Dacidele Externe

Perioada Epoca Varsta

P Flisului Negru P de Baraolt P de Ceahlau
MAASTICHTIAN

SENONONIA
CAMPANIAN
- dep Vraconian – Campaniene
SANTONIAN
NEOCRET. - Turonian – Conia – secvente flisoide – Inocerami si
CONIACIAN
Rotalipore
TURONIAN
CENOMANIAN
- depozite conglomeratice – conglomeratul de Ceahlau –
Zaganu – claste diverse – ganise micasituri, curatite +
ALBIAN
calste calcaroase Urgoniene si Stamberg – olistolite mici
– amoniti Columbiceras
APTIAN Variatii de facies:
- M-tii Baiului – o stiva marno calcaroasa – Form de
Comarnic cu amoniti Macroscafites si Paleorbitolina
CRETACIC - alte sectoare – depozite grezo-marnoase, culoare
specifice  flisul ruginiu
- flis marcat de slumpinguri –
- flisul de Vinderelu in care se gaseste - dinspre TBarsei inspre N – M-ti Ciuc – facies arenitic
cresterea insabilitatilor
PALEOCRET un element brecios cu elemente grezos – amoniti
associate miscarilor
. BARREMIAN aplatizate- brecia de Vinderelu - in Bodoc – facies de tranzitie – tendintele de flis mai
mezocretacice
accentuate – amoniti – Barremites, Leptoceras
- Maramures – in solzul de Bodoc – depozite grezoase cu
nivele de microconglomerate, gressile prezinta un aspect
curbicortical
- factori de control ai sed au fost diversificati
HAUTERIVIAN - Baza – Form de SINAIA: alternanta de gresii
NEOCOMIAN

- Flisul de Baraolt – marno

Seria flisului Negru – roci bogate in calcaroase cu pelite cenusii (flis dinar), din loc in loc apar
clacaros conglimeratic – in
VALANGINIAN substante organice sepapratii de clacit diagenetic; intens afectata de
nivelele mai grosiere
- in zona Obnuj – flisul negru este fenomene de slumping  pozitie vert a stratelor (ex.
BERRIASIAN remaniaza elemente litice
substituit lateral de un flis mai fin Calcarele de Bucea guttenstein); 2500 m de roca in care
provenite din Bucovinide
JURASIC MALM s-au realiz cateva separatii Dan Patrulius: 1. segm baza cu
TITHONIAN character mai carbonatice Crasicolaria, Calpionela; 2.
- calcar de Raca
segm median grezos cu frag de Lamelaptihus; 3. segm
KIMMERIDGIAN - calcare Kimmer
median – alternanta egala intre marne si gresii;
OXFORDIAN - complex ofiolitic – bazalte pillow lave In zona Azuga in baza se gasesc intercalate cateva
cu unlele massive de roci ultra bazice curgeri de bazalte spilitizate  Stratele de Azuga 
- in partea superiara apar intercalatii fund oceanic care a furnizat olistolite in stratele de
calcaroase si radiolarite Sinaia
 - in zona Mihailec, form de Mihailec –
aceste form calc apar framantate
CALLOVIAN
afectate de un metm caract de presiuni
ridicate  calcsituri
DOGGER BATHOVIAN

BAJOCIAN

ALENIAN

TOARCIAN

PLEINSBACHIAN
LIASIC
SINEMURIAN

HETTANGIAN

1) Panza flisului negru

-bine deschisa in Muntii Maramuresului, in Bazinul Vaii Vaserului, in cadrul unor ferestre tectonice
-este incalecata pe de o parte de dacidele mediane (la V) iar la randul ei incaleca peste Panza de Ceahlau spre E

- bazinul in care s-a format flisul nergu a gost un bazin variat dpdv morfologic in care au functionat o serie de cordilieri si in care sedimentarea s-a diferentia faciesal
in funcite de zonele proximale sau distale din bazin  zonele marginle – flis grosier, zonele interne – o sed mai fina
- s-a pus in loc in sariajele Mezo Cretacice – fiind impinsa in furntea p bucovinice
- este o panza epigliptica – inainte de incalecare a suferit eroziune

2) Panza de Baraolt
Se individualizeaza in partea sudica a orientalilor
-se urmareste in muntii Baraolt, la exteriorul Bucovinidelor; mai apare si la vest de sfantul Gheorghe.
-in aceasta panza se remarca absenta rocilor mafice si existenta unui flis care are caractere oarecum diferite fata de ceea ce de cunoaste din Panza de Ceahlau => flis
de Baraolt
- este sariata peste panza de Ceahlau

3) Panza de Ceahlau
-de la granita cu Ucraina pan ape valea Ialomitei
- panza voluminoasa
-in interiorul acestei panze se pot distinge cateva digitatii :Ciuc, Bratocea-Durau, Comarnic-Ticos, Bodoc, Bobu-ar reprezenta o panza distincta
- efectul aparitiei acestor digitatii este o diferentiere de faciesuri care s-a facut remarcata in special la nivelul BARR – Aptian
-limita vestica corespunde cu incalecarea pe care o suporta din directia flisului Negru si al Baraoltului
- ea incalecand inspre E moldavidele
- -panza aceasta este dominata de depozite flisoide Titonian – Cretacic superioare.
-Arenitele din compozitia flisurilor au Q dominant – aria sursa asociata Bucovinidelor – imput sedimentar dinspre V
- s-a structurat in tectogeneza INTRASENONIANA – Faza Laramica Timpurie
Dep post tectonice – strate cu echinoizi : Conulus, Conicus, Microaster
- !!! fromatiunea de Gura Beliei – marne de culare rosi visinie – Limita Cret - Paleogen
- concretiuni de pirita diagenetica, inocerami si mici belemniti
- Eocen - flis – mrnocalcare – gresii si argile
- Oligocen – sisturi disodilice si menilite faicesuri anoxice – caract. Oligocenului !!
- panza de Ceahlau s-a format in urma inchiderii riftului dacidelor externe, inchiderea realizandu-se prin subductia in faza laramica timpurie cand s-au format si unii
solzi. O parte din acestia s-au format chiar de la nivelul cordilierelor. Nu toti prezinta continuitate, in psecial cei estici pot sa dispara sub cei vestici care i-au depasit.
- dupa tectogeneza laramica, intreaga zona a suferit o serie de modificari pe parcursul tectogenezelor mai noi care au afectat structura moldavidelor.