Solul nepoluat

Ce este solul?
• Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din
particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem
foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile
umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
SAU
• Solul – este partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într-o continuă
evoluţie sub influienţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul superficial
al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine
nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess.
Compoziția chimică a solului
Importanța solului
• producerea de hrană/biomasă;
• depozitarea, filtrarea şi transformarea multor
substanţe;
• sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
• serveşte drept platformă/mediu fizic pentru
oameni şi activităţile umane;
• sursă de materii prime, bazin carbonifer;
• patrimoniu geologic şi arheologic.
 Funcţia ecologică:
• contribuie la reglarea compoziţiei atmosferei şi a hidrosferei prin participarea solului
la circuitul elementelor chimice şi respectiv al apei în natură;
• contribuie la stabilitatea reliefului, protejând stratele adânci ale scoarţei terestre;
• prezintă rol de atenuare a variaţiilor bruşte ale unor caracteristici ale solului,
reglând condiţiile de dezvoltare ale plantelor;
• acţionează ca un filtru de protecţie, prevenind contaminarea apelor freatice cu
diferite substanţe poluante;
• prezintă rol de sistem epurator de substanţe organice străine sau de microorganisme
patogene ajunse în sol;
• asigură condiţiile de protecţie, funcţionare şi evoluţie normală a biosferei;
• determină protecţia genetică a unor specii şi implicit a biodiversităţii;
• reprezintă habitatul de dezvoltare al organismelor din sol.
 Funcţia economică:
• contribuie la producerea de fitomasă care serveşte ca materie primă de
bază pentru
• producerea de alimente, îmbrăcăminte, combustibil etc., prin intermediul
funcţiilor
• solului de rezervor şi furnizor continuu de apă şi nutrienţi care-i conferă
proprietatea
• cea mai importantă respectiv fertilitatea solului;
• - rol în regenerarea capacităţii de producţie a ecosistemelor, prin
contribuţia esenţială la
• circuitul elementelor chimice în natură (prin mineralizarea materiei
organice).
 Funcţia energetică:
• acumularea de energie chimică rezultată prin convertirea
energiei solare prin procesul de fotosinteză în substanţe
organice şi acumularea parţială a acestora în sol sub formă de
humus. Această energie se poate elibera în sol prin procesul
de descompunere (mineralizare) a substanţelor organice;
• face intermedierea schimbului de energie şi substanţe între
litosferă şi atmosferă;
• rol de absorbţie a radiaţiei solare şi transferul de căldură
către atmosferă.
 Funcţia industrială:
• prezintă un rol important în infrastructură pentru
diferite construcţii şi instalaţii,
• drumuri, autostrăzi, aerodromuri, stadioane etc.,
sau spaţiu de instalare de cabluri şi conducte
subterane;
• asigură materii prime pentru diferite ramuri
industriale (argilă, nisip, lut etc.).
Funcţia informatică:
• semnal pentru declanşarea unor procese
biologice sezoniere;
• înregistrează şi reflectă fidel, etapele din
evoluţia istorică prin păstrarea unor
caractere relicte sau a unor relicve
arheologice.
 În funcţie de destinaţia lor, terenurile se
împart în mai multe categorii:
• terenuri cu destinaţie agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră;
• terenuri aflate permanent sub ape;
• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt
• amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile
agricole
• şi forestiere;
• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
• feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii,
• ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
Structura fondului funciar după categorii în
Republica Moldova.
Caracterizarea învelișului de sol pe teritoriul
Republicii Moldova.
• În decursul anilor, în funcţie
de particularităţile
condiţiilor climatice, ale
reliefului, ale componenţei
rocilor geologice, ale
vegetaţiei şi lumii animale,
în diferite regiuni ale ţării se
formează diverse tipuri şi
subtipuri de soluri: cenuşii
tipice, molice şi aluviale
hidrice, cernoziomuri:
levigate, tipice, obişnuite,
carbonatice, moderate şi slab
humifere.
 Surse de poluare și poluanții specifici ai
solurilor
Activitate poluantă Poluanți

Gospodăria orășenească și comunală Deșeuri

Stații de epurare Nămol activ

Industria de celuloză și hîrtie Celuloză și hîrtie

Minerit și industria metalurgică Metale grele, aciditatea solului

Centrale (atomo) electrice Radionuclizi, deșeuri specifice

Industria chimică Deșeuri specifice

Extracție și prelucrare petrol Poluanți organici persistenți

Agricultura Pesticide

Transporturi Uleiuri și deșeuri specifice