DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI *( Atlasul României, Ed. Corint pag.

50-51)

Poziția geografică: în centrul României, în interiorul arcului carpatic

Vecinii: N – Carpații Orientali (Carpații Maramureșului și ai Bucovinei)
E – Carpații Orientali (Carpații Moldo-Transilvani și Carpații Curburii)
S – Carpații Meridionali
V – Munții Apuseni
NV - Dealurile de Vest (Dl. Prisnel, Dl. Mare, Culmea Preluca fac parte din „jugul intracarpatic”)
Modul de formare: Colmatarea cu sedimente a depresiunii tectonice care s-a format în urma scufundării lente a uscatului
(în Cretacic la finalul erei Mezozoice) ca răspuns la efortul de cutare și înălțare a Carpaților.
..Depresiunea tectonică a fost acoperită de ape și colmatată în decursul timpului.
..în Pliocen s-a produs exondarea regiunii și ulterior la începutul Cuaternarului ridicarea sa datorită
mișcărilor de înălțare a Carpaților.
..La începutul Cuaternarului întreaga depresiune devine uscat.
..În ultima fază a formării sale a apărut fâșia de cute diapire (pe 3 laturi ale depresiunii), pseudo-cute.
Cauza: deplasarea pe verticală a blocurilor de sare existente în substrat.
Tipuri de roci: ▫ roci sedimentare: argile
...............................gresii → structurate pe 2 zone relativ concentrice: ▪ zona marginală cu
...............................marne structură cutată (cute diapire)
...............................nisipuri .......................................................................▪ zona centrală cu
...............................sare structură tabulară/ monoclinală ușor boltită (domuri)
...............................calcare
Caracteristici: ▫ Podișul Someșan → relief monoclinal
...............................→ relief carstic
...............................→ relief pe gresii
...............................→ „munți ascunși”
▫ Zona submontană → cute diapire
................................→ relief pe masive de sare
▫ Câmpia Transilvaniei și Pod. Târnavelor → domuri

ZONA SUBMONTANĂ a DEPRESIUNII TRANSILVANIEI

▪ la contactul cu M-ții Carpați pe laturile de E, S și V
▪ se reprezintă sub forma unor depresiuni și dealuri a căror înălțime poate depăși 1000 m
▪ alt. max. 1085 m în Dealul Bicheș
▪ zona este complicată de apariția cutelor diapire a căror sâmburi de sare ajung pe alocuri la suprafață ca de ex. Muntele
de sare de la Sovata. Acolo s-a format pe sare și lacul sărat: L. Ursul
LATURA ESTICĂ: „Subcarpații Transilvaniei” este cea mai complicată fiind formată:
▫ dintr-un șir de depresiuni la contactul cu munții: ◦ Depr. Bistrița traversată de râul cu același nume
◦ Depr. Vălenii de Mureș
◦ Depr. Sovata-Praid pe Târnava Mică
◦ Depr. Odorheiul Secuiesc pe Târnava Mare
◦ Depr. Homoroadelor drenată de Homorodul Mic
și Homorodul Mare
▫ aceste depresiuni submontane sunt închise spre vest de dealuri înalte (Șieu, Șiclod, Rez)
▫ urmează la contactul cu podișul un șir de depresiuni intracolinare: ◦ Depr. Dumitra
◦ Depr. Voivodeni
◦ Depr. Măghirani-Atid
◦ Depr. Cristuru-Secuiesc
LATURA SUDICĂ: depresiuni mai mari formate prin eroziune și acumulări piemontane
◦ Depr. Făgăraș traversată de Olt
◦ Depr. Sibiu drenată de Cibin
◦ Culoarul Orăștie
LATURA VESTICĂ: depresiuni, dealuri izolate, culoare largi de vale generate tot de eroziunea diferențială
◦ Depr. Almaș/ Almaș – Agrij (Almașul și Agrijul sunt afluenți ai Someșului)
◦ Depr. Iara
◦ Dl. Feleacului (832 m)
◦ Culoarul Alba-Iulia-Turda drenat de râurile Mureș și Arieș
PODIȘUL PROPRIU-ZIS
▫ PODIȘUL SOMEȘAN este cuprins între Dealurile de Vest și râurile Someșul Mare și Mic
Caracteristici: ◦ relief monoclinal
◦ relief carstic
◦ relief pe gresii
◦ „munți ascunși” o suită de dealuri cristaline: Prisnel - Dealul Mare - Preluca
.◦ altitudinile depășesc 600 m (500-700 m)
▫ CÂMPIA TRANSILVANIEI cuprinsă între râurile Someșul Mare și Mic și râul Mureș
.◦ prezintă domuri (unele cu acumulări de CH4)
.◦ cele mai reduse altitudini
.◦ relief de dealuri domoale, cu înălțimi de 400-600 m
.◦ substratul argilo-marnos favorizează alunecările de teren
.◦ pentru regularizarea cursului râurilor au fost construite numeroase iazuri
▫ PODIȘUL TÂRNAVELOR se află la sud de râul Mureș și este drenat de râurile Târnava Mare și Mică
.◦ prezintă altitudini de 600-700 m
.◦ dealurile sunt orientate de la est spre vest
.◦ prezintă domuri (unele cu acumulări de CH4)
.◦ în partea de SV a podișului se află Podișul Secașelor
.◦ în partea de SE a podișului se află Podișul Hârtibaciului
Resurse: sare, gaz metan, roci de construcție, cărbuni

Clima *( Atlasul României, Ed. Corint pag. 12, 13, 15)

Influențe Precipitațiile medii
Etajul climatic Vânturi Temperatura medie anuală (ºC)
exterioare anuale (mm/an)
▪ oceanice ▪ de dealuri ▪ Foehn (Culoarul ▪ 6-10ºC ▪ 500-600 în ½ V
▪ climatul ariilor Turda-Alba Iulia) ▪ de remarcat că T ºC ▪ 600 -700
depresionare (Valea ▪ Foehn (Depr. Făgăraș) sunt mai scăzute în ▪ 700-800 în ½ E și în
Someșului Mare și Someș) partea estică și mai Pod. Someșan
ridicată în cea vestică ▪ >800 Pod. Someșan
* Vânturile de Vest acoperă tot teritoriul României. Din acest motiv nu face subiectul comparațiilor la Geografia României

Vegetația, fauna, solurile *( Atlasul României, Ed. Corint pag.19, 20)

Vegetația Fauna Solurile
▪ zona forestieră (de pădure) dominant ▪ în pădurile de amestec cu fag și stejar: ▪ în C. Transilvaniei – Clasa molisoluri
gorun (stejar) în amestec cu fag ◦ lupul (cernoziomuri)
◦ vulpea ▪ sub pădurile de stejar – Clasa
▪ în depresiunile submontane și în vestul ◦ jderul argiluvisoluri
Pod. Someșan își fac apariția pădurile ◦ dihorul ▪ sub pădurile de fag și amestec - Clasa
de fag ◦ căprioara cambisoluri
și pe alocuri pădurile de fag în ◦ iepurele ▪ pe alocuri clasa spodosoluri
amestec cu brad ◦ pupăza ▪ în luncile marilor râuri: Someș
◦ coțofana .......................................Mureș
◦ cucul .......................................Târnava Mare
◦ mierla .......................................Târnava Mic
◦ ciocârlia aluvisoluri și soluri hidromorfe
◦ privighetoarea