Solurile de la pol la ecuator, Mihai Parichi Solul Solul constituie o formatiune naturala cu alcatiure complexa minerala si organica, care

a luat nastere si continua sa se dezvolte pe seama rocilor sub influenta factorilor naturali de clima, vegetatie, relief, roca precum si sub influenta omului. Prin sol, se intelege stratul superior, afanat de la suprafata globului pamantesc, capabil sa intretina, impreuna cu alti factori ai naturii, viata plantelor, a animalelor. El sa refera la intreaga grosime a stratului in care au loc importante transformari fizico-chimice si biologice. Solul poseda insusirea fundamentala numita fertilitate, care se concretizeaza prin aceea ca pune la dispozitia plantelor apa si substantele nutritive asimilabile, asigurand astfel neintrerupt producerea de recolte necesare. Oamenii au inceput sa se intereseze despre sol indeosebi atunci cand au inceput sa cultive pamantul. Paralel cu dezvoltarea agriculturii se dezvolta si cunostintele despre sol. Cele mai vechi date sunt mentionate, incepand din antichitate, in operele filozofilor greci Aristotel si Teofrast, iar la romani in scrierile lui Varrron, Pliniu si Vergiliu. In romania, pana in anul 1906 au fost intreprinse doar observatii sporadice asupra solurilor, de catre Ion Ionescu de la Brad, Matei Draghiceanu, D. R. Rusescu. Abia dupa infiintarea Institutului Geologic al Romaniei (1906) se poate vorbi despre o cercetare organizata a solului. Cum se formeaza si se dezvolta solul De indata ce o roca ajunge la suprafata uscatului, agentii climatici (temperatura, apa din precipitatii, vantul etc) incep actiunea de dezagragare si transformare chimica a acesteia. Transformarea chimica consta in formarea unor saruri simple, de natura celor pe care le folosesc plantele pentru hrana, precum si a unor compusi si mai complicati, asa cum este argila, care influenteaza proprietatile solului. Treptat, materialul dezagragat devine din ce in ce mai fin, poate retine apa si ofera hrana pentru instalarea plantelor superioare. Dar fomarea propriu-zisa a solului incepe odata cu actiunea plantelor si vietuitoarelor, adica a plantelor superioare si animalelor, asupra materialului dezagragat. Dupa moartea acestor plante si animale, resturile se depun la suprafata rocilor, sau in interiorul lor, sub forma de substanta organica. Microorganismele, transforma aceste substante organice intr-un material de culoare neagra numit humus, care la randul lui este descompus de o alta categorie de microorganisme; substantele minerale eliberate din humus devin din nou accesibile pentru plante. Factorii ce influenteaza formarea solului Clima Prin elementele sale componente: temperatura, precipitatii, umiditate atmosferica, vant, insolatie etc., clima influenteaza asupra proceselor de formare a solului atat direct cat si indirect. Astfel, sub actiunea directa si asociata a temperaturii si apei provenite din

precipitatii, rocile masive se dezagrega, sunt supuse alterarii si transformate apoi intr-un material afanat. Actiunea factorului biologic Vegetatia reprezinta cel mai important factor de formare a solului. Solidificarea propriu-zisa nu poate fi conceputa decat prin stabilirea vietii pe scoarta dezagregata si alterata. Aproape fiecare tip de vegetatie actioneaza intr-un anumit fel. Sub padure, in patul de frunze moarte, se poate dezvolta o populatie mare de ciuperci, care secreta acid fulvic (componenta a humusului acid de padure). In afara vegetatiei si a microorganismelor, la formarea solului mai intervine si fauna. Din fauna solului: viermii de pamant, rimele, unele insecte daunatoare plantelor si animale superioare: soareci, popandai, hirciogi, cartite s.a. Rolul rocii-mama Roca de solidificare, ca factor de formare a solului, este subordonata altor factori naturali cum sunt clima si vegetatia. Cu toate acestea influenta ricii de solidificare se manifesta in structura, compozitia mecanica si in compozitia chimica a solului. Rolul reliefului Reliful joaca un rol indirect in formarea solului, influentand in general asupra circulatiei apei, climei, cat si asupra vegetatiei. Spre exemplu, in regiunile de munte, relieful poate avea un rol hatarator in formarea invelisului de sol; in functie de inclinarea versantilor, se pot intalni soluri evoluate, soluri erodate, roca dezgolita sau depuneri recente (la poala versantilor, unde panta se indulceste). Rolul apei freatice Apa freatica intervine in formarea si evolutia solurilor numai cand ea se gaseste in adancime. Factorul timp Factorul antropic Din ce este alcatuit solul? Costituienti minerali: prin faramatarea mecanica a rocilor si alterarea lor de catre apa si aer. Material organic: din transformarea resturilor microorganismelor vegetale si animale. Apa din sol Partea gazoasa a solului: continutul ridicat de bioxid de carbon si vapori de apa si cu ceva putin oxigen. Caractere morfologice Pe baza caracterelor morfologice se separa orizonturile solurilor si se identifica tipurile de sol, subtipurile, varietatile, speciile etc. Aceste caractere morfologice sunt: - numarul si grosimea orizonturilor - culoarea solului - textura solului - structura solului - neoformatiile - compactitatea - porozitatea

efervescenta umiditatea

Tipuri de sol Exista numeroase tipuri de soluri. Spre exemplu, datorita conditiilor climatice si de vegetatie teritoriului Romaniei, pe o suprafata relativ restransa,se intalnesc majoritatea solurilor. Solurile regiunilor de campie si deal: 1. Soluri balane (Baragan, Dobrogea) 2. Cernoziomurile (S-V Campiei Olteniei, Campia Moldovei) 3. Soluri cenisii de padure 4. Soluri brun-roscate de padure etc. Solurile regiunii de munte: 1. Soluri montane brune si brune-acide (Carpatii Orientali, muntii banatului) 2. Soluri de lunca si de delta 3. Soluri brune podzolice, podzolurile si solurile humico-silicatice