FACTORII GEOECOLOGICI – ASPECTE GENERALE

Factorii geoecologici: totalitatea factorilor ce determină și influențează caracteristicile mediului înconjurător

acționează asupra → vieții organismelor
→ comunității lor
se definesc prin condițiile de existență ale organismelor
Factorii geoecologici ▪ naturali (își au originea în componentele naturale ale mediului înconjurător)
▪ antropici își au originea în antroposferă)
Conceptul central legat de acțiunea factorilor geoecologici, este cel de interacțiune, care reprezintă orice relație stabilită între
doi sau mai mulți factori
Factori geoecologici determinați de caracteristicile
Terrei ca planetă: Factori geoecologici determinați de pedosferă:
▪ Poziția Terrei în Sistemul Solar ▪ Solul
▪ Forma și dimensiunile Terrei ▪ Pedosfera
▪ Mișcarea de rotație în jurul axei ▪ Resursele de soluri
▪ Mișcarea de revoluție Factori geoecologici determinați de activitatea umană:
▪ Proprietățile fizice ale Terrei ▪ Antroposfera și tehnosfera
▪ Proprietățile chimice ale Terrei ▪ Populația și repartiția ei geografică
Factori geoecologici din atmosferă (climatosferă): ▪ Exploatarea resurselor naturale
▪ Aerul ▪ Dezvoltarea economică
▪ Atmosfera ca geosferă ▪ Agricultura
▪ Masele de aer ▪ Industria
▪ Radiația solară, bilanțul radiativ ▪ Transporturile și serviciile
▪ Fenomenele și procesele meteorologice ▪ Infrastructura tehnică
▪ Clima și climatele Terrei ▪ Zgomotele și noxele
▪ Hazarde climatice ▪ Urbanizarea
Factori geoecologici din hidrosferă: ▪ Hazardele antropice și tehnologice
▪ Apa ▪ Științele
▪ Hidrosfera ca geosferă ▪ Tehnologia
▪ Apele continentale ▪ Mediul informațional
▪ Oceanele și mările ▪ Mediul psihologic
▪ Ghețarii ▪ Nivelul de trai
▪ Circuitul apei ▪ Presiunea umană
▪ Resursele hidrosferei ▪ Concepții, reglementări
Factori geoecologici determinați de relief (reliefosferă): Timpul ca factor geoecologic:
▪ Reliefosfera (litosfera) ▪ Evoluția continentelor și oceanelor
▪ Relieful actual al continentelor ▪ Evoluția geosferelor
▪ Trepte, tipuri și forme ▪ Evoluția reliefului
▪ Unități de relief ▪ Evoluția biosferei și a solurilor
▪ Procese geomorfologice ▪ Evoluția mediului terestru
▪ Relieful suboceanic ▪ Evoluția științei și a tehnologiei
▪ Domenii morfoclimatice ▪ Relațiile om-mediu în timp
▪ Structura internă a Terrei
▪ Dinamica Scoarței terestre
▪ Vulcanismul
▪ Seismele
▪ Circuite și cicluri geologice
▪ Resursele litosferei
Biosfera și rolul ei geoecologic:
▪ Biosfera ca geosferă
▪ Fotosinteza
▪ Biomurile
▪ Zonele biogeografice terestre
▪ Ecosistemele
▪ Circuite biogeochimice
▪ Biosfera ca sursă de oxigen
▪ Producția de biomasă
FACTORII CLIMATICI
Factorii climatici includ: ▫ lumina și acțiunea sa
▫ temperatura
▫ umiditatea
▫ precipitațiilor
▫ vântul
Acțiunea factorilor climatici este dependentă de → latitudine
→ longitudine
→ caracteristicile reliefului
LUMINA
▪ Soarele = principala sursă de lumină și energie
▪ CAUZELE DISTRIBUȚIEI NEUNIFORME A LUMINII SOLARE → forma Terrei
→ formele de relief prin ▫ altitudine
▫ orientarea pantelor
▫ gradul de fragmentare
▫ gradul de înclinare a pantei ș.a.
→ înclinarea axei terestre
→ mișcarea de rotație
→ mișcarea de revoluție etc.
▪ Consecință a distribuției neuniforme a energiei solare → TIPURILE de MEDII: ecuatorial (pădurea ecuatorială0
subecuatorial (savana)
tropical ș.a.
▪ Limitele tipurilor de medii sunt condiționate de diversitatea climatică → zone climatice
→ etaje climatice
→ topoclimate
→ microclimate
▪ Intensitatea luminii condiționează: → existența viețuitoarelor
→ rasele umane
→ temperamentul uman
→ activitățile antropice
→ calitatea mediului
▪ Lumina influențează → transpirația
→ fotosinteza
→ circulația substanțelor minerale
▪ Clasificarea plantelor după necesarul de lumină
stejarul
FOTOFILE
ghiocelul
MEZOFILE fagul
OMBROFILE ferigile
▪ Clasificarea animalelor după perioada în care sunt active
DIURNE cimpanzeul
liliacul
NOCTURNE bufnița
șoarecele de câmp
▪ Exemple de adaptare la cantitatea de lumină solară:
▫ activitate → diurnă
→ nocturnă
▫ orientarea în spațiu
▫ migrarea animalelor
▫ culoarea → penelor
→ blănii/ părului
→ ochilor
→ pielii
▫ hibernarea
▫ gradul de → dezvoltare
→ atrofiere al unor organe
TEMPERATURA AERULUI ȘI A SOLULUI
▪ Influențează germinarea
creșterea
fotosinteza la plante
▪ Există minime și maxime termice limitative
▪ Temperatura optimă depinde de specie/ vârstă
▪ Termicitatea influențează reproducerea
cresterea
la animale
năpârlirea
migrațiile
►Clasificarea plantelor în funcție de optimul termic
Organism Optim termic Zonă Exemple
(ºC) de plante
palmieul
palisandru
MEGATERME >20ºC Tropicală
acaju
bananierul etc.
măslin
MEZOTERME 15 – 20ºC Subtropicală portocal
smochin
brad
MICROTERME 0 – 15ºC Temperată
molid
afin
TºC constant Reci (alpină, merișor
HECHISTOTERME
scăzute subpolară) licheni
salcia pitică
►Clasificarea
animalelor după rezistența la variațiile de temperatură
suportă variații mari de temperatură vulpea
EURITERME
căprioara
sensibile la variațiile de temperatură foca
STENOTERME
leul

PRECIPITAȚIILE
▪ Precipitațiile reglează inputul pentru rezervele de apă ale ▫ hidrosferei
▫ pedosferei
▫ biosferei
▪ precipitațiile sun parte componentă a circuitului hidrologic
▪ variația cantităților de precipitații generează adaptări ale organismelor
tipuri de activități antropice
procese de modelare a reliefului

UMIDITATEA (cantitatea de vapori de apă conținută într-un volum dat de aer)

Cantitatea de vapori de apă din atmosferă permite adaptarea organismelor și diferențierea în funcție de latitudine și
altitudine
Organismul Adaptarea la condițiile de mediu Exemple ►Clasificarea organismelor după
alge necesarul de umiditate
celenterate
HIDROFILE mediul acvatic protozoare
pești
spongieri
pipirig crocodil
HIGROFILE umiditate excesivă
rogoz hipopotam
salamandra
MEZOFILE umiditate mare a solului și a aerului graminee
tritonul
cactuși → transformarea frunzelor în spini
uscăciune/ deficit permanent de
XEROFILE citrice ▪ adaptări: → frunze cerate
umiditate
saxaul → dispariția frunzelor
VÂNTUL (deplasarea pe orizontală a unei mase de aer generată de diferența de presiune între două mase de aer)

→ uniformizează temperatura și umiditatea mediilor Pământului

→ modelează relieful
Efecte

→ reglează transpirația
→ înmulțirea
plantelor anemofile
→ polenizarea
→ limitează răspândirea
▪ Viteza și durata vântului ►plantele se adaptează prin reticulare în mediile alpine

subalpine
subpolare
▪ Frecvența și puterea vântului ►scade înălțimea
În funcție de:

► crește dezvoltarea pe orizontală a plantelor (ex. jneapănul)

▪ Acțiunea mecanică a vântului ► adaptări structurale și comportamentale la insecte:

Ex.: nezburătoare în Ins. Galapagos
Ins. Kerguelen
Ins. falkland
Ex.. la păsări: planarea

FACTORI HIDROLOGICI (proiect – elevi)

FACTORI EDAFICI

► Factori edafici = complexul de influențe și acțiuni dintre organisme și proprietățile biochimice ale solului
► Factori edafici includ: scoarța de alterare și materia organică rezultată din ▫ descompunerea organismelor moarte

▫ produse ale acestora sub influența

▫ factorilor climatici
▫ condițiilor variate de relief
► Solul = suportul fixator pentru plante

= mediul din care își extrag substanțele minerale organismele vegetale

▪ compoziția chimică
▪ conținutul ionic (pH)
solului→ determină o repartiție neuniformă a plantelor și a unor organisme animale
▪ structura
▪ textura
► Clasificarea plantelor după conținutul de ioni de hidrogen în sol

Categoria pH Exemple de plante

▫ afinul
OXIFILE ▫ pe soluri slab acide ▫ cartoful
▫ porumbul
▫ tutunul
NEUTOFILE ▫ pe soluri neutre (pH 6,8-7,2) ▫ sfecla roșie
▫ stejarul pufos
▫ soluri bogate în carbonați ▫ lucerna
BAZIFILE
și sulfat de calciu ▫ păpădia
► Nivelul de aciditate influențează → dezvoltarea plantelor
→ capacitatea nutritivă
► Aerația solului favorizează → oxigenarea

→ penetrarea apei
→ eliminarea excesului de CO2
→ viața microorganismelor din sol
→ a faunei din sol
► Importanța solurilor pentru faună decurge din → structura fizică a solurilor
→ vegetația fixată pe soluri
► Clasificarea animalelor după adaptarea la tipul de structură
Categoria Structura solului Exemple de animale
GEOBIONTE ▫ tare ▫ protozoare
(subterane) ▫ viermi
▫ cârtița
▫ orbetele
▫ artropode
PETROBIONTE ▫ dure, stâncoase ▫ gasteropode

►Temperatura ▫ germinația
solului determină ▫ dezvoltarea plantelor și animalelor
►Umiditatea ▫ repartiția

FACTORII GEOMORFOLOGICI

► Relieful determină distribuția organismelor prin

▫ altitudine
▫ orientarea versanților
▫ gradul de înclinare al pantelor
▫ gradul de fragmentare
►Clasificarea reliefului după ordin de mărime

Macroforme Mezoforme Exemple de Microforme

munți glaciar
CONTINENTE dealuri carstic
podișuri fluviatil ș.a.
platforma Conuri de dejecție
continentală
BAZINE
OCEANICE
dorsale
fose
câmpii abisale ș.a.
► Altitudinea
▪ gradient termic 0,5-0,6ºC/100m
▪ presiunea aerului scade
▪ crește cantitatea de precipitații
▪ crește intensitatea vântului
Concluzie: etajarea climatică contribuie la etajarea pe verticală a ▫ vegetației
▫ faunei
▫ solurilor
▫ modului de utilizare economică
▫ repartiția și structura așezărilor omenești
► Orientarea versanților modifică ▫ insolația
▫ temperatura
▫ umiditatea
▫ intensitatea vântului
▫ cantitatea de precipitații
→ calde
Ex.: ▫ pantele sudice sunt mai domină plantele fotofile și xerofile
→ secetoase
mezofilă
→ reci
▫ pantele nordice sunt mai domină vegetația higrofilă
→ umede
umbrofilă
► Înclinarea pantelor influențează → grosimea solului
→ procese de versant → alunecări de teren
→ pluviodenudare
→ solifluxiune ș.a.
→ caracterul → microclimatelor
→ biocenozelor
→ fenologia plantelor
→ utilizare economică
► Gradul de expunere al versanților modifică limita superioară a pădurii: pe versanții sudici limita pădurii este mai coborâtă

comparativ cu cea de pe versanții nordici

►Relieful: obstacol orografic care generează climate azonale => vegetație
faună azonale
soluri
▫ depresiuni
► Inversiunile de temperatură din → introduc inversiuni de vegetație
▫ culoarele de vale
FACTORII BIOTICI
▫ plante (fitogene)
Factorii biotici = totalitatea relațiilor reciproce între: ▫ animale (zoogene) și influența lor în mediu
▫ plante și animale (biocenotice)
Relațiile fitogene ▫ de dependență directă
▫ de concurență
Scopul relațiilor fitogene ▫ crearea de condiții favorabile de viață pentru a se dezvolta
► Clasificarea relațiilor fitogene

Tipul de relație Definiție Exemple

Paraziți interni sau externi:
▫ ciuperci
▫ bacterii
PARAZITISM ▫ interacțiune între 2 organisme (gazdă și parazit) ▫ rugina grâului
▫ rugina grâului
Semiparaziți:
▫ vâscul
▫ plante superioare (anin, molid) și ciuperci
Ciupercile sintetizează substanțele nutritive
▫ cooperare între 2 organisme în care ambele sunt necesare gazdei
SIMBIOZA
reciproc avantajate ▫ plantele leguminoase și bacteriile fixatoare
de azot (Rhizobium)
▫ lichenii = alge + ciuperci
▫ influența plantelor superioare asupra celor din ▫ nucul
ALELOPATIA vecinătate prin emiterea unor substanțe chimice ▫ ficusul
ce inhibă dezvoltarea acestora
▫ liane
▫ se stabilesc între planta suport și cea care are ▫ orhidee
MECANICE
nevoie de susținere ▫ bromeliacee
▫ unele ferigii
▫ luptă pentru asigurarea → hranei
→ adăpostului
COMPETIȚIA
→ apei
→ lumină ș.a.
► Clasificarea relațiilor zoogene

Tipul de relație Definiție Exemple

PARAZITISM ▫ exploatarea unui animal de către altul ▫ Trypanosoma ce parazitează musca tze-tze
▫ indivizii unei specii profită de indivizii altei ▫ crocodilul și pasărea Pluvianus aegyptius
COMESALISM specii pentru a consuma o sursă de hrană în
comun
MUTUALIS ▫ avantaje reciproce și simultane ▫ bacteriile din intestinul organismelor animale
▫ albine
COOPERARE ▫ specializare și cooperare (muncă în comun) ▫ furnici
▫ termite
▫ luptă pentru asigurarea → hranei
→ apei
COMPETIȚIE
→ lumină
→ teritoriu
► Pentru diminuarea competiției:

▪ plantele au perioade diferite de vegetație

▪ migrația animalelor (individuală sau în masă) cu deplasare dintr-o zonă în alta, cu revenire la ecosistemul inițial din cauza:
▫ unor factori climatici
▫ nevoia de hrană
▫ suprapopulare în teritoriu
 Exemple: migrația unor pești (morun, nisetru, scrumbii, somon)
mamifere acvatice (balene)
păsări (rândunica, cocorul)
rozătoare (lemingi)
ierbivore (antilope, zebre)
► Reglarea densității se exprimă prin natalitatea ecologică: numărul de indivizi produși efectiv de o populație în condiții

naturale
► Modul de răspândire al indivizilor se realizează în funcție de ▪ toleranța față de factorii abiotici
▪ interacțiunea
cu alte grupe de organisme
▪ comportamentul
► Caracteristicile sunt distribuite ▫ uniform
▫ întâmplător
▫ grupat
Relațiile biocenotice (proiect -elevi)
Relațiile biotice (proiect -elevi)
Factorul antropic (proiect -elevi)