NUME CÂMPIE CÂMPIA DE VEST CÂMPIA ROMÂNĂ

FORMARE -depuneri de sediment, în strate -depuneri de sediment, în strate orizontale,

orizontale, ușor înclinate, pe locul ușor înclinate, pe locul unei foste mări( Marea
unei foste mări( Marea Panonică) Moesică)
ROCI -roci sedimentare: nisip, pietriș, -roci sedimentare: nisip, pietriș, loess ( strate
loess ( strate subțiri de 2-3 m, care cresc în grosime de la 6-10 m in Vest, la 40
Câmpia Aradului) m în Câmpia Bărăganului)
RELIEF -de acumulare eoliană: dune de -de acumulare eoliană: dune de nisip( fixate
nisip ( fixate de viță de vie, Campia de viță de vie) în Cămpia Olteniei+ Bărăganului
Carei)
- de eroziune fluvială ( văile râurilor -de eroziune fluvială : văile lacurilor largi și cu
largi și cu terase- Someș, Crișul Alb, terase: Jiu, Olt Argeș, Dâmbovița, Ilomița, Siret
Negru, Repede, Mureș, Timiș ) toate
subdiviziunile
-de tasare: apare le leoss, pe
interfluvii*(suprafețe netede dintre văi, numite
popular câmpuri), având ca forme
crovurile*(depresiuni de tasare), în unele crovuri
formându-se lacuri de crov Lacul Amara+Sărat (
Câmpia Bărăganului)
ALTITUDINE MIN Câmpia Timișului- 80 m Câmpia Siretului Interior -5m
MAX Câmpia Vingăi – 174 m Câmpia Piteștilor- 300 m
ORIENTARE N-S N-S
ÎNCLINARE E-V N-S și E- V
CÂMPII ÎNALTE/PIEMONTANE* Câmpia Vingăi Câmpia Piteștilor, Târgoviștei, Ploieștilor,
Râmnicului
JOASE/ SUBSIDENȚĂ* Câmpia Someșului Siretului Inferior, Buzăului
ORIZONTALE/TABULARE* Câmpia Aradului ( intră în contact cu Olteniei, Burnazului, Vlăsiei, Bărăganului,
munții Zarandi ) Brăilei
SUBDIVIZIUNI Câmpia Someșului Câmpia Olteniei
Câmpia Crișanei Câmpia Olt-Argeș
Câmpia Banatului Câmpia Bucureștilor
Câmpia Bărăganului
Câmpia Buzău-Siret
RESURSE SOLICE -soluri fertile( de tip cernoziom) -soluri fertile( de tip cernoziom)
-potențial hidrogenetic --potențial hidrogenetic, amenajat pe Dunăre-
Lacul Ostrovul Mare
-faună piscicolă -faună piscicolă
-potențial turistic (Băile Felix) -potențial turistic (Stațiunea Amara)
RESURSE SUBSOLICE -petrol -petrol
-gaze naturale -gaze natural
-lignit .
-ape geotermale .
*CÂMPII PIEMONTANE= cămpii înalte, de peste 100 m, situate la baza unităților mai înalte
*CÂMPII SUBSIDENȚĂ= câmpii joase, sub 100 m, supuse unor mișcari lente de coborâre din cause tectonice
*CÂMPII TABULARE= câmpii de circa 100 m, netede sau cu înclinare foarte slabă
 CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI A CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI (GRUPA CARPAȚII CURBURII
BUNOVINEI( GRUPA NORDICĂ) CENTRALĂ)
FORMARE prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încreţirea scoarţei terestre
ROCI Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri
paralele: paralele:
-V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit) -V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit)
-CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline, -CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline,
marmură) marmură)
-EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, -EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, - roci sedimentare cutate/ flysch ( nisip,
pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate) pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate) pietriş argilă, marnă, calcar, conglomerate)
RELIEF -relief volcanic: conuri și cratere erodate, neck-uri ( -relief volcanic: conuri și cratere bine păstrate; într un
Creasta Cocoșului- Munții Gutâi) cracter al Masivului Ciomatu Mare
-relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bistrița, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor( Bistrița, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Olt,
Moldova, Iza)- Moldova, Trotuș), Oituz)
relief glaciar : circuri, văi glaciare( cu profil
transversal în formă de U), morene, custuri, lacuri -relief pe conglomerate( Sfinxul Bratocel)
glaciare( Lala, Buhăiescu)
ALTITUDINE 2303 m Vf. Pietrosu (M-ții Rodnei) 2100 m, Vf. Pietrosul (M-ții Căliman) 1954 m, Vârful Ciucaş (M-ţii Ciucaş)
MAX
ORIENTARE culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția orientare variată
NV-SV NV-SV
CARACTERISTI fragmentare accentuate (multe văi și depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi
CI SPECIFICE Depresiunea Maramureşului) - Depresiunea Câmpulung Moldovenesc) depresiuni- Depresiunea Braşovului)
RESURSE -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale,
SOLICE -potențial hidroenergetic -potențial hidroenergetic ( amenajat pe Bistrița: -potențial hidroenergetic ( amenajat pe
Lacul Izvorul Muntelui si alte 13 lacuri) Buzău, Lacul Siriu)
-potențial turistic -potential touristic ( Lacul Roşu)’ -potential touristic
-soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile
RESURSE -minereuri neferoase -minereuri de fier ( Munţii Harghitei) -ape minerale
SUBSOLICE -ape minerale -ape minerale -roci de construcţie
-roci de construcție ( marmură in M-ții Rodnei) -roci de construcţie
-sulf( Munţii Călimani)
-cărbuni inferiori (Depresiunea Comăneşti) -cărbuni inferiori
MUNTE AŞEZARE OROGENEZA ROCI RELIEF ALT. ORIENTARE CARACT. SPECIFICE
Munţii Norvegia+Suedia caledonică+ spre ocean, versanţi glaciar ( gheţari 2649m, Vf NE-SV foarte fragmentaţi de
Scandinaviei alpină abrupţi de tip fiorduri montani actuali) Goldhopiggen râuri
Munţii N. Marea Britanie caledonică roci dure( şisturi glaciar 1343 m Vf. Ben Nevis N-S
Grampiani cristaline), fiorduri
Munţii Penini Marea Britanie caledonică+ calcare carstic 900 m N-S munţi vechi, puternic
hercinică erodaţi
Munţii
Cambrian
Munţii Ural Rusia hercinică ‘ 1894 m, Narodnaja N-S -cel mai lung lanţ 200 km
-puternic erodaţi
Munţii Germania hercinică 1493 m, Vf. Heldberg NE-SV -puternic erodaţi
Pădurea
Neagră-Vosgi
Masivul Şistoş Germania hercinică -maare vulcanic
Renan
NUME CÂMPIE
FORMARE
ROCI

RELIEF

ALTITUDINE MIN
MAX
ORIENTARE
ÎNCLINARE
CÂMPII ÎNALTE/PIEMONTANE*
JOASE/ SUBSIDENȚĂ*
ORIZONTALE/TABULARE*
SUBDIVIZIUNI

RESURSE SOLICE

RESURSE SUBSOLICE
.
.