, biologice cât i bacteriologice.
Poluarea apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori datorit
îndep rt rii necontrolate a diverselor de euri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei
sunt multiple, cel mai frecvent îns ele sunt reprezentate de reziduurile comunale, industriale i
agrozootehnice. Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupa i în factori demografici,
reprezenta i, de num rul popula iei dintr-o anumita zon , factori urbanistici, corespunz tori
dezvolt rii a ez rilor umane care utilizeaz cantit i mari de ap , pe care le deverseaz în natur sub
form de ape uzate intens impurificate; factori industriali reprezenta i de nivelul de dezvoltare
economic i industrial . Poluarea apelor, de i este un fenomen general, poate fi grupat în mai
multe tipuri, astfel:
poluarea fizic - cu prec dere cea termic sau cea determinat de elemente insolubile
plutitoare sau sedimentabile. Acest tip de poluare este caracteristic, în general zonelor
dezvoltate din punct de vedere industrial;
poluarea chimic - este reprezentat de p trunderea în ap a unor substan e chimice diverse,
de la cele organice u or degradabile pân la cele toxice cu persisten îndelungat ;
poluarea biologic – bacteriologic , legat în mod direct de prezen a si activitatea omului.
Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimic a apei const în influen a diverselor
substan e poluante asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. Astfel, echilibrul
ecologic al diferitelor biocenoze din ap este atât de sensibil încât schimb ri infime, dar persistente, în
compozi ia apei pot duce la perturb ri profunde i cu consecin e neb nuite. Se poate produce astfel o
distrugere a microorganismelor din ap i ca urmare oprirea sau încetinirea proceselor naturale de
autoepurare. Poluarea chimic produce mari dificult i in procesul de tratare a apei deoarece
instala iile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea poluan ilor chimici, mai ales în concentra ii
sc zute.
Comuna M gureni se încadreaz bazinului hidrografic al râului Ialomi a prin râul Prahova i
Cricovul Dulce.
Râul Prahova limiteaz la est teritoriul comunei i prezint un curs cu direc ia aproximativ
NNV - SSE. Pârâul Provi a str bate median de la nord la sud teritoriul comunei. Datorit
litologiei, (predominant depozite permeabile) apa pârâului se infiltreaz în subteran, iar
debitul de ap la suprafa este redus sau chiar dispare în perioadele secetoase. Pe partea
dreapt pârâul Provi a este alimentat de o re ea deas de afluen i cu debite temporare i
dispozi ie radiar .
De la nord la sud ace ti afluen i sunt:
valea Porcarului cu afluentul s u pe partea dreapt , valea Comorii cu un traseu de la NV spre
SE;

pârâul Ruda cu o suprafa mare a bazinului de recep ie cu numero i afluen i (valea
Nucilor în zona de obâr ie) i un profil larg al v ii, cu un traseu în cea mai mare parte de la
VSV la ENE i cu o l ime de cca 150 m la debu area în zona terasei joase;
valea Pârliturii cu un traseu scurt cu direc ia de la VSV la ENE ;
valea Murelor cu numero i afluen i i o suprafa mare a bazinului de recep ie i un
traseu la început de la sud la nord, cu cotituri u oare ajungând în zona de teras
superioar cu un curs V - E;
valea Adânc cu afluentul - valea lui Tob , cu versan i abrup i i traseu scurt de la SV c tre
NE;
valea Boului cu un bazin mare de recep ie i un traseu aproximativ de la SV la NE.
Din dreptul vârfului M gureni se individualizeaz zona de obâr ie a pârâului Ro ioara ce
cuge c tre sud spre comuna Filipe tii de Jos. Limita de vest a teritoriului este fragmentat în dreptul
zonei de obâr ie a pârâului Ruda de afluen ii pârâului Ruda de pe teritoriul jude ului Dâmbovi a care
se vars în râul Cricovul Dulce. Ace ti afluen i au un traseu de la nord la sud i debite doar în
perioadele cu precipita ii.
Starea factorului de mediu „Apa”
Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calit ii apei. Poluarea chimic , este
reprezentat de p trunderea în ap a unor substan e chimice diverse, de la cele organice u or
degradabile pân la cele toxice cu persisten îndelungat ; poluarea biologic – bacteriologic , legat
în mod direct de prezen a si activitatea omului.
Sub aspectul reglementarilor actuale apele uzate menajere de la gospodariile individuale
trebuie colectate in fose septice impermeabilizate care se vor vidanja periodic in statii de epurare
autorizate.
Analiza situatiei reale arata ca in momentul intocmirii Raportului de mediu o parte a apelor
uzate rezultate in gospodariile individuale este evacuata necontrolat in viroage, in sol, sau in cursurile
de apa.
Evacu rile necontrolate de ape uzate menajere sunt surse punctiforme de poluare a apei
provenite de la locuin ele colective sau individuale. De asemenea, exist o serie de surse difuze de
poluare a apelor asociate activit ilor agricole i de cre tere a animalelor.
In comuna Magureni nu exista retea de canalizare centralizata, apele menajere sunt colectate
prin fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.
Autoritatile locale ale comunei Magureni trebuie sa respecte:

Calitatea apei destinata consumului uman (Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-
o la aderare in U.E. conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22;
Epurarea epelor uzate (Directiva 91/271/EEC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in
U.E. conform aquis-ului comunitar capitolul 22 (protectia mediului inconjurator).

2.1.3 Factorul de mediu „Aer”
Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viata pe planeta
noastra. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor în
mediul înconjurator, ale caror efecte sunt resimtite în mod direct si indirect de om si de catre celelalte
componente ale mediului, prevenirea poluarii atmosferei reprezinta o problema de interes public,
national si international.
La poluarea atmosferei contribuie în special activit ile industriale, traficul rutier, centralele
termoelectrice i termice, instala iile de înc lzit pentru locuin e i incineratoarele de reziduuri.
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorit capacit ii sale
limitate de a absorbi i de a neutraliza substan ele eliberate continuu de activit i umane. Trebuie s
preciz m c , aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluan ii,
odat ajun i în atmosfer , se disperseaz rapid i nu mai pot fi capta i pentru a fi epura i-trata i.
trun i în atmosfer , poluan ii pot reac iona chimic cu constituen ii atmosferici sau cu al i poluan i
prezen i rezultând astfel noi substan e cu agresivitate mai mare sau mai mic asupra omului sau
mediului. Compozi ia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activit ii omului, emisiile de noxe gazoase,
pulberi i aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urban , ploile acide,
modificarea climei. Starea atmosferei este eviden iat prin prezentarea urm toarelor aspecte:
poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipita iilor atmosferice, situa ia ozonului atmosferic,
dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser i unele manifest ri ale schimbarilor climatice.
Pe teritoriul comunei nu exista sistem de minitorizare a calitatii aerului.
Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”.
Nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localitatilor
comunei, capacitatile productive industriale si ocupatia majoritatii populatiei, în principal în
sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideratie sunt:
activitatile de crestere a pasarilor si animalelor în gospodariile populatiei, de la care se emana
amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor;
arderea combustibililor pentru prepararea hranei si încalzirea locuintelor (dioxid de carbon,
monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);
surse mobile(autoturisme, masini de trasport si utilaje agricole) generatoare de oxizi de
carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot;
depozitarile necontrolate de deseuri, generatoare de oxizi de carbon si metan;
activitati economice care pot genera emisii specifice acestor activitati (deseuri, ape uzate
menajere, zgomot, etc)

2.1.4 Factorul de mediu “Sol”
Solul, prin pozitia, natura si rolul sau este un component al biosferei si produs al
interactiunii dintre mediul biotic si abiotic, reprezentând un organism viu, în care se
desfasoara o viata intensa si în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.
Solul este o resursa naturala practic neregenerabila. El joaca un rol crucial pentru
activitatile umane si supravietuirea ecosistemelor. Costurile degradarii solului sunt foarte ridicate si
generate, în principal, de catre societate, nu de catre cei care folosesc terenul. Solurile determina
productia agricola si starea padurilor, conditioneaza învelisul vegetal, precum si calitatea apei, în
special a râurilor, lacurilor si a apelor subterane, regleaza scurgerea lichida si solida în
bazinele hidrografice si actioneaza ca o geomembrana pentru diminuarea poluarii aerului si a apei
prin retinerea, reciclarea si neutralizarea poluantilor, cum sunt substantele chimice folosite în
agricultura, deseurile si reziduurile organice si alte substante chimice. Solurile, prin proprietatile
lor de a întretine si a dezvolta viata si de a se regenera, filtreaza poluantii, îi absorb si îi transforma.
Pesiuni relevante
O alt categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o
constituie balastierele.. Efectele lor se materializeaz , în general, prin modificarea formei profilului
longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului i în procesele de degradare - mai ales
eroziune. Având în vedere importan a acestei activit i desfa urat de regul în albiile minore ale
cursurilor de ap , precum i implica iile unei exploat ri nera ionale asupra râurilor i aceast presiune
trebuie supus inventarierii i monitoriz rii. Aceste balastiere func ioneaz într-un temei legal i ar
trebui s se conformeze autoriza iilor i avizelor emise (respectând cantit ile, termenele de
exploatare, perioada de refacere a materialului aluvionar din albie). Astfel, conform articolului 33,
alineatul (2) din Legea Apelor 107/1996 cu modific rile i complet rile ulterioare, se precizeaz :
“Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de ap , cuvetele
lacurilor, b ilor, prin exploat ri organizate, se acord de autoritatea de gospodarire a apelor numai în
zone care necesit decolmatare, reprofilarea albiei i regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu
tehnic zonal privind influen a exploatarii asupra cursului de ap i pe baza avizului i autoriza iei de
gospod rire a apelor, cu avizul de in torilor de lucr ri hidrotehnice în albie din zon .
Pe de alt parte, în România în aceast perioad se contureaz clar o tendin de dezvoltare
i se construie te foarte mult, deci cerin a din punct de vedere economic este foarte mare i poate
uneori este dep it cantitatea prev zut în autoriza iile i avizele emise. Pân ce aceste probleme vor
fi reglementate i dep ite, ca o prim m sur ce trebuie aplicat este aceea de a se înt ri controlul
asupra acestor exploat ri, asupra respect rii legisla iei existente, de c tre cei ce sunt în m sur s
aplice legea. În cazul extragerii balastului i nisipului din albiile minore ale cursurilor de ap , aceast

presiune poate conduce la efecte negative importante, de natur : hidraulic , constând în modificarea
regimului natural al curgerii apei i implicit al transportului de aluviuni:
morfologic , constând din declan area i/sau amplificarea unor procese de eroziune i/sau
depunerea aluvionar în sectorul de influen a balastierei;
hidrogeologic , constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din
zona adiacent ;
poluant , constând din alterarea calit ii apelor de suprafa ca urmare a devers rilor
tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.
A afecta lucr rile de amenajare, de protec ie sau de traversare a albiei, putând afecta
siguran a i eficien a func ion rii acestora sau altor infrastructuri inginere ti destinate capt rii apei sau
peisajele. De asemenea, aceast presiune poate avea un impact semnificativ negativ mai ales în
cazurile în care condi iile specifice impuse prin autoriza ia de gospod rire a apelor nu sunt respectate,
impact negativ semnificativ manifestat asupra sec iunilor optime de scurgere:
regulariz rii i igieniz rii râului în zona de exploatare;
str rii talvegului natural al râului;
respect rii perimetrelor de exploatare;
volumele de balast extrase s nu depa easc volumele depuse prin aport la viituri,
etc.
În urma inventarierii balastierelor din cadrul spa iului hidrografic Buz u Ialomi a, în anul 2006
a fost extras un volum mediu de balast de 2282536 mc. Tot în aceea i categorie de alte presiuni se
pot înscrie i exploat rile forestiere, în cazul în care acestea se fac haotic, nerespectând prevederile
legale, efectul lor materializându-se asupra stabilit ii terenului (prin apari ia eroziunii, formarea de
toren i, alunec ri de maluri, amplificarea viiturilor, sc derea ratei de realimentare a straturilor 114
acvifere etc). Sper m c situa ia se va îmbun i odat cu demararea ac iunilor de reîmp durire, ale
ror efecte cu siguran vor fi resim ite în perioada urm toare. Asa cum se intampla in Valea Jiului, si
in judetul Prahova activitatea de extractie a carbunelui are un viitor destul de incert. Astfel, din fosta
Mina Filipestii de Padure, de pilda (in care lucrau, in 1990, peste 2.600 de mineri), a mai ramas,
astazi, doar cariera Magureni, unde mai castiga o paine aproximativ 100 de angajati, prin
extragerea carbunelui exclusiv de la suprafata, nu din subteran, ca pe vremuri. Tot in judetul Prahova
se mai extrage carbune si din cariera Valea Pucioasei din comuna Ceptura, care numara vreo 40 de
angajati. Cele doua unitati miniere se afla in subordinea societatii Carbonifera SA Ploiesti, alaturi de
alte cariere de extractie a carbunelui situate in judetele Arges, Dambovita si Covasna.

2.1.5 Factorul de mediu „Biodiversitate”
Haina vegetala a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o flora
central-europeana (paduri de stejari, paduri mixte specifice pentru zona noastra colinara). Partea de
S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de stepa, in special graminee
corespunzatoare zonei de silvostepa (Biografia Romaniei, 1969). Vegetatia si animalele raspandite in
zona comunei Magureni sunt specifice dealurilor subcarpatice si campiei inalte. Cele doua zone de
forme de relief sunt acoperite de alte doua zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se
intrepatrund. In zona Magureni deal, in 1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avand si
livezile cu pomi fructiferi (dintre care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). In zona de
campie se cultivau cereale (ovaz, secara, grau, porumb).
Paduri
Odinioara o parte din teritoriul comunei, in special in zona dealurilor, era acoperita de paduri
seculare. Inainte de 1848, padurile apartineau diversilor proprietari - marilor proprietari si
proprietatilor taranesti. Dupa actul de nationalizare din 1948, toate padurile au trecut in patrimoniul
statului. In 1954, conform HCM 23115/1954, padurile taranesti au fost date in folosinta comunelor.
Dupa 1948, padurile au fost trecute in raza de supraveghere a ocolului silvic Moreni. Se remarca de
specialistii silvici in formatiuni geologice din substratul comunei ca, in afara pietrisurilor de Candesti
apar si sisturi bituminoase.
Suprafata ocupata de paduri in comuna Magureni, comparand-o cu suprafetele din comunele
marginase si structura arboretului.
Suprafata Fag Gorun Carpen Foarte Foarte
totala(ha) tare moale
Provita de Sus 179.8 132.4 18.3 2.2 14 12.9
Provita de Jos 175.5 98.9 32.8 17.4 14.8 11.9
Magureni 412.4 44.5 313.1 1.4 41.4 12
Filipestii de Padure 95.2 72.8 4.4 14.2 3.8
Ditesti 130.7 0.2 112 4.4 13.8
Padurile noastre au facut parte din grupa a II-a, considerata cu rol principal de productivitate si
nu de protectie. Drumurile de acces forestiere in zona noastra sunt considerate ca fiind bune pentru
transport si chiar auto (Ruda - Magureni, altadata pietruit pe o lungime de 6 km).
Animale
Speciile de vanat in raza comunei sunt: caprioarele (numeroase in trecut, fiind protejate la
vanat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. In prezent se observa o slaba posibilitate de ingrijire din
partea specialistilor pentru aceasta mare bogatie economica ce a existat dintotdeauna. Padurea, prin

masa lemnoasa, fructe, animale, aer, adapost pentru om, a adus si aduce o mare contributie. E pacat
ca noi nu stim sa protejam acest mare izvor de bogatie. Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite
pana la cele mai mici si variate forme, o intalnim in zona padurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, in
coroana lor, se gasesc nenumarate insecte vatamatoare reprezentate prin fluturi, carabusi,
urechelnite, purici de plante etc, care rod frunzele copacilor, lastarii tineri, semintele si fructele. Prin
frunzisul cazut, care cu greu se transforma intr-un sol fertil, intalnim gargarite, greieri, melci etc.
Pasari
Pasarile caracteristice sunt: mierlele, ciocanitoarele pestrite, cucul, porubeii salbatici,
turturelele, ciuful de padure etc. Printre pasarile de prada intalnim uliul, bufnita, sorecarul. Dintre
reptile, soparla, gusterii. Iarna in padurile noastre sosesc de multe ori matasarii si scatiile, iar din
campie cotofana.
Fauna stepei (campiei) este mai putin bogata decat a padurilor; de altfel, exista la zona de
contact a celor doua mari unitati morfologice o zona de intrepatrundere atat a florei cat si a faunei.
Apele sunt destul de bogate in peste si broaste. Dupa profesorul Raul Calinescu, acesta zona apartine
subprovinciei carpatice a padurilor de foioase (provincia central europeana).
Pomi fructiferi
In zona satelor prahovene se intalnesc salcami, duzi, pruni (altadata intinse livezi, de unde
numele de Livedea Lunga), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al Ghemeliei, visini,
ciresi, zarzari, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea Lunga a fost populata in secolele
XVI-XVII de oamenii din satul disparut Baltati.
Specii ierboase
Speciile ierboase spontane intalnite in lungul drumurilor, santurilor si pasunilor sunt
reprezentate prin: pir (agropyrum repens), palamide (cirssium arvense), troscotul (poligonum
aviculare), rapita salbatica (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia cyparissias), romanita
(matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). In lunca se adauga mohorul (setaria viridis),
patlagina (plantago lanciolata).
Pasunile sunt alcatuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere nutrific,
reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul (lotus corniculatus),
paiusul de livada (festuca sulcata). Ca specii de cultura, tinand seama de conditiile pedo-climatice, ce
mai bine se cultiva: graul, porumbul, secara, mazarea, fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul.
Satisfacator floarea soarelui, trifoiul, vita de vie, inul, canepa.
In comuna Magureni nu exista arii protejate, situri Natura 2000 sau suprafete de importanta
comunitara si acvifaunistica.

2.1.6 Zgomotul
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia europeana traieste

într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din populatia Europei este deranjata de nivelurile
de sunet in timpul somnului. Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de
sanatate culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea,
expunerea prelungita la zgomot poate provoca dificultati de concentrare si comunicare, stres, tulburari
ale somnului, irascibilitatate conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor
probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si deprecieri sau aprecieri
nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre zonele centrale aglomerate si
poluate fonic catre zonele rezidentiale.
Conform Ordinului nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sanatatii, limitele maxime pentru
nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:
50 dB(A), în timpul zilei între orele 6.00. si 22.00 valoare masurata la 2 metri distanta de fata
de cladirii;
40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2 metri distanta de
fatada cladirii.
Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-88
"Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei strazi.
2.1.7 Sanatatea populatiei
Bolile cronice au o multitudine de factori favorizan i i declan atori, nu pot fi incrimina i

numai factorii de mediu (aer, ap , sol) i nici nu se poate determina în ce masur ace tia sunt
responsabili de producerea i agravarea bolilor.
Evaluarea st rii de s tate a popula iei const în identificarea factorilor de risc, care in de :
calitatea aerului,
alimentarea cu ap potabil ,
colectarea i îndep rtarea reziduurilor lichide i solide de orice natur ,
zgomot,
habitatul – condi ii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea popula ional etc.),
calitatea serviciilor oferite popula iei.

Efectele polu rii aerului asupra st rii de s tate
Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Efectele
asupra s tii dup expunerea la poluan ii iritan i sunt diferite func ie de perioada de expunere i
de natura poluantului. Astfel pot ap rea efecte acute sau acutiz ri ale bolilor cronice, dup expunere
de scurt durat , pân la efecte cronice dup expuneri de lung durat la nivelele de poluare iritativ
moderat .
În func ie de impactul asupra s ii umane, se disting urm toarele tipuri de poluan ii:
iritan i, asfixian i toxici specifici, alergizan i, cancerigeni chimici i fibrozonan i.
poluan ii iritan i – sunt rezultatul polu rii aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid
de azot, clor, amoniac, substan e oxidante etc. Bolile provocate de ace ti poluan i sunt asociate
modific rilor la nivelul c ilor respiratorii, producând hipersecre ie de mucus i alterarea activit ii cililor
vibran i, precum i afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bron ita, emfizemul pulmonar, astmul
bron ic, infec ii respiratorii acute.
poluan ii asfixian i – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO),
dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre ace tia, cel mai periculos este monoxidul de
carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor i carburan ilor folosi i în sursele
sta ionare (ca de exemplu: sobe) i mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului
poate fi acut sau cronic.
poluan i toxici specifici – ace ti poluan i ac ioneaz fiecare numai asupra anumitor
organe i sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlni i sunt plumbul, fluorul, mercurul i
cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.
Poluan ii toxici sistemici, de tipul metalelor grele, î i exercit ac iunea asupra diferitelor
organe i sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substan ei în cauz .
Poluan ii cancerigeni organici i anorganici prezint un mecanism de ac iune insuficient

descifrat. Exist îns suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera
substan e cu pericol mare pentru s tate, substan e f prag (care în orice cantitate constituie
pericol cancerigen).
poluan ii alergizan i – pot fi naturali (polenul, fungii, produ i volatili rezulta i din
anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industriile textil i chimic . Impactul
acestor poluan i este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.
În cazul polu rii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat.
Este de men ionat faptul c morbiditatea prin afec iuni ale aparatului respirator la copii ridic în
prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecin e importante asupra capacit ii lor
biologice. Popula ia infantil reprezint categoria cu risc la îmboln viri mai crescut datorit
particularit ilor biologice (organism în cre tere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).
Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii
aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- pot fi puse in evidenta prin studii
epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în jude ul Prahova în anul 2009 la
nivelul jude ului nu s-au efectuat astfel de studii.
Efectele polu rii apei asupra st rii de s tate
În func ie de impactul asupra s ii umane, se disting urm toarele tipuri de poluan ii:
compu i organohalogena i i substan e care pot forma astfel de compu i în mediu acvatic,
compu i organofosforici,
compu i organostanici,
substan e i preparate sau produ i de degradare ai acestora, care s-a dovedit c au propriet i
cancerigene sau mutagene sau propriet i care pot afecta tiroida, reproduc ia sau alte func ii
endocrine în/sau prin mediu acvatic,
hidrocarburi persistente i substan e toxice organice persistente sau care se pot bioacumula,
cianuri,
metale i compu ii lor,
arsenic i compu ii lor,
biocide i produse de protec ia plantelor,
materii în suspensie,
substan e care contribuie la eutrofizare (nitra i i fosfa i),
substan e care au o influen a nefavorabil asupra bilan ului de oxigen (care poate fi m surat
folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr).
Sursele de poluare a apei pot genera maladii infec ioase i maladii neinfec ioase datorit
prezen ei în ap a unor poluan i biologici, respectiv poluan i chimici:
maladiile infec ioase transmise prin ap de bacterii pot fi: holera, febra tifoid , dizenteria,
maladii infec ioase transmise de viru i: poliomielita, hepatita viral , conjunctivita de bazine de
îmb iere,
parazi i care genereaz amibiaza, cea mai r spândit parazitoz de natur hidric , lambliaza,
tricomoniaza.
Maladiile care se datoreaz unor substan e chimice existente în ap (minerale, toxice,

radioactive) pot fi:
gu a endemic , întâlnit în regiunile submontane i care d na tere la complica ii nervoase i
endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu i magneziu din apa potabil ;
intoxicarea cu nitra i i nitri i prezen i în ap din ce în ce mai mult datorit industrializ rii i
chimiz rii agriculturii; nitri ii p trund în sânge i în combina ie cu hemoglobina formeaz
methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscut sub numele de cianoz
infantil este des întâlnit la copii.
alte substan e toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra
ii umane.

În Jude ul Prahova Agentia de Protectie a Mediului, Garda de Mediu si AN “Apele Romane”
controleaza respectarea parametrilor de calitate impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor si de
mediu.
Conform HGR 974/2004 DSP nu mai monitorizeaza calitatea apei brute intrate in statiile de
tratare in vederea potabilizarii.
Efectele gestion rii de eurilor asupra st rii de s tate
Problema de eurilor a devenit tot mai acut datorit gestion rii deficitare i impactului
negativ tot mai pronun at asupra s ii popula iei i asupra mediului înconjur tor.
Impactul depozit rii de eurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este
semnificativ, factorii de mediu agresa i fiind solul, aerul, apele (de suprafa i subterane). Aceste
probleme sunt create datorit unei gestion ri necorespunz toare a de eurilor.
De eurile constituie surse de risc pentru s tate i mediu datorit con inutului lor în
substan e toxice care contribuie la eutroficare (în special nitra i i fosfa i) i au o influen nefavorabil
asupra bilan ului de oxigen, precum i metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solven i,
uleiuri uzate, PBC. De eurile de tip sanitar i veterinar au con inut de agen i patogeni.
De eurile pot fi vectori importan i în r spândirea infec iilor. De eurile provenite din diferite
surse con in foarte des o gam variat de microorganisme printre care i agen i patogeni r spânditori
de boli infec ioase (viru i, bacterii, ou le diver ilor helmin i etc.). În condi ii prielnice, agen ii patogeni
pot tr i în de euri timp îndelungat (zile, luni) de unde p trund în sol, ap , putând provoca astfel
infec ii i prin contact direct.
În condi ii naturale, f o neutralizare, unii agen i patogeni din de euri r mân în via timp
îndelungat (luni i chiar peste un an) în special ou le diver ilor helmin i i sporozoare. Agen ii
patogeni semnaleaz în de euri numai posibilitatea infec iilor, iar de eurile respective sunt considerate
ca medii de propagare a infec iilor. Pentru apari ia îmboln virilor i în special a epidemiilor, în afara
trunderii în organismului uman a agen ilor patogeni, sunt necesari i al i factori cum ar fi
receptivitatea organismului, num rul suficient al agen ilor patogeni.
De eurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru s tate i mediu
datorit con inutului lor în substan e toxice precum i metale grele (plumb, cadmiu), pesticide,
solven i, uleiuri uzate.
Incendiile de la depozitele de de euri pot avea efect negativ asupra st rii de s tate a
popula iei – gazele eliberate din arderea de eurilor pot provoca iritarea c ilor respiratorii, fumul
provoac dificult i în respira ie.
Gospod rirea de eurilor în general i a de eurilor menajere în special constituie una din
problemele majore de mediu cu care se confrunt autorit ile locale.
Se consider c impactul asupra s ii umane este semnificativ datorit pericolului de

producere a unor boli infec ioase prin consumul de ap potabil provenit din stratul freatic afectat de
infiltr ri ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologic a factorilor de mediu: ap , aer, sol în

zona depozitelor de de euri genereaza riscuri pentru s tatea uman , cu prec dere în cazul celor
amplasate în zona limitrof localit ilor i cursurilor de ap .
Îmbun irea calit ii vie ii presupune i o strategie de gestionare a de eurilor conform

normelor europene, care s presupun un grad ridicat de reciclare i valorificare a de eurilor.
Efectele radia iilor electromagnetice de tip hertzian asupra st rii de s tate
Acestea sunt generate de antenele de tip GSM.
Sta iile de baz pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular, fiind plasate la o în ime
între 15 i 50 m fa de sol i sunt destinate comunica iilor pe distan e de câ iva km.
Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condi ii de expunere deregl ri ale

sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senza ie de greutate în cap, oboseal ,
iritare, st ri de fric , insomnii i pierderea par ial a memoriei i, cum este cazul frecven elor de la
100 kHz pân la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului i o înc lzire localizata excesiv a
esuturilor aflate în lâng sta ie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de
scurta durata.
Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al

intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m în cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz
(Orange, Vodafone), respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).
Studiile indic o distan minim de 2 m fa de sta iile de baz .
Efectele polu rii sonore asupra st rii de s tate
Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman i fauna. Este produs de surse
naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonor
provoac la nivelul organismului uman o serie întreag de efecte, începând cu u oare oboseli auditive
pân la st ri nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele

de S tate Public , finalizat în 2000, semnaleaz în general manifest ri ale simptomelor nespecifice
din zonele de trafic intens, pentru grupa de vârst de 15 - 64 de ani, pentru tulbur rile de somn
(maxim 49 %), cefalee (maxim 56 %), ame eli (maxim 25 %), pe un fond ridicat prezent si pentru
zona rezidential , care înregistreaz niveluri de zgomot superioare celor de confort.
Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant.

Zgomotul are o ac iune complex asupra organismului în functie de frecven , t rie i pozi ia surselor.
Contribu ia cea mai mare la poluarea fonic o au autovehiculele cu motoare cu ardere intern in
localitati. Determin rile sonometrice au evidentiat dependenta intensit ii polu rii sonore de regimul
de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel c valorile maxime sunt înregistrate datorit tur rii

motoarelor la demararea acestora în intersectii precum i în perioade meteorologice nefavorabile care
îngreuneaz circula ia rutier i implicit amplific solicitarea motoarelor.
2.1.8 Schimbari climatice
Manifest ri ca: frecven a tot mai mare a inunda iilor, cre terea temperaturii medii a
atmosferei, apari ia procesului de de ertificare ofer o imagine a ceea ce poate deveni o stare
general a ambientului nostru. Cauza o constituie efectul de ser , iar rezultatul este înc lzirea global .
Gazele cu efect de ser au proprietatea de a absorbi selectiv radia ia termic emis de
suprafa a Terrei i a o redirec iona, par ial, spre Pamânt, ajungându-se in final la înc lzirea
stratului atmosferic inferior. Aceast înc lzire determin înc lzirea planetei i producerea
efectelor nedorite enumerate mai sus.
Domeniul este deosebit de complex prin diversitatea aspectelor i a implica iilor, iar luarea
surilor nu mai poate fi amânat . Pe baza principiului precau iei, m surile trebuie s fie imediate
i eficiente. În ultimii ani au fost înregistrate evenimente meteorologice deosebite în întreaga
lume: valuri de c ldur , inunda ii, uragane, perioade de secet prelungit . Nici România nu a
fost ocolit . Trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face treptat, ci brusc, cu varia ii mari
de temperatur .
Prezen a gazelor cu efect de ser în atmosfer au efecte în diverse domenii:

agricultur – influen eaz culturile de cereale,
silvicultur - sc derea productivit ii p durilor,
gospod rirea apelor - efecte probabile asupra volumului precipita iilor,
ez ri umane – sectorul industrial, comercial, reziden ial.
La nivel interna ional în 1992, a fost adoptat Conven ia Cadru a Na iunilor Unite referitoare la
Schimb rile Climatice (UNFCCC). Ulterior, Protocolul de la Kyoto din 1997 (pe care România l-a
ratificat prin L.nr.31/2001) a impus aten iei limitarea i reducerea emisiilor de gaze cu efect de
ser în statele membre ale UE i semnatare ale respectivului Protocol, începând cu emisiile de CO2.
Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser

Gazele cu efect de ser : CO2, CH4, N2O, PFC, HFC i SF6 sunt specificate în anexa A a
Protocolului de la Kyoto. Natura surselor de poluare este divers : arderea combustibililor fosili,
transportul rutier, activit ile agricole, transportul gazului natural, fermentarea de eurilor, diferite
procese industriale, agricultura.
În momentul de fa , se iau în considerare emisiile de CO2, iar pentru celelalte gaze cu efect
de ser se calculeaz echivalen a fa de acesta.1 ton de CO2 echivalent este unitatea de m sur
universal utilizat pentru a indica poten ialul global de înc lzire (GWP) a celor 6 gaze cu efect
de ser . CO2 este gazul de referin . Puterea de înc lzire pe care o manifest celelalte gaze se

calculeaz prin înmul irea cantit ilor de emisii cu coeficien i care indic poten ialul acestora de
înc lzire în compara ie cu cel al CO2.
Valoarea astfel calculat se va exprima în tone CO2 echivalent. GWP difer mult de la gaz la
gaz. De exemplu, CH4 are GWP 21, iar SF6 23900, în timp ce pentru CO2 se consider ca GWP este 1.
2.1.9 Monumente istorice i arhitectura
Pe teritoriul comunei exista doua monumente inscrise in Lista Monumentelor Istorice:
Denumire Pozitie Cod L.M.I. Adresa Datare

Ruinele Conacului 604 PH-II-m-A- Sat Magureni, Comuna 1663-1670
Draghici Cantacuzino 16532 Magureni, nr. 967-978
Biserica Sf. Treime 603 PH-II-m-A- Sat Magureni, Comuna 1671-1674
16531 Magureni, jud. PH, nr.
939
In jurul ansamblului bisericii si al conaculuidin Magureni se instituie o zona de protectie

delimitata pe limita proprietatilor care va inlocui zona de protectie instituita prin PUG-ul anterior.
In cadrul acestei zone de protectie se intrezice amplasarea unor constructii cu destinatii
economice, comerciale, sportive sau social culturale cu exceptia bisericii ortodoxe pentru care au fost
initiate demersuri in acest sens in spatele actualei primarii.
2.2 Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din

Planul Urbanistic General
Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazeaza pe gradul actual de
cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea masurilor
propuse prin plan.
Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a
comunei Magureni relevand o serie de efecte negative:
ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite, pentru construire de imobile cu functiune
de locuinte;
construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro-edilitara;
existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de
gospodarie comunala;
proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse;
nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si
amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;

neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor
urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv
activitatile de comert, servicii de tranzit, si depozitari;
neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone
verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;
mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari
categorii de factori:
- cauzate de factori de natura fizico-geografica;
- cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
- cauzate de factori de natura spatial-functionala;
- cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica relationeaza

situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara
teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ, de asemenea relationeaza situatia cadrului
construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii
anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural;
autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor
sensibile;
lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice plantate
in intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;
ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a
padurilor.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta din scaderi

in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite.
Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:
dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala;
dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si fata de potentialul
industrial construit si amenajat;
conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public si a rolului acestuia in
cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;
dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice;
absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice;
dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin sferei
urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de
necesitatile actuale.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona;
absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de dezvoltare;
perturbari in utilizarea terenului agricol;
disfunctionalitatile privind circulatiile;
disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea;
disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor;
insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii;
agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.
Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o rezultanta
a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.
Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam:
un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice;
conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice;
situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor;
nivel scazut al veniturilor.

Evolu ia factorilor de mediu în situa ia neimplement rii m surilor din Planul urbanistic general
Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii
1. Apa Exista alimentare cu apa, Reabilitare si extindere sistem Se va deteriora calitatea apelor de suprafa i
dar nu sunt toate alimantare cu apa se va compromite calitatea freaticului si implicit
gospodariile racordate; sanatatea populatiei care nu beneficiaza de
Conducte vechi din otel si sistem centralizat de apa si canalizare.
azbociment.
2. Aer Infrastructura rutiera Modernizarea infrastructurii rutiere Gradul de degradare al drumurilor va creste;
necorespunzatoare ce traverseaza teritoriul Relatiile de comunicare dintre localitati se vor
calitativ. administrativ; restrange;
Stabilizarea terenurilor in zonele cu Consumul de combustibil va creste si implicit
eroziuni torentiale pe versantii vailor emisiile de gaze ce efect de sera;
si pe terase; Nemultumirea populatiei si cresterea
Propunerile din PUG referitoare la fenomenului migrator;
constructia sau modernizarea Se va mentine interdictia de construire in zonele
drumurilor, extinderea alimentarii cu riscuri de eroziune si in cele cu inundatii;
cu apa si infiintarea sistemului de Lipsa sistemelor de canalizare si de epurare a
canalizare menajera pot afecat pe apelor uzate va duce la poluarea tuturor
termen scurt(pe durata executiei) fatorilor de mediu: aer, sol, apa, asezari umane.
calitatea aerului;

3. Sol Lipsa sistemului de Realizare sistem de canalizare si Degradarea solului si a panzei freatice din zona;
canalizare menajera si a statie de epurare; Depozitarea necontrolata de deseuri in special
statiei de epurare a apelor Colectarea deseurilor de la toti pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau
uzate, evacuarea locuitorii comunei si de la agentii extravilan, cu pericolul degradarii solului
necontrolata a acestora(pe economici; afectarea calitatii apei din panza freatica sau de
sol, in ape de suprafata); Monitorizarea modului de utilizare a suprafata, aspect dezagreabil;
Poluarea generata de fertilizantilor;
depozitarea necontrolata a Stimularea combaterii eroziunii
deseurilor menajere. solurilor;
Realizarea de studii de specialitate
pentru lucrari hidrotehnice cu rol de
aparare a malurilor împotriva
eroziunii, a inundatiilor;
Pastrarea zonelor de protectie in
jurul zonelor extractive, atat a celor
in functiune precum si a celor
abandonate pana la refacerea
terenului si redarea acestuia in
circuit

4. Sanatatea Apa potabila - din Extinderea retelei de alimentare Confort al locuitaorilor scazut;
populatiei subteran (fântâni) pentru cu apa potabila conforma cu Conditii igienico-sanitare precare aparitia unor
populatie nu îndeplineste standardele in vigoare; focare de infectii in cazul unor debite de apa
parametrii sanitari; Realizarea retetelei de canalizare la insuficiente;
Apa menajera – retea de nivelul comunei; Stagnare economica si sociala;
canalizare inexistenta; Executia unei statii de epurare ape Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de
Gestionarea deseurilor. menajere conforma cu standardele apa, terenuri in intravilan sau extravilan cu
în vigoarein; pericolul degradarii solului, afectarea calitatii
Puncte de colectare la gospodariile apei din panza freatica sau de suprafata;
populatiei si atingerea pragului de Depozitarea necontrolata a gunoiului de grajd
colectare a deseurilor de 100% va duce da degradarea solului si a panzei
pana in 2013 conform PJGD freatice in zona.
Prahova;
Colectarea selective a deseurilor
direct la sursa conform PJGD
Prahova.
5. Riscuri naturale Fenomene de Se vor executat lucrari Drumuri degradate sau intrerupte;
inundabilitate s-au hidrotehnice pentru limitarea Pierderi materiale in gospodariile populatiei;
manifestat doar in eroziunii malurilor; Marirea suprafetelor degradate.
cadrul albiilor Pentru zonele afectate de fenomene
majore ale retelei de instabilitate si cele improprii de
hidrografice din zona; construit se va avea in vedere
Fenomenele de impadurirea lor;
instabilitate sunt Pentru zonele afectate de
favorizate de panta mare prabusiri ale malurilor datorita
a versantilor, eroziunii exercitate de viituri in
U umiditatea in exces, timpul precipitatiilor exceptionale
lipsa vegetatiei. se recomanda amenajarea vailor cu
praguri de fund si aparari de mal .

6. Schimbari Sursele de emisii cu efect Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

climatice de sera sunt minore. Nu
sunt identificate utilizari
ale substantelor interzise
prin Protocolul de la
Montreal.
7.Conservarea Utilizarea de materiale Eficientizarea energetic prin: Mentinerea chiar cresterea emisiilor de gaze de
resurselor naturale necorespunzatoare, cu -reabilitarea termica a cladirilor; ardere in perioada de timp friguros;
coeficienti de transfer -modernizarea echipamentelor de Asigurarea combustibililor pentru prepararea
termic mare; producere a energiei termice; hranei si incalzire prin taieri de vegetatie
Utilizare combustibili cu -folosirea de echipamente de forestiera.
putere calorifica mica si producere a energiei din surse
surse de producere a neconventionale (solara, eoliana).
energiei termice cu
randamente mici.
8.Biodiversitate Nu sunt arii protejate Nu sunt propuneri Nu sunt efecte
9. Patrimoniu Exista doua monumente Instituirea zonelor de protectie a Pericol de degradare fizica a monumentelor
cultural inscrise in LMI: monumentelor si interdictia de a se istorice;
- PH-II-m-A-16532 construi f consimt mântul Schimbarea aspectului traditional, architectural
Ruinele Conacului institutiilor cu atributii stabilite prin cu pierderea valorii monumentelor.
Draghici Cantacuzino; lege.
-PH-II-m-A-165321
Biserica Sfanta Treime.

10. Zonarea Intravilanul si extravilanul Datorita necesitatilor de dezvoltare, Dezvoltarea nerationala cu risipa de
teritoriala necesita usoare extinderi; zonele functionale existente au resurse(pamant);
Insuficienta suprafetelor suferit modificari in structura si Nu se pot asigura serviciile de gospodarire
afectate de spatii verzi. marimea lor prin marirea suprafetei comunala
intravilanului cu 35,82 ha. (alimentare cu apa si canalizare);
11. Con tientizarea PUG elaborat dupa Supunerea spre dezbatere a PUG si Degradarea factorilor de mediu;
publicului în luarea consultarea administratiei a studiilor pentru extinderea sau Regres economic si social.
deciziilor privind si a cererilor cetatenilor. înfiintarea de noi servicii.
mediul Hotararile Consiliului Local
sunt aduse la cunostinta
cetatenilor.
Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al comunei Magureni nu creeaza premise
pentru dezvoltarea urbana moderna, se vor mentine si acentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va
perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale ale localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active ceea
ce va creea nemultumire in randul populatiei.

Calculul riscului neimplement rii Planului urbanistic al comunei Magureni
Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezint neimplementarea m surilor din PUG asupra factorilor
de mediu rezult riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)
sura prev zut în PUG EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal
Ap X
Aer X
Sol X
tate X
Riscuri naturale X
Schimb ri climatice X
Conservarea resurselor X
Biodiversitate X
Patrimoniu cultural i istoric X
Zonarea teritorial X
Con tientizarea popula iei X
0 -- 20 -
Având în vedere consecin ele pe care le are neimplementarea m surilor (alternativa”0”) asupra
factorilor de mediu se poate aprecia c riscul degrad rii acestora este foarte mare.
Pentru popula ie, pericolul unei inunda ii poate s aib consecin e majore prin pierderi materiale.
Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate c s-a încadrat efectul ca major, poate s capete caracter
semnificativ, cu poluarea grav a pânzei de ap din subteran dac nu se rezolv problema realizarii
canaliz rii i trat rii apelor uzate menajere prin sta ia de epurare. Deasemeni trebuie mentionat ca toti
locuitorii comunei Magureni trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin extinderea
si modernizarea retelei actuale, pentru a nu mai folosi apa din puturile proprii forate la adancimi mici.
Rezulta din aceasta încadrare ca implementarea masurilor prevazute în PUG este imperios
necesara.

3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE
SEMNIFICATIV DE M SURILE PROPUSE ÎN P.U.G.
Din analiza obiectivelor prev zute în Planul Urbanistic general al comunei Magureni se poate
aprecia c toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (s tate,
transport, etc.) i cu prevederile legislatiei în domeniul protectiei mediului i nu aduc atingere
acestuia.
Popula ia, s tatea uman i bunurile materiale

Aplicarea unor metode de ap rare în situa ii de urgen conduce la diminuarea impactului
produs prin inunda ii asupra surselor de ap , solului, încercându-se astfel s se minimalizeze pagubele
generate ca urmare a acestora asupra popula iei, s ii umane i bunurilor materiale.
Calitatea aerului la nivelul comunei Magureni

În zonele de locuinte este influentata negativ de arderea combustibililor solizi (lemn si
carbune), în sobe realizate dupa solutii locale, fara o baza tehnica corecta, cu implicatii asupra
randamentului si sigurantei în exploatare. Amenajarea unor noi spatii verzi pe terenurile degradate si
libere si completarea plantatiilor defrisate vor contribui la îmbunatatirea calitatii aerului în comuna. La
nivelul comunei Magureni mai exista inca locuitori care nu au incheiat contracte individuale cu operatorul
de salubritate, situatie care trebuie rezolvata pentru a nu fi la nivelul comunei depozitari necontrolate de
gunoi menajer. Aceasta situatie trebuie sa se rezolva pana in 2013 conform PJGD Prahova.
Calitatea apei la nivelul comunei Magureni

Apele uzate menajere de la locuin ele i obiectivele social-culturale se evacueaz in bazine
vidanjabile, locuitorii folosind latrine uscate. Locuitori folosesc bazine vidanjabile dar dispunerea
construc iilor de colectare a apelor reziduale în incinta propriet ilor, respectiv în spa iile imobiliare face
dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situa ii de deversare a dejec iilor la
suprafa a terenului pe propriet i.
Dispunerea latrinelor în incinta proprietatilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii
abundente la deversari ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietatilor,
cât si pe arterele de circulatie, situatia respectiva generând un puternic impact negativ asupra conditiilor
de viata ale comunitatii. În urma implementarii PUG calitatea apelor va fi îmbunatatita prin racordarea
intregii comune la retelele de apa si canalizare.
Sol
Resursele solului în întregul bazin hidrografic au fost afectate negativ de o varietate de activit i
antropice (balastiere, mine) care au condus la sc derea calit ii solului, soluri s race, eroziune i
probleme asociate cu depunerea sedimentelor. Op iunile de gestionare si monitorizare a solului va

contribui la o îmbun ire a calit ii resurselor în privin a solului, prin promovarea unor metode durabile
de management a terenurilor agricole i a fondului forestier.
Riscuri
Stabilirea func iunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorial creaz posibilitatea
îmbin rii activit ilor economice cu m suri de protec ia mediului i a popula iei. Totu i, deoarece Planul
Urbanistic General creaz numai cadrul organizatoric al zon rii teritoriale nu se poate aprecia impactul
asupra mediului al unor viitoare dezvolt ri de activit i economice. Profilul dominant al comunei
Magureni este axat pe activit i din sectorul ter iar: servicii i secundar: unit i agro-zootehnice. De
acest aspect se va ine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investi ii. Prin amplasarea
noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd aceast destina ie se vor impune
condi iile pe care trebuie s le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de s tate a popula iei
i confortul locuirii.
Aplicarea m surilor prev zute în PUG limiteaz fenomenele de poluare i asigur baza
dezvolt rii durabile a localit tii.

4 ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL
URBANISTIC GENERAL
În urma analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice si

problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. Dintre
factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti în vedere în cadrul evaluarii de mediu conform prevederilor
HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri si programe, au fost considerati
relevanti urmatorii:
popula ia;
tatea uman ;
solul/utilizarea terenului;
apa;
aerul;
patrimoniul cultural;
patrimoniul arhitectonic i arheologic;
fauna;
flora;
peisajul;
biodiversitatea;
Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru comuna Magureni sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Factor/Aspect de mediu Probleme actuale de mediu relevante pentru PUG
Populatia si sanatatea Densitatea populatiei este foarte scazuta;
umana Popula ia este îmb trânit ;
Infrastructur edilitar i de mediu dezvoltat insuficient.
Apa Alimentarea cu apa a locuitorilor se realizeaza in sistem centralizat

dar nu acopera intreaga comuna, unii locuitori folosesc fantani
proprii care capteaza apa din stratul freatic de suprafata;
Nu dispune de sistem centralizat de canalizare, locuitorii utilizeaza

latrine uscate, iar institutiile publice si agentii economici bazine
vidanjabile.
Aer Calitatea aerului este relativ buna;
Singurele surse de poluare sunt gospodariile populatiei(mai ales in

timpul rece datorita surselor de incalzire a locuintelor), gestionarea
deseurilor si starea necorespunzatoare a drumurilor din intravilanul
comunei.
Solul/utilizarea terenului Ca zone critice sub aspectul deteriorarii solului putem aminti zonele
de exploatare miniera, balastiera, etc. Avarierea conductelor de apa,
gaze si petrol pot produce degradare mediului prin inundabilitate,
explozie sau degradarea terenurilor agricole prin poluarea cu
produse petroliere.
Depozitarea de deseuri necontrolate constituie o problema majora.

Acesta polueaza factorii de mediu prin apele exfiltrate si gazele
degajate prin fermentare, precum si arderea deseurilor;
Traversarea comunei de trafic greu, lipsa modernizarii drumurilor
auto, precum si starea precara de curatenie a carosabilului si
trotuarelor, sunt tot atatea cauze generatoare de praf, noxe si in
final poluare;
Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe
rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul
este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul,
incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte cat
si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza
frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii
productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste
amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara
terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si in insasi
agroecosisteme.
Agricultura, prin plantatiile sale (utilizarea solului, intretinerea
proceselor bilogice naturale), reprezinta una dintre activitatile
economice cu influienta directa asupra mediului. In comuna existand
si activitati precum ferma zootehnica, prelucrarea carnii, prelucrarea
lemnului care prin deseurile produse sunt o sursa de poluare.
Riscuri naturale Datorita formei de relief se produc inundatii foarte rar.
Conservarea resurselor Majoritatea cladirilor de utilitate publica sunt alimentate cu caldura

naturale de la sursele termice proprii, dotate cu echipamente neperformate
si cu randament scazut.
Consumatorii din locuintele individuale folosesc în general pentru

încalzire sobe alimentate cu combustibil solid (lemne si carbuni),

gaze naturale.
Patrimoniu cultural, istoric In comuna Magureni exista doua monumente istorice înscrise în
list la pozi ia 603 PH-ll-m-A-16531 si 604 PH-II-m-A-16532
Flora, fauna, Management insuficient al rezervatiei forestiere;
biodiversitatea, peisajul
Cresterea suprafetelor agricole în detrimentul vegetatiei naturale, ce
duce la reducerea biodiversitatii precum si la distrugerea
habitatelor;
Defrisarile ilegale, braconajul, pasunatul intensiv, turismul

neorganizat -conduc la degradarea ecosistemelor si pot avea ca
efect disparitia unor specii de flora si fauna;
Fragmentarea habitatelor si conectivitatea scazuta a ariilor naturale

valoroase;
Este necesara mentinerea unei suprafate cât mai mari ocupate de

paduri.
Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat în functie de destinatia

principala a terenurilor si în conformitate cu necesitatile populatiei;
Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de

servicii a localitatii.
Constientizarea publicului Implementarea legislatiei de mediu europene se realizeaza prin

asupra problemelor de campanii de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de
mediu vârsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice
locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat,
nepoluat. Populatia trebuie implicata în actiuni de protectie a
mediului.

5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL,
COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G.
5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional,

comunitar, interna ional
Scopul evalu rii de mediu pentru planuri i programe const în determinarea formelor de impact
semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
In cazul proiectului de Reactualizare PUG Magureni evaluarea s-a realizat prin cuantificarea
performan elor planului de urbanism propus, în raport cu un set de obiective pentru protec ia mediului.
Trebuie precizat c un obiectiv este un angajament definit, mai mult sau mai pu in general, a
ceea ce se dore te a se ob ine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare ac iuni concrete care, în
conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite inte.
Pentru m surarea progreselor în implementarea ac iunilor, deci în realizarea intelor, precum i,
în final, în atingerea obiectivelor se utilizeaz indicatori. Indicatorii reprezentând de fapt acele elemente
care permit monitorizarea i cuantificarea rezultatelor unui plan.
Obiectivele Reactualizarii PUG Magureni vor fi in deplina concordanta cu urmatoarele Planuri
si Programe nationale:
POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului
National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului”. Obiectivele
POS sunt:
Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa
si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;
Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea
numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;
Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai
poluante localitati pana in 2015;
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii
retelei Natura 2000;
Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai
vulnerabile zone pana in 2015.
Strategia nationala de management al riscului la inundatii
Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor
Planului National de Dezvoltare 2007–2013. In vederea atingerii obiectivului global si a
obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, masurile si actiunile avute in vedere sunt
grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare:
Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
capacitatii administrative;
Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;
Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.
Planul de Amenajarea Teritoriului National sectiunea I „Cai de comunicatie” defineste
bazele retelei nationale de cai de comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de
armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii
care au in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se
obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai de
comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene IV, VII si IX care
traverseaza teritoriul Romaniei.
PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu
PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Prahova prin care se stabileste
responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu
din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.
Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Prahova
Planul Regional de Gestiune a Deseurilor – regiunea 3 Sud Muntenia
Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor 2006-2013 Prahova
Conform PRGD – Regiunea 3 Sud Muntenia, coeficientul de colectare selective a deseurilor va fi
de 20% in mediul rural, pana in anul 2012;
Conform PJGD – Prahova, fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural trebuie
sa ajunga la 55% in perioada 2008 – 2038;
Respectarea termenelor de colectare in proportie de 100% a de eurilor solide din mediul rural,
pân în anul 2013 conform PJGD Prahova;
Recuperarea i reciclarea tuturor de eurilor de ambalaje pân în anul 2013 conform PJGD
Prahova;
Colectarea tuturor de eurilor periculoase i similare pâna in anul 2017 conform PJGD Prahova;
Colectarea tuturor DEEE conform PJGD Prahova;
Colectarea tuturor de eurilor provenite din constructii i demolari (in momentul actual Romania
nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri).

5.2 Obiective de mediu, tinte si indicatori
Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale(strategice) sau particulare

(specifice).
obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel national, comunitar
sau international;
obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din
obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si regional.
Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului

social si asupra mediului prevazute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât
sa prezinte imaginea cât mai completa a masurilor mentionate. Indicatorii au fost identificati astfel
încât sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra
mediului.
Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru
fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare. În tabelul de mai jos se prezinta obiectivele
strategice, obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti
pentru evaluarea de mediu.
Factor/aspect Obiective de mediu Tinte Indicatori

de mediu
Apa Limitarea poluarii la -Extinderea si modernizarea Modul de respectare a
nivelul la care sa nu retelei de apa; razei spatiilor de
produca impact -realizarea retelei de protectie;
semnificativ asupra canalizare; Modul de functionare al
calitatii apelor statiei de epurare a apelor
-Constructia unei statii de
epurare; uzate;
- Realizarea de rigole si Indicatori de calitate a

santuri pentru dirijarea si apei potabile;
preluarea apelor pluviale de Indicatori de calitate a
catre receptorii naturali; apelor evacuate de la
- Realizarea de perimetre de statia de epurare care sa
protectie la retelele de permita evaluarea calitatii
alimentare cu apa si acestora in raport cu
canalizare, la cimitire; prevederile legale;
- Indicatorii de calitate a Numar verificari

apelor uzate se vor incadra
in limitele impuse de
NTPA001/2005

de mediu
Aer Limitarea emisiilor de Reducerea nivelelor de Numar proiecte de
poluanti in aer la poluare a aerului in modernizare a drumurilor
niveluri care sa nu perimetrele adiacente in perimetrul comunei;
genereze impact arterelor de trafic; Numar avize de mediu
semnificativ asupra Solicitarea avizelor de mediu solicitate.
calitatii aerului la eliberarea autorizatiilor de
construire ale unitatilor
economice.
Sol Limitarea impactului - realizarea retelei de Nu exista sistem de

negative asupra canalizare; canalizare ;
solului; -Constructia unei statii de Sistemul de management
Reducerea degradarii epurare; al deseurilor in relatia cu
solului ca urmare a -Managementul prevederile legale;
exploatarii corespunzator al deseurilor; Modul de respectare a
zacamintelor de prevederilor PUG cu
- Respectarea prevederilor
petrol. privire la zonificare .
PUG cu privire la zonificarea
teritoriului.
Sanatatea Imbunatatirea - Asigurarea calitativa si Procent locuinte racordate
populatiei conditiilor de viata ale cantitativa a apei potabile in la sistemul centralizat de
populatiei, protejarea toate perimetrele locuite; alimentare cu apa;
sanatatii umane - Asigurarea colectarii apelor Lipsa sistemului de
uzate menajere in comuna; canalizare;
- Asigurarea managementului Procent gospodarii dotate
instituit prin colectarea cu facilitati de colectare a
deseurilor; deseurilor menajere si
-Mentinerea calitatii factorilor procent contracte
de mediu in limita individuale incheiate cu SC
prevederilor legale pentru FLORICON SRL;
protectia sanatatii populatiei. Indicatori specifici pentru
calitatea factorilor de
mediu (apa, aer, sol).
Zgomotul si Limitarea poluarii - Reducerea nivelurilor de Niveluri de zgomot la
vibratiile fonice si a nivelurilor poluare fonica si de vibratii in receptori;
de vibratii in zonele perimetrele adiacente Niveluri de vibratii la
cu receptori sensibili obiectivelor sensibile: unitati receptori.
la aceasta scolare, gradinite, dispensar
medical.
Factorii climatici Limitarea efectelor - Respectarea interdictiilor de Evidenta suprafetelor cu

vanturilor puternice si construire in zonele cu risc de risc de inundatii;
ploilor torentiale inundatii; Cursuri de apa

de mediu
- Regularizarea cursurilor de regularizate si lucrari de
apa si aparari de mal; aparari de maluri
realizate, localizarea
- Salubrizarea vailor
acestora;
cursurilor de apa, a santurilor
si rigolelor stradale pentru Numar actiuni de
prevenirea inundatiilor. salubrizare.
Peisajul Crearea unui peisaj - Reglementarea zonelor si a Modul de respectare a

adecvat modului de construire in prevederilor PUG cu
raport cu functiunile acestora, privire la asigurarea
in vederea asigurarii unui esteticii peisajului;
peisaj cat mai estetic; Suprafete spatii plantate,
- Imbunatatirea aspectului si localizarea acestora.
a functionalitatii zonei
centrale;
- Realizarea de spatii publice
plantate cu rol peisagistic, in
relatie cu zonele protejate din
intravilan si extravilan
Flora si fauna Limitarea impactului - Respectarea legislatiei Modul de respectare a
negativ asupra faunei privind fondul forestier si legislatiei privind fondul
si florei agricol; forestier si agricol, numar
- Respectarea restrictiilor de proiecte;
construire. Modul de respectare a
razei spatiilor de protectie.
Patrimoniu Protectia peisajului - Respectarea legislatiei S-au instituit zone de
cultural natural, cultural si referitoare la mentinerea i protectie a monumentelor
istoric ameliorarea fondului istorice;
peisagistic natural i Se recomand restaurarea
antropic, de refacere acestora numai cu
peisagistic a zonelor de avizul institutiilor abilitate,
interes turistic sau de cu responsabilit ti în
agrement, de protejare, domeniu.
refacere i conservare a
monumentelor istorice.
Mediul urban si Imbunatatirea calitatii - Delimitarea zonelor pentru Numar planuri zonale
infrastructura si functionalitatii extinderea dezvoltarii aprobate, obiectivele
rutiera componentelor localitatilor; acestora, modul de
mediului urban, - Imbunatatirea conditiilor respectare a prevederilor
creearea conditiilor privind traficul rutier prin PUG si a legislatiei de
urbanistice pentru modernizarea drumurilor protectie a mediului;
atingerea obiectivelor comunale; Numar proiecte de
strategice de dezvoltare elaborate si
- Imbunatatirea calitatii
dezvoltare a comunei implementate, obiectivele
locuirii si a conditiilor sociale;
acestora, modul de
- Protectia si punerea in
respactare a prevederilor
valoare a monumentelor

de mediu
istorice, dezvoltarea turismului PUGsi a legislatiei de
si agrementului; protectie a mediului;
- Punerea in valoare, Numar si tipuri de
protectia peisajului si echipamente edilitare noi
asigurarea rezervelor de sau modernizate/
teren pentru amplasarea reabilitate, anvergura
obiectivelor propuse; acestora;
- Reglementarea utilizarii Lucrari de modernizare a
terenului; infrastructurii: numar de
- Reglementarea modului de drumuri, poduri si podete;
construire Plantatii de protectie si de
reabilitare peisagistica;
Modul de asigurare a
utilitatilor in perimetrele
construite;
Modul de respectare a
interdictiilor de construire
Numar locuinte
rehabilitate termic;
Mediul economic Crearea conditiilor - Rezervarea unor zone Numar proiecte noi
si social pentru dezvoltarea pentru dezvoltarea implementate pe domenii
economica a comunei activitatilor industrial-agrare; de activitate;
si pentru creearea de - Crearea unei zone mixte Modul de respectare a
locuri de munca. coerente care sa ofere prevederilor PUG si ale
conditii pentru dezvoltarea legislatiei pentru protectia
activitatilor comerciale si de mediului.
servicii pentru diferite
domenii.
Constientizarea Cre terea - Implicarea populatiei în PUG-ul contine
publicului responsabilit tii strarea calit tii surselor de propuneri rezultate în
publicului fat de ap (respectarea zonelor de urma consult rii
mediu protectie a surselor de ap ); populatiei privind
- Se elimin poluarea din directiile de dezvoltare a
surse difuze de la localit tii;
gospod riile populatiei, Prim ria aduce la
cre te grija fat de cantitatea cuno tinta publicului
de de euri produs ; tematica i continutul
hot rârilor adoptate de
- Grija fat de integritatea
consiliul local;
infrastructurii rutiere;
Regulamentul local de
- Con tientizeaz populatia
urbanism impune
asupra valorii terenurilor i o
procedurile pentru
implic în utilizarea lor
aprobarea obiectivelor de
optim ;
investitii cu respectarea
- Cre te aportul populatiei în protectiei mediului;
economisirea de resurse

de mediu
energetice; PUG stabile te zonele de
- Implic populatia în protectie pentru,
strarea patrimoniului monumente istorice,
cultural i istoric. capt ri ap , statii de
epurare, etc.

6 POTEN IALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL
IMPLEMENTARII PUG
În conformitate cu prevederile OUG 195/2005 privind protec ia mediului aprobat prin Legea
265/2005 i modificat i completat prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie
duc la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel na ional, comunitar sau interna ional pentru a
asigura o dezvoltare durabil a localit ii.
Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Magureni trebuie s fie un instrument
care s vin în sprijinul administra iei publice în alegerea priorit ilor i etapizarea interven iilor în teritoriul
administrat. Pentru a se face o evaluare corect a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va
folosi în analiz o scal care s ierarhizeze în ce direc ie (pozitiv sau negativ) va influien a calitatea factorilor
de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se folose te o scal cu 5 nivele:
Nivel Tip impact
+2 impact pozitiv semnificativ
+1 impact pozitiv
0 niciun impact
-1 impact negativ
-2 impact negativ semnificativ
Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt:

1. extindere si modernizare a alimentarii cu ap ;
2. realizarea canalizarii si a statiei de epurare ;
3. depozitarea de eurilor;
4. modernizarea infrastructurii rutiere;
5. zonarea teritorial ;
6. reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii);
7. eficientizarea energetic prin realizarea extinderea aliment rii cu gaze naturale i reabilitarea
termic a cl dirilor;
8. strarea i restaurarea patrimoniului natural, cultural i istoric;
9. cre terea gradului de con tientizare asupra problemelor de mediu.

6.1 Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor propuse prin P.U.G. asupra
obiectivelor de mediu
sura din P.U.G. – Extinderea si imbunatatirea re elelor de alimentare cu ap

Factor de mediu Obiective de mediu Nivel Justificarea încadr rii
relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului Nu are impact asupra calit ii aerului.
0 Temporar, pe perioada execut rii
lucr rilor pot s apar emisii de praf.
Ap Asigurarea calit ii apelor de Nu are efect asupra calit ii apei
suprafa i subterane 0
Sol Protec ia solului i reducerea Nu are impact
suprafe ei afectate de 0
depozit ri necontrolate
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, Asigurarea apei curente contribuie la
popula iei cre terea confortului +2 îmbun irea confortului i a igienei
Fenomene sau Protec ia popula iei prin Nu are impact
riscuri naturale diminuarea/eliminarea 0
efectelor inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei Nu are impact asupra patrimoniului
natural, cultural peisajului natural, cultural i 0
i istoric istoric
Zonarea Stabilirea func iunilor Impact pozitiv; permite dezvoltarea
teritorial unit ilor teritoriale de +1 urban , a economiei i serviciilor
referin
Conservare Conservarea resurselor Consum ra ional de ap
i utilizare +1
resurse
Con tientiza Cre terea responsabilit ii Implicarea popula iei în p strarea
rea popula iei publicului fa de mediu +1 calit ii surselor de ap (respectarea
zonelor de protec ie a surselor de
ap ).
TOTAL +5

sura din P.U.G. –Realizare retea de canalizare i realizare sta ie de epurare

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului 0 Nu are impact asupra calit ii aerului.
Temporar, pe perioada execut rii
lucr rilor pot s apar emisii de praf.
Ap Asigurarea calit ii apelor de +2 Evacuarea de ape uzate corect
suprafa i subterane epurate contribuie la men inerea
calit ii bune a apelor de suprafa i
elimin poluarea pânzei freatice.
Sol Protec ia solului i reducerea +2 Se elimin contaminarea solului prin
suprafe ei afectate de devers ri necontrolate de ape
depozit ri necontrolate menajere uzate.
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, +2 Contribuie la îmbun irea
popula iei cre terea confortului confortului i a igienei
Fenomene sau Protec ia popula iei prin 0 Nu are impact
riscuri naturale diminuarea/eliminarea
inunda iilor
Patrimoniu Asigurarea protec iei peisajului 0 Nu are impact
natural, cultural natural, cultural i istoric
i istoric
Zonarea Stabilirea func iunilor +1 Împact pozitiv; permite dezvoltarea
teritorial unit ilor teritoriale de economic i social durabil a
referin localit ii.
Conservare Conservarea resurselor 0 Nu are impact
i utilizare
resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Implicarea popula iei în
popula iei publicului fa de mediu managementul apelor uzate.
TOTAL +8

sura din P.U.G. – Managementul integrat al de eurilor*

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Se elimin sursele de miros
dezagreabil
Ap Asigurarea calit ii apelor de +1 Se elimin aruncarea gunoaielor pe

suprafa i subterane malurile apelor curg toare i astfel
poluarea apelor de suprafa
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Se elimin suprafe ele de teren
suprafe ei afectate de afectate de depozit rile necontrolate
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, +2 Se îmbun esc condi iile de igien
popula iei cre terea confortului
riscuri naturale diminuarea/
eliminarea inunda iilor
Patrimoniu natural, Asigurarea protec iei 0 Nu are impact
cultural i istoric peisajului natural, cultural i
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor 0 Nu are impact
unit ilor teritoriale de
referin
Conservare Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor
i utilizare resurse reciclabile din de euri
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Se elimin poluarea din surse difuze
popula iei publicului fa de mediu de la gospod riile popula iei; cre te
grija fa de cantitatea de de euri
produs
TOTAL +8
*Nota: Se va respecta termenele prevazute in PRGD Reg. 3 Sud Muntenia si in PJGD Prahova. Termene
prevazute de evaluator in acest raport de mediu.

sura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +2 Fluidizeaz traficul; se reduc
emisiile de gaze prin reducerea
consumului de carburant.
Ap Asigurarea calit ii apelor de 0 Nu are impact
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Se reduce poluarea solului de-a
suprafe ei afectate de lungul drumurilor.
tatea popula iei Îmbun irea calit ii vie ii, +1 Cre te siguran a în trafic, confortul
cre terea confortului deplas rilor i posibilit ile de
comunicare.
riscuri naturale diminuarea/
eliminarea inunda iilor
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor +1 Impact pozitiv; se asigur
unit ilor teritoriale de suprafe ele necesare dezvolt rii
referin infrastructurii rutiere.
Conservare Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin
i utilizare resurse reducerea cantit ii de combustibil
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te grija fa de integritatea
popula iei publicului fa de mediu infrastructurii rutiere.
TOTAL +7

sura din P.U.G. – Zonarea teritorial

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Separarea func iunilor în intravilan
protejeaz zonele de locuit de
activit ile economice la care se pot
genera emisii de gaze.
Ap Asigurarea calit ii apelor de 0 Nu afecteaz calitatea apei
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Asigur utilizarea ra ional a
suprafe ei afectate de terenurilor din intravilan
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, +1 Asigur confort i protec ie prin
popula iei cre terea confortului stabilirea activit ilor ce pot fi
dezvoltate într-o unitate teritorial .
Separ activit ile economice de
zonele de locuit i sfera serviciilor
publice (educa ie, s tate, cultur ,
agrement, etc.)
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +1 Cre te siguran a locuirii i a
riscuri naturale diminuarea/eliminarea construc iilor prin instituirea de
efectelor inunda iilor interdic ii permenente sau temporare
de construire.
Patrimoniu Asigurarea protec iei peisajului +1 Asigur perimetre de protec ie a
natural,cultural i natural, cultural i istoric zonelor protejate si a monumentelor.
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor unit ilor 0 Obiectivul de mediu corespunde cu
teritoriale de referin obiectivul P.U.G.
Conservare i Conservarea resurselor 0 Nu are impact
utilizare resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Con tientizeaz popula ia asupra
popula iei publicului fa de mediu valorii terenurilor i o implic în
utilizarea lor optim .
TOTAL +6

M sura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda ii)

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului 0 Nu are impact

suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea +2 Se elimin degradarea solului.
suprafe ei afectate de Se instituie m suri pentru protec ia
depozit ri necontrolate vie ii i a bunurilor popula iei
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, 0 Nu are impact
popula iei cre terea confortului
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +2 Protec ia vie ii i a bunurilor
riscuri naturale diminuarea/eliminarea popula iei
Patrimoniu natural, Asigurarea protec iei +1 Protejarea cadrului natural
istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor 0 Nu are impact
referin
Conservare Conservarea resurselor 0 Nu are impact
i utilizare resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te responsabilitate publicului
popula iei publicului fa de mediu fa de integritatea lucr rilor de
amenajare hidrotehnic
TOTAL +6

sura din P.U.G. – Eficientizarea energetic prin extinderea aliment rii cu gaze naturale i reabilitarea
termic a cl dirilor
relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Calitatea aerului mai bun prin:
-scade cantitatea de gaze cu efect
de ser (instala iile de producere a
energiei termice cu randament
mare);
-reabilitarea termic a cl dirilor
reduce necesarul de energie pentru
înc lzire;
-se conserv p durea (consumator
de CO2 din atmosfer )
suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i reducerea 0 Nu are impact
suprafe ei afectate de
tatea popula iei Îmbun irea calit ii vie ii, +1 Cre te confortul locuirii
cre terea confortului
Fenomene sau riscuri Protec ia popula iei prin 0 Nu are impact
naturale diminuarea/eliminarea
cultural i istoric patrimoniului natural, cultural
i istoric
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor unit ilor 0 Nu are impact
teritoriale de referin
Conservare Conservarea resurselor +1 Se consum o resurs
i utilizare resurse neregenerabil ;
Scade consumul de combustibil.
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Cre te aportul popula iei în
popula iei publicului fa de mediu economisirea de resurse energetice
TOTAL +4

sura din P.U.G. – P strarea i restaurarea patrimoniului natural, cultural i istoric

relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului 0 Nu are impact

suprafa i subterane
Sol Protec ia solului i 0 Nu are impact
reducerea suprafe ei
afectate de depozit ri
necontrolate
tatea popula iei Îmbun irea calit ii vie ii, 0 Nu are impact
cre terea confortului
Fenomene sau riscuri Protec ia popula iei prin 0 Nu are impact
naturale diminuarea/
eliminarea efectelor
inunda iilor
Patrimoniul natural, Asigurarea protec iei 0 Obiectivul de mediu coincide cu
cultural i istoric peisajului natural, cultural i obiectivul P.U.G.;
istoric Se asigur conservarea ariilor
protejate;
Se asigur p strarea mo tenirii
culturare, a tradi iilor.
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor +1 Stabile te zone de protec ie.
referin
Conservare i utilizare Conservarea resurselor 0 Nu are impact.
resurse
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Implic popula ia în p strarea
popula iei publicului fa de mediu patrimoniului natural, cultural i
istoric
TOTAL +2

sura din P.U.G. – Cre terea gradului de con tientizare asupra problemelor de mediu
relevante impact
Aer Protec ia calit ii aerului +1 Implicare con tient în economia
de resurse energetice i energie;
Renun area la arderea resturilor
vegetale.
Ap Asigurarea calit ii apelor de +1 Respectarea zonelor de protec ie a
suprafa i subterane surselor de ap ;
Respectarea regimului de eurilor
(interdic ia de a mai depozita
dezorganizat pe malurile cursurilor
de ap ).
Sol Protec ia solului i reducerea +1 Eficientizarea sistemului de
suprafe ei afectate de depozit ri management integrat al
necontrolate de eurilor.
tatea Îmbun irea calit ii vie ii, +1 Respectare normelor igienico-
popula iei cre terea confortului sanitare.
Fenomene sau Protec ia popula iei prin +1 Participarea voluntar a popula iei
riscuri naturale diminuarea/eliminarea efectelor la implementarea m surilor de
inunda iilor prevenire a efectelor inunda iilor .
Patrimoniu Asigurarea protec iei peisajului +1 Instituirea i respectarea
natural, cultural i natural, cultural i istoric regulamentelor de urbanism în
istoric zonele de protec ie a zonelor
protejate si a monumentelor.
Zonarea teritorial Stabilirea func iunilor unit ilor +1 Cre terea responsabilit ii
teritoriale de referin administra iei i a popula iei în
respectarea destina iei terenurilor
i a regimului de construire.
Conservare i Conservarea resurselor +1 Cea mai bun resurs energetic
utilizare resurse este economia de resurse.
Conservarea fondului forestier.
Promovarea surselor alternative
de producere energie (solar ,
eolian )
Con tientizarea Cre terea responsabilit ii +1 Obiectivul de mediu corespunde
popula iei publicului fa de mediu cu obiectivul PU.G.
TOTAL +9

6.2 Evaluarea efectului cumulativ al implement rii P.U.G. asupra obiectivelor de mediu relevante
Evaluarea efectului cumulativ al implemt rii PUG s-a realizat pe baza însum rii punctajului acordat pentru fiecare
impact asupra obiectivelor de mediu.
Obiectivul de mediu Extindere Canalizare si Dese- Infra- Zonare Riscuri Eficienta Pastrarea Constienti- TOTAL
relevant obiectivul de alimentare cu statie de uri structura terito- naturale energetica patrimo- zarea
PUG apa epurare rutiera riala niului publicului
Protectia 0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6
calitatii aerului
Asigurarea calitatii apelor 0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +5

de supraf. si subter.
Protectia solului 0 +2 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +8
Imbunatatirea calitatii +2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9
vietii
Protectia populatiei la 0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4
riscuri naturale
Asigurarea protectiei 0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3
peisajului
Stabilirea +1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5
functiunilorunitatilor
teritoriale
Conservarea resurselor +1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6
Cresterea +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +9
responsabilitatii
populatiei
TOTAL +5 +8 +8 +7 +6 +6 +4 +2 +9 +54

Pe baza evalu rii efectelor cumulative ale implement rii obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dac
obiectivele de mediu se pot atinge sau exist riscul înc lc rii standardelor de mediu.
Obiectiv de mediu Evaluare cumulativ Exist premisele

atingerii obiectivului?
Protec ia calit ii aerului Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

pozitiv asupra calit ii aerului DA
Asigurarea calit ii apelor Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

de suprafa i subterane pozitiv asupra calit ii apelor de suprafa i DA
subteran
Protec ia solului Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

pozitiv asupra solului DA
Îmbun irea calit ii vie ii Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

pozitiv asupra calit ii vie ii DA
Protec ia popula iei la riscuri Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

naturale pozitiv asupra protec iei popula iei DA
Asigurarea protec iei Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

peisajului pozitiv asupra peisajului DA
Zonarea teritorial Obiectivele prev zute în P.U.G. au influien

pozitiv asupra zon rii teritoriului DA
Conservarea resurselor Obiectivele prev zute în P.U.G. au efect, în

general pozitiv asupra obiectivelor de mediu DA
de i gazele naturale sunt o resurs
neregenerabil
Cre terea responsabilit ii Educarea, informarea i participarea popula iei

publicului fa de mediu la luarea deciziilor privind mediul. DA
Din evaluarea cumulativ a implement rii obiectivelor P.U.G. Magureni rezult un efect majoritar
pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.
Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Magureni pe termen mediu i lung se
va concretiza în respectarea intelor propuse în politicile de mediu adoptate de legisla ie pe factori de mediu.

7 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA
II, ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER
Având în vedere activit ile economice prezente i viitoare, precum i faptul c aplicarea m surilor
din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului i a st rii de s tate a popula iei, se
poate aprecia c nu vor exista efecte semnificative asupra mediului i s ii în context transfrontalier.
8 SURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE I COMPENSA CAT DE

COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENT RII PLANULUI URBANISTIC GENERAL
Cu toate c , din analiza evalu rii obiectivelor Planului urbanistic general rezult c obiectivele de
mediu vor fi atinse, este necesar s se stabileasc m suri preventive pentru compensarea oric rui efect
negativ i pentru înt rirea efectelor pozitive. A a cum reiese din analiza impactului m surilor propuse de
PUG o parte din acestea vor avea o influien negativ asupra factorilor de mediu. Prevenirea i reducerea
efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evalu rii de mediu în toate etapele
de preg tire i implementare a proiectelor.
În cazul concret, al implement rii prevederilor din PUG pentru comuna Magureni se recomand
urm toarele m suri de compensare a efectelor aplic rii proiectului:
În cazul zon rii teritoriale este necesar ca destina ia terenurilor s fie respectat , a a cum a fost
indicat în plan. Consiliului Local al comunei Magureni îi revine obliga ia respect rii cu stricte e a destina iei
terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdic iile de construire temporare i permanente, a
culoarelor i terenurilor destinate dezvolt rii infrastructurii de servicii de gospod rie comunal , a zonelor cu
riscuri naturale. Dup aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvolt rii urbane
este necesar s se respecte separarea zonei de locuit i activit i complementare de activit ile economice.
Administra ia public local trebuie s respecte destina ia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism
specifice regimul juridic i tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice
propunere de dezvoltare economic s se elibereze acord de mediu de la institu iile abilitate prin lege.
a cum s-a specificat, toate proiectele cu impact poten ial asupra mediului vor fi înso ite de studii de
evaluare a impactului conform legisla iei în vigoare. Evalu rile de impact vor ine seama pe lâng
conformarea cu prevederile legisla iei în vigoare i dac :
s-au aplicat cele mai bune tehnici;
sunt prev zute m suri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului;
sunt prev zute m suri care s fac mediul receptor mai pu in vulnerabil;
sunt prev zute m suri de monitorizare a efectelor asupra mediului dup implementarea
proiectului.

Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prev zute m suri al c ror efect ar putea afecta calitatea
acestuia. Dezvoltarea urbanistic a comunei impune execu ia de lucr ri pentru: refacerea i modernizarea
infrastructurii rutiere, depozitarea controlat a de eurilor, dezvoltarea activit ilor economice, extinderea si
modernizarea retelei de alimentare cu apa, realizarea canalizarii, realizarea statiei de epurare. Ca m suri de
compensare se prev d:
pe durata moderniz rii re elei rutiere, a repara iilor la cl diri sau a execu iei de construc ii de noi
obiective de interes economic sau gospod resc se vor lua m suri pentru a diminua, pân la
eliminare, emisiile de praf, zgomot i vibra ii (devierea i fluidizarea traficului, interzicerea parc rilor
în zon , etc.), cur enia pe drumurile publice;
deoarece, volumul de transport rutier cre te se recomand m rirea suprafe elor din intravilan
destinate spa iilor verzi - m sur prev zut în bilan ul teritorial din PUG;
depozitarea de eurilor se va face în recipiente închise, operatorul de transport va trebui s respecte
programul de ridicare i transport, pe timp de iarn sau de var , a de eurilor pentru a se evita
descompunerea acestora i generarea de mirosuri sau noxe;
pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru înc lzirea locuin elor
se recomand izolarea termic a construc iilor i utilizarea de echipamente de producere a energiei
cu randamente ridicate;
în cadrul procesului de avizare a amplas rii unei activit i economice este necesar impunerea
surilor de protec ie a aerului împotriva emisiilor de COV (compu i organici volatili); se va cere
agen ilor economici s utilizeze materii prime ecologice (negeneratoare de COV sau alte noxe) i s
prevad echipamente de re inere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosfer .
Pentru factorul de mediu – apa, în PUG Magureni este prev zut m sura extinderii si modernizarii re elei
de alimentare cu ap , realizarea retelei de canalizare si realizarea sta iei de epurare ape menajere. Pentru
protec ia calit ii apelor de suprafa i subterane se impun urm toareale m suri:
pentru capt rile de ap i sta iile de producere a apei potabile se vor institui zone de protec ie
sanitar care s asigure integritatea surselor;
consumul de ap potabil i evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatur
de m sur i control;
substan ele utilizate în tratarea apei potabile i epurarea apelor uzate se vor gestiona conform
legisla iei în vigoare, având în vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos);
se va implementa un sistem de verificare periodic a integrit ii sistemelor de distribu ie ap i
canalizare i de interven ie rapid în caz de avarie; eliminarea pierderilor asigur men inerea
stabilit ii terenului i evitarea contamin rii solului, a apelor de suprafa i a pânzei freatice;
se vor lua m suri (personal calificat i dotare laborator) pentru un control strict al calit ii apelor
uzate epurate evacuate din sta ia de epurare astfel încât s se încadreze în limitele impuse de NTPA
001/2005 (Normativ privind stabilirea limitelor de înc rcare cu poluan i a apelor uzate or ene ti i
industriale la evacuarea în receptori naturali).

pentru a se evita intruziunea accidental a persoanelor str ine i a animalelor în perimetrul sta iei de
epurare, incinta se va împrejmui asigurându-se i zone de protec ie sanitar .
în timpul execut rii lucr rilor de construc ii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va
interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de ap sau în albiile acestora;
de eurile rezultate în timpul lucr rilor de construc ii vor fi gestionate cu respectarea legisla iei în
vigoare (de eurile de lemn, metal sau de hârtie se vor valorifica prin agen i economici autoriza i iar,
de eurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate).
se vor executa lucr rile hidrotehnice pentru ap ri de maluri i de regularizare a albiilor cursurilor
de ap i a canalelor de colectare i evacuare a apelor pluviale eliminându-se riscul de inunda ii în
intravilanul comunei Magureni.
Pentru factorul de mediu – sol, în PUG Magureni sunt prev zute m suri pentru protec ia acestuia,
eficientizarea sistemului de colectarea a de eurilor i refacerea suprafe elor de teren afectate de inunda ii.
Se impun m suri suplimentare, respectiv:
se interzice înfiin area de depozite neamenajate de de euri în teritoriul administrativ al comunei;
se recomand utilizarea cu precau ie a dejec iilor animaliere ca îngr mânt natural;
se va folosi numai pe terenuri la care sunt f cute analize de sol cu respectarea prevederilor legale în
domeniu;
introducerea prioritar în planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inunda iilor;
pe durata execut rii lucr rilor de construc ii se vor lua m suri pentru evitarea pierderilor de sol
vegetal;
la eliberarea Autoriza iei de construire se va însera obliga ia investitorului de a transporta p mântul
vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai pu in productive.
Pentru factorul de mediu – s tatea popula iei în PUG Magureni sunt prev zute lucr ri pentru
extinderea si modernizarea sistemului centralizat de distribu ie ap potabil , realizarea re elei de canalizare
i realizarea sta iei de epurare ape uzate menajere, eficientizarea sistemului de colectare a de eurilor
menajere. M surile prev zute au un impact pozitiv asupra s ii umane. Dezvoltarea serviciilor de
gospod rie comunal trebuie completate cu o ampl campanie de con tientizare a popula iei privind
necesitatea respect rii normelor de igien i s tate asociate cu m suri disciplinare, în temeiul legii,
împotriva acelora care prin ac iuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.
În Planul urbanistic general sunt men ionate detaliat obiectivele de patrimoniu cultural. Planul stabile te
zona de protec ie a monumentelor i indic prin Regulamentul de urbanism restric iile instituite pentru
men inerea integrit ii obiectivelor. M suri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se
pot concretiza în:
interven iile pentru repararea monumentelor se vor face numai dup aprobarea Direc iei Jude ene
pentru Cultur , Culte i Patrimoniu i consultarea speciali tilor pentru a nu se compromite valoarea
istoric i arhitectural ;

elaborarea unor cerin e minime pentru aspectul arhitectural al construc iilor individuale, cel pu in în
zonele adiacente monumentelor pentru a pune în eviden valoarea acestora;
con tientizarea în rândul popula iei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea p str rii
nealterate a st rii fizice a monumentelor.

9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI
OPTIME
„Alternativa 0” reprezint punctul de plecare pentru evaluarea poten ialelor efecte semnificative,
inclusiv a aspectelor pozitive, asupra mediului produse prin implementarea PUG.
Propunerile PUG reglementeaz zonarea teritoriului comunei Magureni i tipul de folosin a
terenului intravilan f a detalia toate tipurile de activit i ce se vor desf ura în aceste zone. La aceast
faz a planului nu se poate spune decât c obiectivele vor fi situate pe suprafe e de teren aferente
intravilanului.
În fazele ulterioare de planuri – PUZ i PUD se vor stabili cu exactitate suprafe ele de teren alocate
amplasamentelor în urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia final fiind luat având la
baz criteriile economice, sociale i în special cele de mediu.
În cazul planului de fa s-a avut în vedere:
Criterii economice (eficien a). Solu ia propus a PUG prezint cele mai bune rezultate din punct de
vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante, având în vedere obiectivele din strategia de
dezvoltare a comunei; în mod similar costurile de între inere sunt mai reduse.
Criterii sociale (acceptabilitatea social ). Propunerile PUG prezint cele mai bune rezultate din punct
de vedere al protec iei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor comunei este semnificativ.
Criteriile de mediu (durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezint efecte negative minime i
medii asupra solului, apei, aerului, peisajului i patrimoniul cultural în special pe termen lung, respectiv în
perioada de implementare i exploatare a obiectivelor ce se inten ioneaz se s dezvolte în zonele
func ionale.
Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care
reglementeaz activitatea în domeniu.
Diferen ele în poten ialele impacturi asupra mediului asociate cu diferitele op iuni de proiectare
ulterioar implement rii propunerilor PUG ar putea fi legate de:
complexitatea lucr rilor. Preferin a pentru lucr ri simple, u or de urm rit, expluatat i
monitorizat;
calitatea lucr rilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabil pe termen lung a tuturor
lucr rilor, care s respecte cerin ele impuse prin normativele de calitate specifice fiec rui
tip de lucrare în parte;
fiabilitatea lucr rilor. Preferin a pentru rezisten e la solicit ri, erori sau între inere
necorespunz toare.
Propunerile PUG Magureni satisfac normele tehnice în vigoare.
Se anticipeaz c se vor folosi materiale i tehnici de construc ie tradi ionale, de i detaliile finale
depind de tehnologiile constructorului. Solu iile tehnice propuse ulterior vor trebui s tin cont de:
Condi iile de mediu;
Tipul i natura lucr rilor;

Posibilitatea utiliz rii materialelor locale;
Utilitatea tehnic , func ional i securitatea dezvolt rii propuse;
Dot rile, caracteristicile func ionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, institu ionale ale zonei;
Vecin ile existente.
Prin caietele de sarcini se va solicita constructorului utilizarea de echipamente i utilaje moderne care
fie conforme cu prescrip iile tehnice, precum i cu normele europene aplicate în domeniul protec iei
mediului.
Se va solicita ca acolo unde spa iile de lucru sunt limitate s fie folosit cu prec dere munca manual
pentru a reduce la minim impactul lucr rilor de execu ie.
Alternativa aleas a PUG-ului aduce urm toarele beneficii mediului:

Solu ia propus de extinderea si modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa i
realizarea re elei de canalizare are un impact mai sc zut asupra mediului, realizându-se un
volum mai mic de lucr ri de construc ii i amenaj ri, realizându-se o mai bun protec ie a
resurselor de ap ;
Faptul ca se va realiza epurarea apelor reprezint un beneficiu pentru protec ia mediului în
comuna Magureni;
Prin zonarea aleas se permite o dezvoltare echilibrat a localit ii se constat o m rire cu
35,82 ha fat de suprafa a cuprins în intravilanul existent.

10 SURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENT RII PUG
Asa cum reiese din evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor
Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acela i timp, implementarea PUG-
ului poate sa aduc importante schimb ri de natura economic sau social comuna Magureni. Relansarea
puterii economice a comunei Magureni se poate realiza prin:
Dezvoltarea comunei pe baza unui sistem polinuclear care va asigura accesul omogen al popula iei
tre institu iile de interes public i servicii.
Eficientizarea sistemului de circula ii rutiere i pietonale, încurajarea utiliz rii transportului prin
mijloace alternative, încurajarea utiliz rii spa iului public i valorificarea cadrului natural prin
cre terea accesibilit ii sale.
Promovarea unui mediu economic durabil bazat pe unit i industriale mici i mijlocii i servicii.
rirea suprafe elor de spa ii verzi i asigurarea accesului uniform dinspre zonele de locuire.
Atingerea suprafe ei de 26 mp/locuitor de spa iu verde.
Protejarea elementelor de patrimoniu natural i cultural.
Crearea unui specific al comunei prin corelarea indicatorilor urbanistici, cre terea procentului de
spa ii verzi cu regim privat, impunerea prin regulament de materiale, finisaje, mobilier urban ce vor fi
utilizate pentru dezvoltarea viitoare a comunei.
Efectele implement rii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa
urmarire a aplicarii m surilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesit eforturi financiare
considerabile. Determinant in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a
accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, na ionale sau europene).
Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea urm toarelor m suri:
10.1 suri pentru protejarea factorului de mediu „AER"
Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse
sta ionare de ardere asociate încalzirii spa iilor reziden iale, comerciale i institutionale, precum i surse
mobile (trafic rutier, spa ii parcare).
Pentru limitarea emisiilor de poluan i în aerul atmosferic se vor lua urm toarele m suri generale:
obiectivele existente s fie supuse reevalu rii din punct de vedere al emisiilor obtinându-se
pentru acestea autoriza ia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de
acest document;
orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu poten ial redus de poluare sau
nepoluante;
utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;

reducerea emisiilor de aerosoli cu con inut de carbon, oxizi de carbon, aldehide i cetone, prin
introducerea gazului metan;
reabilit ri de drumuri i modernizarea re elei rutiere prin asfaltare sau pietruire;
realizarea unui program de între inere periodic a carosabilului i a c ilor pietonale în vederea
diminu rii emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens;
se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autoriza iilor de construire pentru
obiective noi se va impune i respecta suprafe ele minime de spa ii verzi i plantate, conform
prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.
10.2 M suri pentru protejarea factorului de mediu „APA"
Respectarea Avizului de gospod rire a apelor pentru PUG al comunei Magurenii, emis de ANAR-Direc ia
Apelor Prahova. Alte masuri prev zute pentru protejarea factorului de mediu apa:
indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe

teritoriul localitatii, se vor încadra in limitele impuse prin HG. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA
001/2005, modificata i completata cu HG nr.352/2005;
dimensionarea re elelor de ap i canalizare se va face în conformitate cu planul de extindere

a zonei;
se impune instituirea unor zone de protec ie în lungul cursurilor de ap existente i zone cu

restric ii de construire;
precizarea în documenta iile de urbanism ulterioare adopt rii PUG-ului a restrictiilor la regimul
construc iilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localit i;
amplasarea de lucr ri i constructii în albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, în zonele
de protec ie ale cursurilor de ap , lucr rilor de gospod rirea apelor i a altor lucr ri
hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protec ie i cu acceptul
autorit ii de gospod rirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare;
pentru toate lucr rile de investi ii la nivel local al comunei, ce vor avea legatur cu apele
(foraje pentru alimentarea cu apa, re ele de aduc iune, re ele de distribu ie a apei potabile,
re ele de canalizare, sta ii de epurare, lucr ri de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod
obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documenta ii tehnice intocmite conform
normativelor in vigoare;
orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea
condi iilor normale de scurgere a apelor în situa ia unor debite mari;
pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a

deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie.

10.3 M suri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE"
se va realiza pentru toate strazile re ele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu
ape uzate din gospod riile individuale;
se va face dimensionarea re elelor de apa i canalizare în conformitate cu planul de extindere

a zonei;
se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii
tratare apa, statii de epurare, cimitire i urm rirea respect rii acestora, conform HG
nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i m rimea zonelor de
protec ie sanitara i hidrogeologic (conform ANEXEI 1);
se va interzice realizarea construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in
zonele inundabile;
se va interzice depozitarea de eurilor în locuri neautorizate;
se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de de euri pe teritoriul administrativ.

Vechile gropi de gunoi au fost salubrizate si ecologizate conform H.G. 349/2005.
se va implementa sistemul de colectare selectiv a tuturor categoriilor de de euri de la

popula ie, în vederea atingerii obiectivelor na ionale privind gestiunea de eurilor respectiv:
reducerea cantit ilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje,
reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si
valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor
uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice;
autoritatile locale vor trebui sa respecte termenele stabilite in PJGD Prahova;
se va asigura managementul de eurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si

educarea cet enilor pentru reducerea cantit ilor de de euri;
se va realiza colectarea de eurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii;
consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din

gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii
administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta
nr. 47/2005, modificat i aprobat prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);
consiliile locale au obliga ia de a- i asigura contractual serviciile unei unit ti de ecarisare

conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr.
73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind
gestionarea de eurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modific Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).

10.4 suri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETA IE I ASEZ RI UMANE"
se va respecta zona de protec ie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca urmare a

studiilor de specialitate întocmite prin grija Direc iei monumentelor istorice, se interzice
realizarea de constructii care prin func iune, configura ie arhitecturala sau amplasament,
compromit aspectul general al zonei, distrug coeren a specificului rural existent sau afecteaz
valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;
consiliul local va r spunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea
densit ii de locuire, concomitent cu men inerea i dezvoltarea spa iilor verzi, a amenajarilor
peisagistice cu func ie ecologic , estetic i recreativ ;
se vor realiza perdele verzi de protec ie pentru zonele incompatibile func ional i cimitire;
se va impune amenajarea de spa ii verzi in interiorul zonelor construite;
suprafe ele de spa iu verde prev zute prin PUG vor fi amenajate i între inute corespunz tor;
se va men ine în extravilan suprafata de p dure i se va impune respectarea zonei de
protec ie, conform legisla iei în vigoare;
se vor asigura m suri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile
legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului i a efectelor negative asupra s ta ii
popula iei;
se vor respecta distantele de protec ie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m
fa de împrejmuirea cimitirelor;
se vor asigura planta ii înalte pe aleile principale i la limita exterioar a incintei în proportie
de minim 5% din suprafata total a cimitirului.
10.5 suri în zonele cu riscuri naturale

suri pentru reducerea riscului seismic:
se vor pune în siguran a construc iile care prezint pericol de instabiliate i care ad postesc un
numar important de oameni;
se vor creea spa ii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesit ii
rasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie, inundatii sau in
caz de cutremur.
se vor inventaria si expertiza cladirile cu risc la un seism de intensitate mare.
se vor completa cadrul organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism.
se vor lua masuri de îmbun ire a informarii popula iei i a factorilor de decizie la nivele
diferite (local si central) asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de
reducere a acestuia.
Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare sau foarte mare
o reprezinta:

- constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea
perioada, ce prevedeau forte seismice mai reduse;
- cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic
specializat.
Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie.
Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni de

interventie si consolidare.
In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii constructiilor care urmeaza a fi

cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international care sa impuna
restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii.
Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat mai exacta a
efectelor conditiilor locale de amplasament (studii, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii seismice)
printr-o proiectare la standarde internationale, utilizare de materiale de calitate si sisteme moderne, pot
executa toate tipurile de constructii.
suri pentru diminuarea efectelor inundatiilor în zona
Pentru zonele afectate de inundabilitate, precum i pe cursurile de ap existente în teritoriul

administrativ al comunei Magureni se va respecta zona de protec ie pentru cursurile de ap impuse de
Apele Române. Se vor decolmata cursurile de ap din zon . Se vor executa lucr ri de drenaj pentru zonele
cu drenaj insuficient.
suri pentru zone afectate de alunec ri de teren
Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la
amplasarea construc iilor se vor avea în vedere urm toarele recomand ri:
amplasarea construc iilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilit ii

versantului la încerc rile suplimentare create de construc ii;
se vor proiecta construc ii u oare;
nu se vor executa lucr ri de s turi de anvergur pe versant ( an uri adânci, platforme,
taluze verticale, umpluturi etc);
se vor executa numai s turi locale pentru funda ii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi
betonate imediat ce s-a terminat s tura;
se vor lua m suri pentru a preântâmpina p trunderea apei în s turi;
se vor dirija apele din precipita ii prin rigole bine dimensionate i dirijate astfel încât s nu
produc eroziuni;

se vor planta arbori la o distan corespunz toare fa de construc iile ce urmeaz a se
executa.
Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate i cele improprii de construit se va avea în vedere
împ durirea lor.
10.6 suri PSI i de evitare a riscurilor unor accidente

asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legisla iei în vigoare;
montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.
10.7 suri de supraveghere i control a factorilor de mediu
extinderea zonelor verzi i plantate;
reabilit ri i moderniz ri de drumuri;
extinderea si modernizarea re elei de alimentare cu ap ;
realizarea re elei de canalizare i realizarea sta iei de epurare;
stabilirea de zone de protec ie sanitar ;
instaurarea unui regim strict privind destina ia terenurilor;
interdic ia de construire pe terenuri forestiere;
interdic ia realiz rii de construc ii care depreciaz peisajul;
obligativitatea respect rii regimului de administrare a monumentelor naturii;
delimitarea prin PUG a zonelor de protec ie a monumentelor istorice i de arhitectur i a

siturilor arheologice;
stabilirea de reguli privind realizarea de construc ii în zonele expuse la riscuri naturale.
Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calit ii factorilor de
mediu nu va putea sa fie facut , în exclusivitate de titular datorit lipsei mijloacelor tehnice necesare.
Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale
statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activit i
ce pot fi cuantificabile ca valori, cantit i i timp de execu ie.
Primaria comunei Magureni va depune anual, pân la sfâr itul primului trimestru al anului ulterior
realiz rii monitoriz rii, rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Regional pentru Protectia
Mediului.
Plecând de la obiectivele Planului Urbanistic General al comunei Magureni i de la ac iunile

specifice care rezult din obiectivele PUG, este prezentat o propunere de monitorizare a modului de
aplicare a PUG i a efectelor aferente aplic rii acestuia.

Institu iile competente implicate în Programul de Monitorizare sunt:
administra ia public local (AL) (Consiliul Local, prin departamente specializate);

institu ii publice descentralizate din jude ul Prahova, desemnate prin cadrul legal de înfiin are i
func ionare, respectiv:
- Agentia Regional pentru Protectia Mediului Pitesti (ARPM - Pitesti),
- Agentia pentru Protectia Mediului Prahova (APM),
- Garda de Mediu Prahova (GM-Prahova),
- Direc ia pentru S tate Public Prahova (DSP),
- Direc ia de S tate Veterinar ( DSV),
- AN APELE ROMÂNE: Sucursala de Gospod rire a Apelor Prahova(SGA),
- Regia Na ional a P durilor, Direc ia Silvic Prahova (DS),
- Directia de cultura, culte i patrimoniu national a judetului Prahova,
- Oficiul de Studii Pedologice i Agrochimice (OSPA),
- Agen ia Na ional pentru Resurse Minerale, Compartimentul de Inspec ie Teritorial Prahova
(IJRM)
Mediul de Afaceri – Agenti Economici (Ag Ec) cu un rol de solicitant sau executant a serviciilor,
lucr rilor de mediu.
- Administratia Na ional de Îmbun iri Funciare – Jude ul Prahova.

- S.C. Drumuri si Poduri Prahova S.A. (DP)
Agen i economici a c ror activitate influen eaz oricare dintre componentele de mediu ale zonei
studiate prin plan
Societate Civil – ONG cu un rol sau interes de mediu în localitate/zon .

Program de monitorizare
Obiective generale Obiective specifice inte Indicatori de monitorizare i Competen

evaluare
SOL, SUBSOL I APA SUBTERAN
Reducerea impactului Preven ia polu rii Modernizarea i exploatarea Surse de emisii necontrolate AL
asupra calit ii solului i a solului i a apelor corespunz toare a instala iilor identificate; APM,
apelor subterane datorat freatice în zonele tehnologice a unit ilor Valoarea investi iilor în ARPM
emisiilor de poluan i din industriale industriale, sau reducerea echipamente/m suri pentru GM-Ph
activit ile industriale activit ii inclusiv închiderea reducerea polu rii solului SGA
unit ilor neconforme i/sau apelor;
Evolu ia calit ii solului i a
apelor subterane (pe indicatori
specifici pentru fiecare zon
identificat ).
Diminuarea emisiilor de Încadrarea concentra iilor de Num r de analize; AL
poluanti i autorizarea emisii de poluan i în normele Indicatori de calitate urm ri i; APM
agen ilor legisla iei de mediu Frecven a dep irilor CMA; GM-Ph
economici care Num r de autoriza ii OSPA
desf oar activit i cu eliberate/revizuite; SGA
impact semnificativ Suprafe e reabilitate; ONG
asupra mediului; Evolu ia nivelulului

concentra iilor de poluan i;
Remedierea solurilor si
a apelor subterane în
arealele afectate de
poluarea rezultata din
emisii de poluanti din
activitatile industriale

evaluare
Diminuarea gradului de Stabilirea si punerea în Aplicarea HG 1285/2003 privind Cantitati de deseuri colectate; AL
poluare a solului si apelor aplicare a normelor si implementarea Programul Cantitati de deseuri reutilizate; APM
subterane cu nitrati si conditiilor tehnice national de restructurare a Cantitati de deseuri GM-Ph
nitriti privind colectarea, fermelor avicole; eliminate/tipuri; OSPA
transportul, Aplicarea codului celor mai Valoarea investitiilor; ONG
împrastierea si/sau bune practici agricole.

valorificarea dejectiilor
animaliere de la fermele
zootehnice
Reducerea impactului Exploatarea balastului cu Respectarea normelor specifice mc exploatati în conformitate AL
asupra mediului ca respectarea tuturor privind exploatarea substantelor cunormele existente; APM
urmare a exploatarii normelor specifice minerale utile; Reconstructia Suprafata reabilitata si redata în GM-Ph
balastului din terase. privind exploatarea ecologica a zonelor la circuit; OSPA
substantelor minerale finalizarea lucrarilor de Numar de contraventii aplicate SGA
utile. exploatare a balastului conform pentru nerespectarea modului de IJRM

actelor de reglementare emise exploatare sau a actelor de
si a normelor nationale în reglementare;
vigoare. Numar de depasiri ale CMA.

evaluare
Întretinerea lucrarilor de Reabilitarea lucrarilor de Aducerea lucrarilor de Lungimi canale decolmatate; SNIF
îmbunatatiri funciare îmbunatatiri funciare îmbunatatiri funciare la Valoare investitie; AL
parametrii optimi SGA
AER
Reducerea poluarii Reducerea nivelului de Protectia sanatatii umane prin Km de retea stadala reabilitata; AL
atmosferei rezultat din poluare a atmosferei reducerea emisiilor de poluanti mp plombari si covoare asfaltice; APM
traficul auto în mediul asociat traficului rutier din traficul rutier solutii de fluidizare a traficului; GM-Ph
urban pe arterele principale ale % de reducere a concentratiilor DSP
zonelor urbane din imisiilor de SOx, NOx, CO si
comuna metale grele;
% de reducere a concentratiilor
imisiilor de Pb;
Numar de actiuni de
constientizare/cetateni instruiti.
Îmbunatatirea calitatii Reducerea poluarii Reducerea emisiilor atmosferice Procente de reducere a AL
aerului în mediul urban, aerului datorit arderii din instalatiile de ardere concentratiilor de SO2, CO, NOx, APM
ardere prin reducerea combustibililor solizi în CO2; GM-Ph
emisiilor de noxe instalatiile de încalzire; Volum de combustibil DSP
rezultate din instalatiile ars/tip/zona /an;
de încalzire. Sume alocate/an;
Nr. locuitori deserviti de sistemul
centralizat;
Masuri de reducere (centrale de
bloc, zonale, etc.);

evaluare
Sume atrase;
Numar de penalitati aplicate/
valoare;
Autorizatii emise/revizuite;
Date de monitorizare colectate;
Numar de activitati de
constientizare a populatiei
realizate.
APA
Asigurarea resurselor Realizare sistem integrat Cresterea numarului de Lungime lucrari efectuate; AL
suficiente de apa potabila de alimentare cu apa beneficiari ai sistemului Valoarea investitiilor; SGA
în comuna centralizat de distributie a apei Lungime retele de distributie; DSP
potabile Debit de apa potabila asigurat;
Numar bransamente la reteaua
de distributie apa potabila;
Cantitati de apa potabila
distribuita;
Indicatori de calitate ai apei.
Asigurarea unui sistem de Asigurarea parametrilor Eliminarea cazurilor de Numar de analize realizate; AL
monitorizare a calitatii de potabilitate a apei îmbolnavire datorate Indicatori fizici calitativi ai apei; SGA
apei din surse individuale provenite din sursele consumului apei din surse Indicatori chimici calitativi ai DSP
de alimentare individuale. individuale neconforme apei;
Indicatori bacteriologici ai apei;
Evolutia în timp a acestor
indicatori.

evaluare
Asigurarea sistemelor de Realizarea sistemelor de Epurarea corespunzatoare a Valoarea investitiilor; AL

canalizare si epurare în colectare a apelor uzate apelor uzate menajere Debite de apa uzata epurata; SGA
localitatile cu peste 2000 menajere în provenite din aglomerarile Indicatori fizicochimici si DSP
locuitori echivalenti. aglomerarile umane cu umane cu peste 2000 locuitori bacteriologici ai apelor uzate
peste 2000 locuitori epurate;
echivalenti Nr. de gospodarii bransate la
sistemul de colectare si epurare
a apelor/an;
Numar de bazine vidanjabile;
Calitatea cursurilor de apa
amonte si aval de sistemele de
epurare calitatea apelor
subterane.
Epurarea Crearea capacitatii de Reducerea cantitatilor de Evolutia volumelor de ape uzate AL
corespunzatoare a apelor epurare a apelor uzate poluanti evacuate în emisari; evacuate în emisari; SGA
uzate rezultate din provenite din activitati Protectia utilizatorilor de apa Evolutia indicatorilor de calitate a DSP
activitatile industriale. industriale. din aval. apei din emisari. GM-Ph
Implementarea unui sistem Accesul publicului la Protejarea starii de sanatate a Parametrii fizico-chimici si AL
de informare a informatia privind populatiei prin asigurarea bacteriologici de calitate ai apei DSP
consumatorilor asupra calitatea apei potabile si calitatii apei potabile potabile;
calitatii apei destinate relatia cu sanatatea Nr. de informari a populatiei/luna
consumului conform /an.
Directivei privind calitatea
apei destinate consumului
uman

evaluare
Reducerea riscurilor Reducerea riscurilor Realizarea lucrarilor de Numar de lucrari ; AL

legate de existenta unor legate de existenta unor amenajare si protectie Valoarea lucrarilor; SGA
zone posibil a fi afectate zone posibil a fi afectate împotriva inundatiilor pe Nr. de gospodarii posibil afectate;
de inundatii de inundatii, prin cursurile de apa Nr. de gosopdarii protejate în
amenajarea urma lucrarilor realizate;
corespunzatoare a
cursurilor de apa
DE EURI
Managementul integrat al Eliminarea riscurilor Implementarea unui sistem de Numar de sisteme de colectare AL
deseurilor pentru mediu si colectare si transport a selectiva si transport a ARPM
sanatatea uman deseurilor fara riscuri pentru deseurilor implementate; APM
datorita gestiunii populatie si mediu; Evolutia volumului de deseuri GM-Ph
deseurilor menajere si Aplicarea prevederilor legale menajere depuse în depozitul Ag Ec
urbane nepericuloase. (HG 349/2002, OM 1190/2002 ecologic;
Colectarea selectiva a referitoare la gestionarea Evolutia volumului de deseuri
deseurilor; ambalajelor si la raportarea reciclabile colectat/ reutilizat/
Reducerea poluarii datelor referitoare la ambalaje. eliminat;
factorilor de mediu Evolu ia volumului de ambalaje
datorita gestionarii colectat/depozitat/
necorespunzatoare a
reciclat.
deseurilor de ambalaje
Recuperarea deseurilor Implementarea unui sistem Cantitati de deseuri AL

valorificabile rezultate adecvat de gestionare a colectate/valorificate; Ag Ec
din demolari deseurilor rezultate din Numar de statii de sortare a
demolari deseurilor rezultate din demolari;

evaluare
Evolutia suprafetelor ocupate cu

deseuri din demolari.
Reducerea poluarii Colectarea, reciclarea si Implementarea unui sistem Cantitati de deseuri din anvelope AL
factorilor de mediu eliminarea corespunzator de gestionare a colectate si eliminate/an; APM
datorita gestionarii corespunzatoare a anvelopelor uzate Numarul agentilor economici
necorespunzatoare a anvelopelor uzate autorizati pentru desfasurarea
bateriilor uzate, activitatilor de
anvelopelor uzate, depozitare/eliminare a
uleiurilor uzate si anvelopelor uzate.
materialelor contaminate
Colectarea si eliminarea Respectarea prevederilor legale Cantitati de deseuri colectate si AL
cu ulei
corespunzatoare a privind preluarea eliminate; APM
bateriilor si a bateriilor/acumulatorilor uzati Numarul agentilor economici Ag Ec
acumulatorilor uzati. de catre agentii economici care autorizati pentru desfasurarea
comercializeaza aceste produse activitatilor de
depozitare/eliminare a bateriilor
si acumulatorilor
uzati.
Colectarea selectiva a Monitorizarea si Reducerea cantitatii de deseuri Cantitate de deseuri colectat/an AL
deseurilor DEEE; controlul modului de periculoase; Cantitate de deseuri eliminat/an APM
eliminarea a depozitarii Colectarea si eliminarea DEEE- GM-Ph
deseurilor (inclusiv urilor. AgEc
deseuri periculoase si
DEEE)
Asigurarea gestionarii Reducerea poluarii Implementarea unui sistem de Numar de agenti economici AL
corespunzatoare a factorilor de mediu gestionare a deseurilor specifice monitorizati; AgEc

evaluare
cadavrelor de animale si datorita gestionarii rezultate din zootehnie si din Numar de sisteme de gestionare APM
a deseurilor provenite din necorespunzatoare a activitati de procesare a carnii corespunzatoare GM-Ph
zootehnie si industria de deseurilor din zootehnie a deseurilor animaliere DSP
procesare a carnii. si din activitati de implementate; DSV
procesare a carnii Nr. de penalitati aplicate.
Asigurarea gestionarii Reducerea poluarii Implementarea sistemelor de % de scadere a concentratiilor de AL

corespunzatoare a factorilor de mediu management a deseurilor de poluanti specifici în imisii, fata APM
deseurilor din prelucrarea datorita gestionarii lemn, la nivelul societatilor de concentratiile actuale; AgEc
lemnului necorespunzatoare a producatoare din comuna % de scadere a cantitatilor de GM-Ph
deseurilor provenite din deseuri abandonate în depozite Directia
acvtivitati de prelucrare necontrolate. Silvica
a lemnului. ONG
ZGOMOT
Reducerea poluarii fonice Reducerea poluarii Realizarea unor perdele si km de aliniamente realizate; AL
în lungul cailor rutiere fonice în lungul cailor aliniamente de vegetatie pentru km de parapeti antifonici GM-Ph
rutiere protectie de-a lungul cailor realizati; AgEc
rutiere Evolutia valorilor masurate ONG
inainte si dupa implementarea

masurilor.
PATRIMONIU NATURAL SI CONSTRUIT
Cresterea gradului de Protejarea si Conservarea identitatii Nr. de obiective arhitectonice AL

evaluare
implicare a comunitatii si conservarea siturilor arhitectonice din comuna care pastreaza identitatea si Directia
a administratiei publice naturale, istorice si Magureni prin managementul specificul locului; Patrimoniu
locale în protejarea si culturale optim de reabilitare si Nr. de masuri de conservare ONG
conservarea siturilor reconsolidare a tututor implementate. APM
naturale, istorice si monumentelor istorice si de cult GM-Ph
culturale DSP
Realizarea unui sistem Examinare floristica Fauna: observare vizuala, In functie de habitat sau de AL
integrat de monitorizare sau faunistica capcane sau sisteme de speciile vizate pe durata ONG
a ariilor naturale generala, aparitia sau prindere, studii de specialitate perioadei de vegetare APM
protejate frecventa speciilor Flora: observare vizuala, studii (primavara- toamna) AJVPS
amenintate de specialitate
Realizarea bazei de Inventarierea speciilor de Numar de specii/habitate ONG

date pentru speciile de interes stiintific si a protejate APM
interes stiintific din habitatelor GM-Ph
zonele protejate AL
TATE
Eficientizarea sistemului Monitorizarea efectelor Realizarea unei baze de date Baza de date actualizata;
de monitorizare a asupra sanatatii umane privind sanatatea populatiei în Asigurarea accesului publicului la datele privind
efectelor asupra sanatatii a poluarii factorilor de relatie cu mediul. starea de sanatate a populatiei.
umane, ca urmare a mediu.
expunerii la poluantii din
mediu.

11 REZUMAT F CARACTER TEHNIC
Lucrarea reprezint Raportul de mediu pentru evaluarea strategic de mediu a Planului Urbanistic
General al comunei Magureni, jude ul Prahova. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu
prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri i programe.
Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Magureni. Titularul
planului este Consiliul Local al comunei Magureni. Scopul PUG îl reprezint dezvoltarea comunei corelat cu
poten ialul zonei, necesit ile populatiei i programe regionale i national.
Dintre principalele obiective urm rite de S.C. BLOM ROMANIA S.R.L în elaborarea Actualiz rii Planului
Urbanistic General al comunei Magureni men ion m:
Stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan;
Optimizarea rela iilor localit ilor cu teritoriile adiacente i cu tendin ele de dezvoltare ale regiunii;
Valorificarea poten ialului uman, economic i natural;
Organizarea i dezvoltarea c ilor de comunica ie;
Stabilirea i delimitarea zonelor func ionale;
Stabilirea condi iilor de construibilitate i delimitarea zonelor cu restric ii;
Stabilirea i delimitarea zonelor protejate;
Eviden ierea regimului propriet ii imobiliare i a circula iei juridice a terenurilor;
Delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate public ;
Corelarea dezvolt rii localit ii cu prevederile cuprinse în documenta iile superioare de urbanism i
amenajarea teritoriului aprobate;
Preântâmpinarea i eliminarea disfunc iilor identificate prin analiza situa iei existente la nivelul
cadrului antropic, natural i socio-economic al localit ii;
Imbun irea calit ii mediului de trai prin extinderea i modernizarea sistemului de circula ii rutiere
i pietonale, încurajarea mijloacelor de transport alternative, ecologice, sporirea accesibilit ii dintre
zonele de locuire i zonele de interes public;
Modernizarea echip rii edilitare prin extinderea si modernizarea re elelor existente i propunerea de
obiective edilitare noi;
Protejarea resurselor naturale prin limitarea extinderii teritoriului intravilan al localit ii, încurajarea
cre terii densit ii de locuire, protejarea zonelor ce prezint riscuri naturale i antropice;
Valorificarea elementelor de poten ial i resursele locale existente;
Documenta ia PUG va fi înso it de Regulamentul Local de Urbanism, care cuprinde toate

reglement rile prev zute de lege i de noul PUG elaborat.
Planul Urbanistic General împreun cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprind norme
obligatorii pentru autorizarea construc iilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat i în extravilan,
în limita teritoriului administrativ al comunei Magureni.
Planul Urbanistic General creaz cadru pentru activit i i proiecte noi, integreaz prevederi punctuale
referitoare la comuna Magureni cu alte planuri i programe, dup cum urmeaz :

Planul de amenajare a teritoriului na ional, toate sectiunile aprobate (Sec iunea 1 — C i de
comunica ii; Sec iunea 2 — Apa; Sec iunea 3 — Zone protejate, naturale i construite; Sec iunea 4 —
Re eaua de localit i; Sec iunea 5 — Zone de riscuri naturale);
Planul de amenajare a teritoriului Jude ului Prahova;
Planul de Dezvoltare Durabil a jude ului Prahova în perioada 2007-2013;
Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri i poduri jude ene in perioada 2007 — 2013;
Sistem de Management Integrat al De eurile - Plan de Investi ii pe termen Lung – Jude ul Prahova;
Planul jude ean de gestionare a de eurilor;
Prevederile legisla iei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local;
PLAM pentru judetul Prahova este complementar celorlalte activit i de planificare ale autorit ilor
jude ene i reflect opinia publicului în ceea ce prive te problemele prioritare de mediu.
Raportul de mediu a urm rit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiec rui obiectiv
din PUG asupra mediului i de a stabili m suri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii
de decizie din administra ia public a comunei Magureni, Raportul de Mediu este un instrument care
împreun cu Planul Urbanistic General poate s sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor
proiecte care s reduc la minim impactul negativ al investitiilor, s înt reasc i s accentueze aspectele
pozitive ale dezvolt rii urbanistice viitoare ale comunei Magureni.
Evaluarea strategic de mediu creaza baz pentru:
cresterea eficien ei procesului decizional;
realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului;
înt rirea sistemului de conducere i a eficien ei institu ionale;
evaluare mai corect a proiectelor.
Raportul de mediu, prin evaluarea facut , ajut la limitarea dintr-o faza incipient a unor gre eli în
ceea ce prive te realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.
Obiectivele prev zute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit
suri de contracarare/minimizare a oric rui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului.
Eviden ierea riscurilor generate de neimplementarea m surilor poate constitui baza pentru administra ia
public în alegerea priorit ilor în dezvoltarea urbanistic a localit ii.
Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

analiza st rii actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante,
evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;
s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" i s-a concluzionat ca varianta definitiv va
avea un efect general pozitiv, mai bun atat pentru mediu cât i din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazeaz pe monitorizarea obiectivelor de mediu i pe performan — se
asigur controlul implement rii i eficacit ii m surilor prevazute în PUG care i i propun s produc efecte
pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dac sunt necesare m suri suplimentare.
În concluzie, se apreciaz ca implementarea PUG pentru comuna Magureni va avea un efect

pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabil a comunei pe termen mediu si lung.
Priorit i i reglement ri privind zonele de protec ie i de interdic ie
In REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL a comunei Magureni exista urm toarele

priorit i dup cum urmeaz :
adoptarea unor strategii de dezvoltare în regim mixt a teritoriului pentru o acoperire echilibrata a
teritoriului comunei Magureni cu echipament i dot ri de interes public;
promovarea activit tilor economice compatibile cu pregatirea profesionala a resurselor umane
disponibile pe plan local;
promovarea unui sistem de spatii verzi plantate de protectie in jurul infrastructurii de comunicatie
rutiere si a unitatilor industriale, de depozitare si agricole poluante;
interzicerea schimbarii destinatiei zonelor stabilite ca zone verzi, agrement, sport, suprafete
impadurite etc.
impunerea prin regulament a unui procent minim de spatiu verde amenajat pentru fiecare
investitie realizata indiferent de functiunea sa;
masuri de reabilitare a zonelor ce prezinta riscuri naturale;
dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructura - apa si canalizare;
instituirea zonelor de protec ie sanitar la: cimitire, zone de captare a apei, luciul apei.
La realizarea obiectivelor PUG trebuie s se in cont de legisla ia în vigoare pentru protec ia

mediului, protec ia s ii, domeniul amenaj rii teritoriului i urbanism, construc iilor, etc. prin care se
stabilesc condi ii pentru fiecare domeniu în parte.
REGLEMENT RI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU CAPT RI I TRAT RI DE AP
Zonele din care se capteaz apa ce va fi folosit ca apa potabil trebuie îngrijite astfel încât sa se
evite înca de aici poluarea lor, motiv pentru care se instituie "zone de protec ie sanitar ". Ele sunt
reglementate prin H.G. nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica Publicat in Monitorul Oficial nr. 800 din 2 septembrie
2005 care abrog HG nr. 101/1997
Delimitarea zonelor de protec ie în cazul capt rilor de ape subterane

În practica se selec ioneaz criteriile relevante fiec rei capt ri, astfel încât ariile delimitate s asigure
protec ia corespunz toare gradului lor de risc.
Perimetrul de protec ie hidrogeologic se va întinde pân la limita zonei de regenerare a acviferului

respectiv, care poate fi uneori pân la cump na apelor.
Conform Anexei la HG 930/2005
Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara si hidrogeologica, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:
- sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite pentru
alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara si
farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale
Art. 3. - Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea masurilor de
protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren
a urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume
zona de protectie sanitara cu regim sever;

zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;
perimetrul de protectie hidrogeologica.
Dimensiunile zonelor de protec ie sanitar cu regim sever stabilite au urm toarele condi ii de
dimensiune: minim 50 metri în amonte si 20 metri în aval de captare.
Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare confer o protec ie natural , bun
antipoluare, zonele de protec ie sanitara pot fi reduse numai la zona de protec ie.
Zona de protec ie trebuie împrejmuit , pentru oprirea accesului necontrolat al popula iei, animalelor i
utilajelor de orice fel.
Pentru capt rile din râuri, zona de protec ie sanitar va fi determinat dup caracteristicile locale ale
albiei. Dimensiunea minim a acesteia va fi de:
pe directia amonte de priza, 100 m;
pe direc ia aval de ultimele lucr ri legate de priz , 25 m;
lateral, de o parte i de alta a prizei, 25 m.
Când dimensiunea lateral nu poate fi respectat , vor fi luate m suri constructive compensatorii.
Pentru capt rile din lacuri, zona de protec ie sanitar va avea urmatoarele dimensiuni minime,
surate la nivelul minim de exploatare:
radial, pe mal, 100 m;
radial, pe malul unde este situat priza, 25 m.
Dimensionarea zonei de protec ie sanitar pentru sta iile de pompare, instala iile de îmbun ire a
calit ii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, sta ii de dezinfec ii i altele asemenea, rezervoarelor
îngropate, aduc iunile i re elele de distribu ie etc. se va face cu respectarea urm toarelor limite minime:
sta ie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cl dirilor;

instala ii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instala iei;
rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cl dirilor;
conducte de aduc iune, 30 m fa a de orice sursa poten ial de contaminare;
re ele de distribu ie, 3 m.
Distantele minime de protectie sanitar cu regim de restric ie, recomandate între zonele protejate i o
serie de unit i care produc disconfort i unele riscuri sanitare, sunt urm toarele:
Ferme i îngr torii de taurine, pân la 500 de capete: 200 m
Ferme i îngr torii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
Ferme de porci, pân la 2 000 de capete: 500 m
Ferme de porci între 2000-10000 de capete: 1000 m
Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m
Grajduri de izolare i carantin pentru animale: 100 m
Abatoare, târguri de vite i baze de recep ie a animalelor: 500 m
Depozite pentru colectarea i p strarea produselor de origine animala: 300 m
Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în func ie de m rimea unit ilor zootehnice
deservite: 500 m
Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m
Sta ii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete: 1.000 m
Sta ii de epurare a apelor uzate urbane: 300 m
Sta ii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m
Paturi de uscare a n molurilor: 300 m
Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m
Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m
Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m
La culoare tehnice i zone de protec ie cu regim sever:
Zona re elei de tensiune - 20 kV – 12m;
Zona re elei de tensiune - 110 kV – 18m;
Zona de protec ie a cursurilor de ap - 30m;
Zona de protec ie a sta iilor de pompare – 10m;
Zona de protec ie a sta iilor de clorinare i a rezervoarelor – 20m;
Cimitire: 50 m.
Dimensionarea zonei de protec ie sanitara pentru zonele cu func iune industrial : zon de
protec ie sanitar de cel pu in 50m în jurul operatorilor economici considera i ca i operatori ce intr sub
inciden a SEVESO, IPPC, IMA.
Zona de 50m va fi destinat exclusiv spa iului verde prin constituirea unor perdele de vegeta ie
(plantare de arbori i arbusti specifici zonei) cu rol de protec ie i de îmbun ire a aspectului zonei.

Reguli de amplasare
Unit ile mai sus men ionate se vor amplasa în afara arterelor de mare circula ie, respectându-se
acelea i condi ii de distan a. Aceste distan e pot fi modificate pe baza concluziilor studiilor de impact avizate
de institutii specializate i reglementare prin planuri urbanistice zonale.
În interiorul zonei de protec ie sanitar se interzice amplasarea oricaror obiective, cu excep ia celor
destinate personalului de între inere i interven ie.
Unit ile care, prin specificul activit ii lor, necesit protec ie special (spitale, centre de sanatate,
crese, gr dini e, coli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa în a a fel încât s li se asigure o zona de
protec ie de minim 50 m fa de locuin e, de arterele de circula ie sau de zonele urbane aglomerate.
Toate construc iile i amenaj rile amplasate în zonele de protec ie ale drumurilor vor respecta
prescrip iile tehnice i reglement rile urbanistice privind func ionalitatea, sistemul constructiv, conformarea
volumetric i estetica.
Prin amplasare i func ionare, construc iile nu vor afecta buna desf urare a circula iilor pe c ile
rutiere în condi ii optime de capacitate, fluen i siguran .
Se recomand ca unit ilor specializate în transporturi s fie amplasate în zona unit ilor de produc ie.
Se interzice a se realiza orice construc ie care prin amplasare, configura ie sau exploatare împieteaz asupra
bunei desf ur ri, organiz ri i dirij ri a traficului de pe drumuri i vor prezenta cre terea riscurilor de
accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguran a i protec ie a drumului cu excep ia celor care le
deservesc.
Terenurile destinate amplas rii i dezvolt rii localit ilor trebuie s asigure protec ia popula iei
împotriva surp rilor i alunec rilor de teren i inunda iilor, emana iilor sau infiltra iilor de substan e toxice,
inflamabile sau explozive, poluarii mediului, s dispun de posibilit i de alimentare cu apa, de îndepartare si
neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate i a reziduurilor precum si de dezvoltare normal a zonei verzi,
de recreare i odihn , etc.
Se instituie interdic ie de construire:

- în imediata apropiere a pârâurilor;
- în zonele cu diferen de nivel mai mic de 1,00 m fat de albia major a pârâurilor care au
deschiderea albiei de cel putin 3,00 m.
- zona de interdic ie de construire este specificat în h ile de reglementare ale PUG-ului, ca fiind între
5 -15m de albia major , va fi analizat , în func ie de fiecare caz, i va ine cont de prevederile impuse
în Aviz de Direc ia Apelor Române, pe baza documenta iilor specifice.
Dac se impune extinderea intravilanului pe suprafe e mai mari, în zonele periculoase se vor efectua
studii hidrologice, care s precizeze debitele excep ionale i probabilitatea lor de aparitie.
NU se recomand aprobarea amplas rii de locuin e sau cl diri destinate activit ilor socio-culturale în
zone care prezint riscuri de inunda ii, alunec ri de teren, etc.

Consiliul local trebuie s stabileasc un program de între inere i control al albiilor din intravilanul
satelor.
Zonele inundabile sau cu pericol de alunec ri de teren din extravilan sunt locale i de mici dimensiuni,
astfel încât nu necesit studii i proiecte special pentru suprevegherea i gestionarea lor. Acestea urmeaz s
fie conturate i rezolvate de comunit ile locale, prin nivel ri i plant ri pentru zonele cu alunec ri sau prin
drenaje i îndiguiri de mic amploare pentru zonele inundabile.

12 BIBLIOGRAFIE
La elaborarea lucr rii s-au avut în vedere reglement ri specifice în domeniul protec iei mediului din care
enumer m:
Ordonan a de urgen a guvernului nr. 195/2005 privind protec ia mediului aprobat i modificat
prin Legea nr. 265/2006 i OUG nr. 114/ 2007;
Hot rârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu rii de mediu
pentru planuri i programe;
Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA;
Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri i programe de amenajare a teritoriului;
Hot rârea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden a gestiunii de eurilor i aprobarea listei
cuprinzând de eurile;
Hot rârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei na ionale de gestionare a
de eurilor i a Planului na ional de gestionare a de eurilor modificate prin Hot rârea de guvern nr.
358 /2007;
Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului i Gospod riei Apelor i Ministerul
Integr rii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a de eurilor;
Ordonan a de urgen a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei s lbatice;
Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind
instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar , ca parte
integrant a re elei ecologice europene Natura 2000 în România
Hot râre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004
pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspec ie sanitar i monitorizare a calit ii apei
potabile i a Procedurii de autorizare sanitar a produc iei i distribu iei apei potabile;
Legea apelor nr. 107/1996 modificat i completat de Legea nr. 310/2004 i Legea nr.
112/2006;
Hot rârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de desc rcare
în mediul acvatic a apelor uzate, modificat i completat prin Hot rârea guvernului nr. 352/2005;
Hot rârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i
rimea zonelor de protec ie sanitar i hidrogeologic ;
Conven ia privind accesul la informa ie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la
justi ie în probleme de mediu – Conven ia de la Aarhus (1998);
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modific rile i complet rile
ulterioare, republicat în Monitorul Oficial nr. 938/2006;
Ordonan a de urgen a guvernului nr. 43/2000 privind protec ia patrimoniului arheologic i
declararea unor situri arhologice ca zone de interes na ional, modificat i completat , republicat
în Monitorul Oficial nr. 951/2006.
Ordinul nr. 35/2007 al Ministerului Mediului Gospod ririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de

elaborare i punere în aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calit ii aerului;
Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calit ii apelor de suprafa în vederea stabilirii st rii
ecologice a corpurilor de ap ;
Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind
aprobarea încadr rii localit ilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului
ministrului apelor i protec iei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomer rilor i clasificarea
aglomer rilor i zonelor pentru evaluarea calit ii aerului în România;
Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a - zone protejate;
Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind
aprobarea Normelor i prescrip iilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protec ie i zonelor de
siguran aferente Sistemului na ional de transport al eiului, gazolinei, condensatului i etanului;
Hot râre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006
privind plafoanele na ionale de emisie pentru anumi i poluan i atmosferici;
Hot râre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informa ia privind mediu;
Hot râre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea i completarea Hot rârii Guvernului nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi iile de desc rcare în mediul acvatic a apelor
uzate.
ANEXE
- Plan de incadrare in zona

- Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorilor Raportului de Mediu

Raport de Mediu Magureni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu Magureni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autoritate Contractant

PRIM RIA/CONSILIUL LOCAL AL

PROIECTANT GENERAL: S.C. Ramboll South East S.R.L.

Stancu Alexandra Gabriela

Laura Andreea Delimart

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

INFORMATII GENERALE ................................................................................................................ 4

1.2 Propuneri de organizare urbanistic ...................................................................... 10

1.3 Rela ia cu alte programe i planuri relevante .......................................................... 54

2.1.1 Descrierea fizico-geografic .................................................................................... 55

2.1.2 Factorul de mediu „Apa”......................................................................................... 63

2.1.3 Factorul de mediu „Aer” ......................................................................................... 66

2.1.4 Factorul de mediu “Sol” ......................................................................................... 67

2.1.5 Factorul de mediu „Biodiversitate” ........................................................................... 69

2.1.6 Zgomotul ............................................................................................................ 71

2.1.7 Sanatatea populatiei.............................................................................................. 71

2.1.8 Schimbari climatice ............................................................................................... 76

2.1.9 Monumente istorice i arhitectura ............................................................................ 77

5.2 Obiective de mediu, tinte si indicatori .................................................................... 94

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

9.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI OPTIME………………116

10M SURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

10.1 suri pentru protejarea factorului de mediu „AER" ................................................118

10.2 suri pentru protejarea factorului de mediu „APA" ................................................119

10.5 M suri în zonele cu riscuri naturale ......................................................................121

10.6 suri PSI i de evitare a riscurilor unor accidente..................................................123

10.7 suri de supraveghere i control a factorilor de mediu ...........................................123

11.REZUMAT F CARACTER TEHNIC…………………………………………………………………………………………..134

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu

În conformitate cu Directiva Parlamentului European i a Consiliului European nr. 2001/42/CE

Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonan ei de

Ordonan a de urgen nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea i

Ordonanta de urgen nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea i

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

1.1 Scopul i obiectivele principale ale PUG

Planul urbanistic general al comunei Mgureni, jude ul Prahova, este elaborat cu

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Planul urbanistic general, avizat si aprobat conform legii, devine instrumentul de

1.2 Propuneri de organizare urbanistic

Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Magureni urmareste, prin introducerea

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Accesul in teritoriu se face prin:

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

Obiecte de patrimoniu pe teritoriul comunei M gureni

PH-ll-m-A-16532 Ruinele conacului sat M GURENI; 967-978 1663- 1670

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

În Repertoriul Arheologic Na ional figureaz

Cod RAN Denumire Categorie Tip Cronologie

Nivel de dezvoltare economic

• sediu de prim rie;

• gr dini , coal primar i gimnazial ;

Raport de mediu comuna M gureni jude ul Prahova

• sediu de poli ie i de jandarmerie;