Sunteți pe pagina 1din 45

Relatia om - mediu

Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socuioeconomica presupune


construirea unor modele de perceptie si interpretare a mediului , a pozitiei omului
in natura , a relatiilor dintre om si mediu si respectiv a legaturii dintre mediu si
dezvoltare .
Silit de imprejurari
1 producerea unor catastrofe naturale ( inundatii , incendieri de paduri si pajisti
, surpari , eruptii vulcanice )
2 invazia altor cete de oameni; omul a inaintat in tinuturi mai putin prielnice ,
mai aride ori cu ierni geroase , dovedind o mare capacitate de adaptare
diferentiindu-se ca ocupatii si ca unelte folosite , ca mod de viata ,
imbracaminte , hrana , de zona anterior locuita . In felul acesta limitele
spatiului locuit de specia umana s-au extins necontenit.

Puterea omului de adaptare , mai mare decat a tuturor animalelor s-a datorat
tocmai ratiunii care l-a dus la cunoasterea calitativa a mediului inconjurator , la
aprecierea posibilitatilor lui pentru existenta speciei umane si la explicarea
fenomenelor din jur.

Omul a cautat sa cunoasca mediul inconjurator , sa-i foloseasca insusirile


pentru adapostire si aparate , pentru procurarea hranei si a materialelor necesare
vietii lui , fiind constient de ceea ce se afla in jurul lui , punand in balanta
avantajele si primejdiile pe care le pot da la iveala locurile in care traiau , pentru
asigurarea celor necesare vietii .

In scurta etapa a istoriri geologice a Pamantului de la aparitia omului


preistoric pana in prezent , s-au produs mari modificari in peisajul geografic al
globului , unele cauze naturale fiind :
2 schimbari climatice
3 transgresiuni marine
4 eruptii vulcanice
5 cutremure distrugatoare

Alte cauze sunt datorate interventiei omului . Cand omul preistoric a trecut la
agricultura cu patru – cinci milenii i.Hr. , modificarile in mediul inconjurator au
inceput a lua oarecare amploare prin :
6 despaduriri
7 acumulari de ape pentru irigatie
8 terasarea terenurilor in panta
creindu-se peisaje specifice, schimbarile , modificarile , nefiind mari .
Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita :
9 dezvoltarii industriei
10 cresterii numerice tot mai accentuate a populatiei ( “explozia demografica” )
11 aglomerarii crescande a marilor centre orasenesti
12 indesirii cailor de transport (rutiere , cu ample treceri la nivel suprapuse ;
feroviare ; navale , cu vaste incinte portuare si aeriene , cu piste de aterizare )
13 defrisarile pe mari intinderi : eroziunea terenurilor
14 deversarile de substante nocive in apele curgatoare sau eliminarile lor in
atmosfera.

Mediul natural care ocupa zone terestre a fost inlocuit cu asezari omenesti ,
cu terenuri cultivate , cu exploatari miniere in galerii sau cu mari descopertari la
suprafata , cu paduri de sonde , cu mari uzine , cu orase in care aspectele naturale
au disparut cu totul , luandu-le locul piatra , betonul si metalul , plus fumul
cosurilor gazele de esapament ale autovehicolelor .

Mediul transformat de om in masura mai mica sau mai mare s-a numit mediu
geografic sau umanizat .

1.2 Elemente componente ale mediului inconjurator

Continutul mdiului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale


si constructii omenesti ce modifica peisajul natural creand structuri functionale ce
s-au diferentiat de cadrul natural primordial in decursul evolutiei istorice .

Elementele mediului pot fi grupate in trei categorii :

- elemente primare : fundalul naturii fizice , neinsufletite


- elemente derivate : s-au dezvoltat pe seama celor dintai (pe care le-au
transformat) reprezentand mediul biotic (vietuit)
- elemente antropice : introduse de om prin activitatile sale constiente .

Componentele primare ale mediului sunt :


15 aerul
16 apa
17 scoarta terestra
18 relieful
19 flora
20 fauna
21 solurile

2. Solul

2.1 Formarea si compozitia solului

Uscatul – este format din continente si insule, nu constituie numai suport


pentru desfasurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare adaptate respiratiei in
aer liber , reprezentand si principalul depozit al unor resurse minerale .
Omul a exploatat din timpuri vechi sarea si unele minereuri metalifere ( aur, fier
apoi mercur la sfarsitul sec al XIX-lea) . Carbunii incep a fi exploatati din primele
secole ale mileniului nostru . Petrolul incepe a fi exploatat in secolul XIX . Gazele
incep a fi exploatate in secolul XX .
Dupa 1950 s-au extins exploatarile de hidrocarburi pe platforma continentala
.
Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere
numeroase si complexe procese chimice , fizice , biologice .
Pe uscat , unde scoarta terestra se afla in stransa interferenta cu aerul
atmosferic , cu umiditatea si schimbarile regimului termic , s-a dezvoltat o patura
subtire de sol ( 30 pana la 200 cm ) .

In alcatuirea solului intra :


22 particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
23 particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse (
radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte , rozatoare) ce se pot faramita
pana la dimensiuni coloidale , contribuind la formarea humusului ce da
fertilitatea solului .
24 apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura
reactiile necesare functiilor solului .
25 gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare
a reactiilor din sol .
Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la suprafata
litosferei , in urma unor procese de dezagregare ( diferentele de temperatura,
inghetul ) precum si a unor procese de descompunere chimica (datorita apelor de
infiltratie)se faramiteaza in particule mai mari sau mai mici : pietrisuri , nisipuri ,
argila , praf .

Sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale . L transformarea resturilor


vegetale un rol important il au niste organisme mici numite bacterii , ce transforma
aceste resturi in humus . O contributie in formarea solurilor o are apa de infiltratie ,
cedizolva anumite substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorb odata
cu apa substantele hranitoare. Aerul din sol provine din atmosfera si este necesar
pentru aerisirea solului .

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :


26 materialul parental (roca pe care s-a transformat )
27 formele de relief
28 clima ( influenteaza prin precipitatii )
29 activitatea biologica

Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a


substantelor vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi organici ce
ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental .
Solurile au culori diferite :
30 rosii caramizii : in zonele calde cu anotimp secetos ;
31 negre : in tinuturile temperate ;
32 albastrii : in tinuturile subpolare ;
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui .
Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti . Pe baza
ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit civilizatia omeneasca .
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin
intermediul lui ne hranim , dar deseori s-au manifestat neglijente condamnabile , ce
au dus la distrugerea solului prin eroziune .
Solul e o vasta uzina a naturii , care produce o mare cantitate de biomasa
folosita ca hrana de o parte din vietuitoare , inclusiv de om . Este cel mai important
mujloc de productie pentru agricultura si silvicultura . Este tot mai mult influentat
de om. Asupra solului interventiile antropice pot produce modificari insemnate
.Prin araturi omul transforma anual 3000 Km3 de soluri naturale in pamanturi
afanate ce schimba radical conditiile de aerisire , de umiditate , procesele
biologice .
Prelucrat , solul devine un corp artificializat care implica un alt regim al
infiltrarii apelor din precipitatii , un alt regim al scurgerilor , alte posibilitati de
evaporare si de inmagazinare a apei , a substantelor minerale , o slaba coeziune si
mult mai redusa rezistenta la eroziune . De aceea in tinuturile cultivate agricol ,
schimbarile in relief sunt mult mai active , eroziunea si depunerile putand capata
viteze ingrijoratoare .
Calculand cantitatea de aluviuni la gura fluviilor se poate estima intensitatea
eroziunii solului in bazinul respectiv .

Exemplu : Dunarea depune in medie la varsarea in mare aproape 80 milioane de


aluviuni pe an . Aceasta cantitate raportata la suprafata bazinului
fluviului, inseamna ca in fiecare an eroziunea antreneaza 98 de tone de
sol de pe fiecare kilometru patrat .
Cresterea rapida a deversarilor atat de intense de aluviuni a inceput spre sfarsitul
sec al XVIII - lea si s-a amplificat in secolul al XIX – lea , atunci cand s-a trecut
la agricultura extensiva , multe pajisti fiind destelenite si multe paduri defrisate .
Atunci a inceput formarea deltei secundare de la gura Chiliei ( bratul principal al
fluviului ) care progreseaza repede .
Din punct de vedere fizic , solul este un sistem polidispers , structurat si
poros , alcatuit din trei faze : solida , lichida si gazoasa , fapt care influenteaza
aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive .
Un centimetru de sol , in grosime , se realizeaza in zeci , sute de ani . Dar
solul si humusul pot fi pierdute intr-un an , prin antrenarea lor in timpul vanturilor
puternice , in urma unor precipitatii de intensitate mare , a defrisarii padurilor .
Un kilogram de sol contine in general :
33 cca 0.78 Kg substante minerale , huma , argila , cuart , carbonati , oxizi de
fier
34 cca 0.015 Kg aer
35 cca 0.15 Kg apa
36 substante organice : humus , lignina , celuloza , grasimi , rasini , antibiotice ,
vitamine , hidrocarburi , enzime .

Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a


solului , de culoare neagra sau bruna , mai mult sau mai putin rezistent la actiunea
microorganismelor.
Contine carbon (C), oxigen (O) , hidrogen (H) , sodiu (Na) , potasiu (K) , fosfor (P)
, substante care intervin in alcatuirea acizilor humici (substante organice specifice
cu molecule complexe si caracter slab acid ).
Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine si pe care le
elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice , contribuind la formarea
structurii afanate , favorabile dezvoltarii plantelor .
Concluzie : Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat,
moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu
atmosfera invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al treilea
factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea
vietii pe Pamant . Este partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5
m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important .

Raspandirea solurilor .

Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului , astfel zonele intinse lipsite de


conditiile necesare pentru formarea solului ( deserturile , zonele acoperite de
calotele glaciare ).
Raspandirea solurilor pe glob depinde de zonele de clima , zonele de vegetatie si
relief .

Deosebim mai multe tipuri de soluri .


a) Solurile de tundra , sarace in substante organice , putin favorabile agriculturii
(siberia , Nordul Canadei )
b) Podsolurile – tipice pentru climatul temperat umed si relativ rece , sub paduri
de conifere si conifere in ameste de foioase , de culoare albicioasa –
cenusie ,si sunt potrivite numai pentru plante nepretentioase la cantitatea de
substante nutritive (ovaz , secara , cartofi )
c) In climatele temperate (sub padurile de foioase) se formeaza soluri brune de
padure tipice pentru Europa centrala si vestica sau pentru nord-estul SUA
.Sunt bune pentru culturi , fiind fertile .
d) Campiile se caracterizeaza prin soluri de culoare brun-inchisa sau neagra .
Cernoziomurile – soluri de o mare fertilitate , favorabile plantelor mai putin
pretentioase la umezeala (grau , orz , floarea-soarelui , porumb )
e) Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau rosii (terrarose) , datorita
acumularii oxizilor de fier in sezonul arid . Sunt fertile in general .
f) In zonele ecuatoriala , subecuatoriala si tropicala umeda se formeaza diferite
subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate pe calcare sau pe roci
vulcanice .
g) Solurile aluviale se intind in lungul marilor fluvii si pe campiile litorale
(Valea Nilului , Campia Indo-Gangetica )
h) Etajarea pe altitudine a solurilor , in unele zone , determinata de relief .
Numeroase etaje altitudinale de soluri , paralele cu etajele de vegetatie ,
solurile in muntii inalti din zona intertropicala (Himalaya sau nordul Anzilor)
unde se trece de la loteritele de la poale , la solurile de tundra alpina .
Distinctia intre solurile zonale , intrazonale si azonale .

Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate . Distributia pe glob


depinde de tipurile de climat si de vegetatie (altitudine si latitudine ) .Cele mai
raspandite sunt lateritele , solurile rosii de savana (feruginoase) , solurile rosii si
galbene subtropicale , solurile cenusii de desert , cernoziomuri , soluri castanii de
stepa , soluri argiloiluviare , podzoluri , soluri de tundra .
Solurile intrazonale – la formarea lor un rol hotarator l-au avut conditiile
locale (excesul de umiditate ,de expemplu ). Aici intra solurile de mlastini
(hidromorfe) , solurile formate pe calcar (rendzine) .
Solurile azonale – sunt soluri neevoluate , cu profil neconturat (exemplu –
soluri formate pe aluviuni recent depuse ) .

Proprietatile solurilor .

Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre compozitia solului.


Astfel variatia de la alb , prin brun , pana la negru reda cresterea continutului de
humus . Culorile galben si rosu indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele
calde si umede)

Textura – se refera la proportia in care nisipul , praful si argila participa la


compozitia solului . Datorita permeabilitatea solului , astfel cele mai bune sunt
solurile lutoase .

Structura – reprezinta de modul in care particulele solide din sol se grupeaza in


agregate de marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti din sol (humus, oxizi ) .
Poate fi grauntoasa , prismatica , lamelara , fiind importante pentru capacitatea de
absorbtie a apei de sol .

PH – ul – reprezinta concentratia in ioni de H + din componenta solului , raportata


la ionii de hidroxil (OH-) . Masoara aciditatea si alcalinitatea solului . Plantele , in
functie specie , sunt adaptate la soluri cu PH diferit .
2.2 Poluarea solului

2.2.1 Fenomenul poluarii

Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om , pentru speciile din


ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al
introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
37 poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor
umane si dezvoltarii de noi tehnologii
38 cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza
39 limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem
capacitatea de suport a ecosferei
40 exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind
multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice
ale patrunderii poluantilor .
Astfel factorii mediului : apa , aerul , solul , sunt modificati in urma folosirii lor de
catre om , aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii , in desfasurarea careia ,
unele produse rezultate din procesele fiziologice si din activitatile omului si
animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a
ecosistemelor in functie de natura si cantitatea lor .
In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane , elementele vitale : aerul ,
apa , solul – sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de
transformare si de integrare in factorii de mediu , care devin insuficienti si
inutilizabili de catre om .
In atmosfera se revarsa fum , pulberi , gaze nocive din cosurile uzinelor , din
tevile de esapament ale automobilelor , din gurile de ventilatie ale intreprinderilor
industriale si , mai putin neglijabil din fumatul tutunului .
In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si
microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite
din industrie .
Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri
industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti
.
Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori
poluanti :
41 cresterile de temperatura (ale apelor)
42 zgomotele
43 modificarile campurilor electrice si magnetice naturale
44 prezenta undelor electromagnetice naturale

In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea esteticii


naturale prin distrugerea vegetatiei , degradarea reliefului natural , acumularea de
reziduuri , dar si prin constructii inestetice , reclame violente si absurde , zgomote
excesive , etc . Intervine si “ explozia informationala “ , folosirea excesiva a
mijloacelor tehnice moderne ( radioul , televiziunea , presa ) pentru difuzarea in
masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit
calificativul “ poluare mentala “ .
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in
ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare , cantitatea
de poluanti fiind intr-o continua crestere .
Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o
problema de corectare a erorilor ce o provoaca .

Poluantii pot fi :
- substante chimice - pesticide
- petrol, titei , gaze
- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )
- ingrasaminte
- substante organice

- factori fizici - zgomot


- izotopi radioactivi
- caldura

- factori biologici - germeni patogeni

2.2.2 Poluarea cu reziduuri

Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in


apa si in aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in
locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat ,
degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor dina aer si apa , fiind locul de intalnire al
poluantilor :
45 pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe
sol .
46 apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime
47 raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .
Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la
intamplare pe sol .
Poluarile directe ale solului provin din :
48 aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul
abandonat .
49 scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de
deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia
pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care
servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice . Bolile contagioase
intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar .

Reziduurle industriale degradeaza solurile prin :

50 halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce devin


inutilizabile , amplasarea nerationala producand accidente .

Exemplu : alunecarea de steril din Anglia , care a ingropat case si oameni ,


in cazul acestor volume nemaiputand fi vorba de nici o vegetatie
si posibilitatea de regenerare a naturii .

51 raspandirea petrolului pe so in zonele de extractie si prelucrare prin


intermediul apelor fluviale
52 halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de
metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) , bioxid de sulf si arsen .

Exemplu : de la o fabrica de acid sulfuric de 100 000 tone/an capacitate ,


rezulta simultan 2-300 000 tone/an cenusi negre pentru
depozitarea carora sunt necesare 2-3 ha teren .
53 vechea metoda de fabricare a sodei (Leblanc) care producea mari cantitati de
sulfura de calciu nevalorificabila care , oxidata si spalata de ploi , polua aerul
si apele cu gaze toxice (H2S , SO2) , metoda tehnologica astazi abandonata .

2.2.3 Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor


Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
54 aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
55 folosirea sistemelor extinse de irigatii
56 depozitarea deseurilor solide
57 depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor
umane .

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :


58 axpansiunea agriculturii
59 defrisare si eroziune
60 supraexploatarea solurilor

2.2.4 Surse de deteriorare a solului

2.2.4 Poluarea cu pesticide

Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor


considerate daunatoare economiei si/sau sanatatii omului .
Odata cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare , deoarece
pesticidele nu au proprietati selective .
Pesticidele cu toxicitate mare sunt :
- Hidrocarburi clorurate - DDT (diclor diferit – tricloretan)
- aldrinul
- dieldrinul
- lindanul
- toxafenul
- Ierbicide - Nabam
- Fenoprop
Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse de
filoxera , de gandacul de Colorado , de malarie sau tripanozomiaze .
Efectele alarmante ale utilizarii pesticidelor - acumularea acestora in lngul
lanturilor trofice de la baza lantului (producatorii primari) catre speciile de varf ,
avand ca prima veriga plantele .

1. Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza pesticidele


sunt : insecticidele (insecte) , rodenticide (rozatoare) , fungicide (ciuperci
sau fungi) , ierbicide (buruieni) .

2. Dupa origine si compozitia chimica sunt organice si anorganice .


61 pesticidele organice sunt naturale si de sinteza .
o naturale : piretrina , anabasina , nicotina – extrase din plante
o de sinteza : substante organoclorurate (pe baza de hidrocarburi , cele
mai utilizate) –, substante organofosforice , carbonice , piretroizi .
62 pesticidele anorganice : sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu arsenic ,
acid cianhidric , compusi ai borului , polisulfura de calciu si bariu .

3. Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii :


63 extrem de toxice
64 puternic toxice
65 moderat toxice
66 slab toxice

4. Dupa modul de prezentare pot fi : solide (granule , pulberi ) lichide sau


gazoase .

Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei agricole ,


prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi economice imense
(mana cartofului , fainarea vitei de vie , plosnitele cerealelor , filoxera , gandacul de
Colorado ) , dar a afectat calitatea produselor . A permis reducerea drastica a
cazurilor de malarie , tripanosomoza , tifos exematic la om .
S-au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si s-a
diversificat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata similara
si rezistenta daunatorilor la compusi .
Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:
67 toxicitatea substantei active din produsul utilizat
68 doza de substanta activa existenta in produsul comercial .
69 cantitatea de pesticid aplicata pe hectar
70 remanenta substantelor toxice , in produsele obtinute din culturile respective
, in sol , in apa .
71 frecventa aplicarii tratamentului chimic .
72 modul de aplicare - prin stropiri , prafuiri , gazari , ca granule .
73 suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea
daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi .

Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri , lacuri si mari
unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi in unele alimente determina
afectari ale functiei reproductive a organismelor .

Concluzie :
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu , acumularea de
reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol , antrenarea in apele de siroire ,
in rauri si lacuri , “spalarea” (perco;area) in straturile profunde ale solului , in apa
interstitiala si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer .

2.2.5 Poluarea cu petrol

Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua


proveniente :
74 activitati umane - ardere de combustibili , folosirea lemnului , prelucrarea
petrolului .
75 procese naturale - iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale

Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii :


1. imediata
2. pe termen lung

1) Cea imediata e cauzata de :


a. Hidrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea
organismelor , a formelor tinere .
b. Hidrocarburile aromatice sunt cele mai toxice
c. Hidrocarburile olefinice au o toxicitate intermediara intre cele
anterioare .

2) Cea pe termen lung se refera la :


d. Fractiile solului in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu
numerosi mesageri chimici , cu rol in nutritia si reproducerea multor
organisme acvatice , producand dezechilibre ecologice.

Petrolul ajuns in apa sufera transformari , iar formarea peliculei la suprafata apei
determina efectele :
76 Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea
intensitatii fotosintezei plantelor.
77 Scade exigenul din apa
78 Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in
atmosfera .
79 Fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat
80 Datorita actiunii vantului , pelicula de petrol este dusa spre tarm , invadand
plajele , zonele litorale , zonele scaldate de maree – zone bogate in flora si
fauna .

2.2.6 Poluarea cu ingrasaminte

Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor ,


in special a celor cu potasiu , azot , fosfor .
Efectul poluant deriva din doua elemente :
81 contin multe impuritati toxice
82 sunt folosite in cantitati excesive
Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor .

Ingrasamintele - au fost folosite in agricultura pe scara larga si fara


discernamant netinandu-se cont de necesarul specific al
plantelor de cultura , de momentul de aplicare a lor si de
modalitatea cea mai adecvata . Ca urmare a folosirii lor , o parte
raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire , de infiltratie
sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigatii , ajungand in
rauri sau in apele freatice unde conduc la accelerarea
fenomenului de eutrofizare .

Eutrofizarea - reprezinta o forma de poluare a ecosistemelor , mai ales a


apelor statatoare , prin introducerea unor cantitati excesive de
nutrienti , ca urmare a activitatii umane .
Poate fi un fenomen natural ce se desfasoara pe timp
indelungat , sau un fenomen indus de om ce determina
schimburi importante la nivelul ecosistemelor , ducand la
degradarea lor . Eutrofizarea s-a extins si s-a intensificat in timp
, afectand lacurile mari , lacurile de baraj , raurile si apa unor
mari .

Efectul poluant al ploilor acide

“Ploaia acida” cuprinde toate precipitatiile : ploaie , zapada , bruma , ceata ,


care contin acizi tari , derivati din substantele care polueaza atmosfera .
Datorita activitatilor umane , atmosfera s-a supraincarcat cu substante
daunatoare , avand repercursiuni grave asupra mediului , astfel :
83 acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura , betonul , metalul ,
cauciucul , plasticul .
84 acizii deregleaza functionarea normala a organismelor .
85 acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de
suprafata , modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului .

Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele


hidrografice , unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele , astfel :
86 regiunile cu soluri sarace in calcare , acoperite cu un strat subtire de sol (ex.
cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .
87 regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca
apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri .

Apele de suprafata cu continut mare de carbonati neutralizeaza aciditatea.


Datorita neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor prezenti in sol si in apele
alcaline de catre ionii acizi , se reduce cantitatea acestora si capacitatea solurilor si
apelor de suprafata de a contracara efectul ploilor acide .
In ecosistemele terestere , acidifierea are efecte distructive asupra padurilor
deoarece copacii acumuleaza poluantii atmosferici pe o perioada de mai multi ani ,
iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in paduri decat in zonele fara arbori , pentru
ca arborii constituie prin coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului .
In padurile de conifere concentrarea poluantilor este mai mare decat in
padurile de foioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul iernii
( frunzele lor nu cad )
Ploile acide dermina “moartea” padurilor prin caracteristicile :
88 padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare
89 perioada de scadere a vitalitatii este lunga
90 sunt afectate numeroase specii
Exemplu : Deteriorarea padurilor a fost semnalata in fosta Cehoslovacie , Polonia
si Germania , unde sute de mii de hectare au fost distruse , in special in Muntii
Metaliferi.

Ploaia acida actioneaza asupra padurilor :


91 ducand la o scadere perceptibila a PH-ului solului
92 ceata acida cu un PH scazut actioneaza direct (asupra cuticulei frunzei,
distrugand-o)
93 distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor , deci la distrugerea
lor .

Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane , datorita


spalariicompusilor cu sulf si azot , prin sol in apele freatice . Se formeaza in
troposfera (stratul inferior al atmosferei) avand reactii declansate de radiatiile
solare si determinate de oxigenul si apa din atmosfera .
2.2.7 Poluarea cu metale grele

Mercurul (Hg) – fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei
medii de viata . Sursele de mercur sunt sunt naturale , mercurul fiind folosit in
industria chimica , in fabricarea vopselelor , a hartiei , a unor pesticide fi fungicide ,
a unor produse farmaceutice .
Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care se ard
anual si prelucrarea mnereului numit cinobru .
In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte :
94 mediul natural (acvatic) contine o anumita cantitate de mercur , iar
organismele s-au adaptat in decursul evolutiei .
95 mercurul provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera , prin
migrare si transformare ajungand in mediul acvatic , acumulandu-se in
produsi toxici .
96 in ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur in urma
utilizarii fungicidelor organomercurice .

Plumbul (Pb) – este un metal foarte toxic si e folosit de multe industrii .


Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din arderile motoarelor
cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in benzina ca moderator de explozie)
.Ajunge in atmosfera odata cu gazele de esapament ale motoarelor cu explozie , iar
din atmosfera ajunge in sol si apa , de aici fiind absorbit de plante , acumulandu-se
in radacini , in frunze , de unde e preluat de animalele ce se hranesc cu plante .

Zincul (Zn) - este un element indispensabil tuturor organismelor , dar poate


deveni si toxic in unele imprejurari si conditii . Este introdus in atmosfera din
diferite procese industriale si din alte activitati umane atat sub forma stabila cat si
sub forma radioactiva . Zincul este necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea
unui numar mare de enzime . Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult
mai mari decat cele necesare functionarii lor normale .

Cadmiul (Cd) – este un metal cu o puternica actiune toxica asupra


organismelor. Patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata corpului
acumulandu-se selectiv in diferite tesuturi, crescand temperatura si scazand
salinitatea .

3. Monitorizarea solului

3.1 Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de supraveghere


continua a starii mediului care furnizeaza date privind componentele structurale :
apa , aer , sol , date ce sunt transformate in informatie .
Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate
a investigatiilor .
Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite
( 720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere ) .
Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat
concentratii sporite de poluanti .
Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate pentru a
elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare .
Pentru nivelul I de investigare , probele de sol colectate pe orizonturi
genetice sunt supuse tipurilor de analiza :

Fizice :
97 granulometrie
98 continut de apa
99 densitate aparenta
100 rezistenta de penetrare
101 porozitate
102 conductivitate hidraulica

Chimice :
103 PH
104 continut de humus
105 azot total
106 fosfor mobil
107 potasiu mobil
108 saruri solubile
109 metale grele
110 reziduuri de pesticide
111 alti poluanti

Biologice :
112 numar de bacterii
113 indice de colonizare

Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici .

Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de


supraveghere pentru :
114 starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen , continutul de
fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii .
115 stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile
sisteme de desecare si irigatii .
116 poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri
nisipoase .
117 poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate , ape uzate ,
namoluri.
118 Evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari .
3.2 Agrement si poluare

Turismul – o cautare de locuri frumoase si curate , un prilej de reconfortare


fizica si psihica in mijlocul naturii , natura care trebuie protejata.Ceea ce in zilele
noastre nu se mai intampla , producandu-se ades abateri de la igiena si educatie ,
poluandu-se in mod voit solul si natura .

3.3 Autoepurarea in sol

Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a


substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni
.Apa este mijlocul de dizolvare si antrenare , explicandu-se astfel epurarea apelor
uzate orasenesti prin utilizarea lor pentru irigatii .
Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poliantii organici
. Solul nu are putere de dispersare , degradarea lui producandu-se imediat si
ireversibil .
Orice suprafata compromisa ne aminteste ca pentru a se forma trei
centimetri de sol pe cale naturala sunt necesari 300 – 1000 de ani de desfasurare a
proceselor fizico – chimice si biologice .

3.4 Eroziunea

Avertismentul in privinta actiunilor de modificare a suprafetei planetei este


necesar deoarece acestea duc la degradarea solului prin eroziune . Despadurirea ,
agricultura condusa nerational au drept consecinta antrenarea solului cu apele din
ploi . Astfel volume uriase de aluviuni ajung in rauri si fluvii inrautatindu-le
calitatea .
Aceasta nu mai este poluare , ci o distrugere a suportului care ne asigura
painea .
3.5 Gunoaiele orasenesti

Fiecare locuitor din orasele europne “produce” cam 1 Kg de gunoi pe zi . In


SUA cantitatea de gunoi este de trei ori mai mare si crste cu 2,5 % pe an . Asta
reprezinta 500.000.000 tone de reziduuri solide care trebuie colectate , evacuate si
tratate .
Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare , carti ,
haine , incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate , mobile , cadavre de
animale , tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi .

Compozitia
In privinta gunoaielor se constata diferente considerabile in functie de zona
geografica , de nivelul de viata si de obiceiurile locuitorilor . Compozitia variaza si
dupa anotimp .
Exemplu : Compozitia medie a gunoiului din Berkeley , SUA .

Structura fizica % greutate Compozitie chimica %


Cutii de tabla 9,8 Umiditate 49,3
Sticle , borcane 11,7 Cenusa 28,5
Carpe , zdrente 1,6 Carbon 35,7
Metale 0,9 Azot 1,07
Diverse anorganice 7,6 P2O5 1,16
Organice 68,4 K2O 0,85

Colectarea

Mentinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat de


dificil de rezolvat , in mare masura din cauza unei mentalitati neglijente – gestul
spontan de raspandire a gunoiului .
Multiplicand cel mai marunt deseu – mucul de tigara (0,5) cu un milion
(consumul zilnic intr-un mare oras) rezulta 500 kg de gunoi , chinuitor de greu de
colectat .
Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare
adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti . In plus , printre gunoaie exist o
multime demateriale recuperabile- sticla , metal , hartie . Pentru a colecta cantitatile
de gunoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mijloace de amploare .

Depozitarea si prelucrarea

De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in gropi


existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide , inevitabile . In
decursul anilor , dupa ce a uratit peisajul , a poluat aerul si apele subterane ,
putrefactia holdei de gunoi se sfarseste .Ramane un amestec de reziduuri care
impiedica utilizarea solului .
Concluzionam ca pentru volumele anuale de gunoaie si in conditiile crizei de
terenuri din zonele urbane , aceasta evacuare rudimentara nu se mai poate considera
satisfacatoare .
In tarile straine inca din secolul trecut (1870) s-a introdus incinerarea
gunoaielor cu valorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent
electric .
Depozitarea controlata a gunoaielor , cu asigurarea conditiilor de fermentare
aeroba , permit transformarea lor in conditii igienice , intr-un compost stabil ,
utilizabil ca amendament in agricultura . Analizele tehnico – economice au stabilit
ca aceasta este metoda optima pentru reziduurile colectate din asezari mici si
mijlocii . Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnica , de la simpla
depozitare controlata pana la instalatii perfectionate , de mare productivitate , in
care se realizeaza prelucrarea mecanica si fermentarea intensiva la flux continuu ,
iar compostul obtinut este comercializabil.
Concluzionam ca si gunoiul poate fi valorificat .

Combaterea poluarii

In combaterea poluarii solului este precumpanitor aspectul organizatoric. In


acest sens sunt de preferat solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii
urbane , sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale .
In plus , sistematizarea si coordonarea adecvata a unor actiuni de detaliu
poate preveni situatii grave , economisind totodata mijloace importante . Un
exemplu concludent il prezinta poluarea din exploatarile petroliere , care , prin
dispozitive simple si masuri locale consecvent aplicate, se poate inlatura ,
realizandu-se astfel si protectia calitatii apelor .
Eficienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in favoarea protectiei
mediului este cea mai ingenioasa solutie tehnica de remediere a poluarii .
4. Studii asupra calitatii solurilor

4.1 Norme tehnice


privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de
epurare in agricultura

Capitolul I - Prevederi generale


Prezentele norme tehnice au ca scop valorificarea potentialului agrochimic
al namolurilor de epurare, prevenirea si reducerea efectelor nocive asupra solurilor,
apelor, vegetatiei, animalelor si omului, astfel incat sa se asigure utilizarea corecta
a acestora.
Pentru scopurile prezentelor norme tehnice urmatorii termeni au
semnificatiile de mai jos:
a) namoluri:
1. namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la
alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate
orasenesti;
2. namoluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii similare pentru
epurarea apelor uzate;
3. namoluri provenite de la statiile de epurare, altele decat cele mentionate la pct. 1
si 2;
b) namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic,
prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca
in mod semnificativ puterea lor de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin
utilizarea lor;
c) agricultura - cresterea tuturor tipurilor de culturi agricole in scop comercial,
inclusiv a cantitatilor necesare pentru stocare si insamantare;
d) utilizare - imprastierea namolurilor pe soluri sau orice alta aplicare a namolurilor
pe si in soluri;
e) utilizator de namol - orice persoana fizica sau juridica autorizata, implicata in
incarcarea, transportul, depozitarea, imprastierea si
incorporarea namolului in terenul agricol al beneficiarului;
f) beneficiar de namol - orice persoana fizica si juridica care este proprietar,
arendas sau reprezentant al acestora, care accepta aplicarea namolului pe terenul
sau;
g) studiu agrochimic special - studiul agrochimic completat cu datele privind
incarcarea solului si plantei cu elementele poluante;
h) ape uzate orasenesti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu
ape uzate industriale si/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind
colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse in
anexa 1 la H.G. 188/2002);
i) ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de
regula din metabolismul uman si din activitatile menajere (conform Normelor
tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-
011, cuprinse in anexa 1 la H.G. 188/2002);
j) ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele in care
se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat apele uzate
menajere si apele meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea,
epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse in anexa 1 la
H.G. 188/2002);
k) autoritate competenta - autoritatea careia ii revin atributii si responsabilitati ce
decurg din prezentele norme tehnice;
l) echivalent locuitor (e.l.) - incarcarea organica biodegradabila avand un consum
biochimic de oxigen la 5 zile (CBO^5) de 60 g O^2/zi (conform Normelor tehnice
privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011,
cuprinse in anexa 1 la H.G. 188/2002). Namolurile provenite de la statiile de
epurare a apelor uzate din localitati si din alte statii de epurare a apelor uzate cu o
compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate in agricultura
numai daca sunt in conformitate cu prezentele norme tehnice. Concentratiile de
metale grele in solurile pe care se aplica namoluri, concentratiile de metale grele
din namoluri si cantitatile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi
introduse in solurile cu destinatie agricola sunt prezentate in tabelele nr. 1.1, 1.2 si
1.3.
Tabelul nr. 1.1
Valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele in solurile pe care
se aplica namoluri (mg/kg de materie uscata intr-o proba reprezentativa de sol cu
un pH mai mare de 6,5)
Parametrul Valoarea limita
Cadmiu 3
Cupru 100
Nichel 50
Plumb 50
Zinc 300
Mercur 1
Crom 100

Tabelul nr. 1.2

Concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile destinate pentru


utilizarea in agricultura (mg/kg de materie uscata)

Parametrul Valoarea limita


Cadmiu 10
Cupru 500
Nichel 100
Plumb 300
Zinc 2.000
Mercur 5
Crom 500
Cobalt 50
Arsen 10
AOX (suma compusilor 500
organohalogenati)

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) - suma urmatoarelor substante: antracen,


benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren, chrisen, fluorantren,
indeno (1, 2, 3) piren, naftalina, fenantren, piren / 5 PCB (bifenili policlorurati) -
suma compusilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea
Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, publicat in M.Of. 303 bis din 6
noiembrie 1997, cu modificarile ulterioare / 0,8 .

Tabelul nr. 1.3


Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi introduse in
terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an)

Parametrul Valoarea limita


Cadmiu 0,15
Cupru 12
Nichel 3
Plumb 15
Zinc 30
Mercur 0,1
Crom 12

Se interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau a mai multor
metale grele din sol depaseste valorile limita stabilite in tabelul nr. .1 si trebuie
luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii
namolurilor.
Pe terenurile agricole se pot aplica numai namolurile al caror continut in elemente
poluante nu depaseste limitele prezentate in tabelul nr.1.2.
Cantitatile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea
de suprafata si pe an sunt in conformitate cu tabelul 1.3.
Pentru alte elemente poluante care nu sunt mentionate in tabelele nr. 1.1, 1.2 si 1.3
restrictiile si utilizarea namolurilor vor fi stabilite de autoritatea teritoriala de mediu
in baza recomandarilor primite din partea autoritatilor centrale de mediu, pe baza
studiilor efectuate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia
Mediului - ICIM si de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie -
ICPA, pentru fiecare statie de epurare, pe baza analizelor de sol si namol.
Pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate. Producatorii de namoluri
trebuie sa furnizeze utilizatorului de namol cu regularitate disponibilul de namol cu
caracteristicile mentionate in tabelul nr. 1.4.

Tabelul nr. 1.4


Analiza namolurilor - indicatori de caracterizare a namolurilor

Metoda de analiza
Indicatorul
pH SR EN 12176
Umiditatea SR EN 12880
Pierderea la calcinare SR EN 12879
Carbon organic total SR EN 12880
Azot STAS 12200/85
Fosfor STAS 12205/84
Potasiu STAS 12678/88
Cadmiu STAS 12876/90
Crom STAS 13117/92
Cupru SR 13179/93
Mercur Nichel STAS 13094/92
Plumb SR 13225/94
Zinc SR 13181/93

Numarul analizelor depinde de cantitatea de namol de la statia de epurare, folosit in


agricultura, si este prezentat in tabelul nr. 1.5.

Tabelul nr. 1.5

Numarul analizelor de namol

Tone de substanta uscata folosite in agricultura^1)


< 30
30 - 150
151 - 800
801 - 600
1.601 - 3.200
3.201 - 6.400
> 6.400

Parametri agronomici^2) / 2 / 4 / 6 / 9 / 12 / 15 / 18
Metale grele^3) / 2 / 3 / 4 / 8 / 12 / 15 / 18
HAP, PCB, AOX / 0/1 / 1 / 2 / 4 / 6 / 9 / 12
Dioxine / 0/1 / 0/1 / 1 / 1 / 2 / 3 / 4

1) Tone de substanta uscata inaintea tratarii cu var sau cu lapte de var ori inaintea
compostarii.
2) Substanta uscata, carbon organic, pH, N, P2O5, K2O, CaO.
3) Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As.

Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizarii lor pe:

- terenurile folosite pentru pasunat;


- terenurile destinate cultivarii arbustilor fructiferi;
- terenurile destinate culturii legumelor;
- terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni inainte de recoltare si in
timpul recoltarii.
In tabelul nr. 1.6 sunt prezentate o serie de conditii care trebuie indeplinite la
imprastierea namolurilor de la statiile de epurare.

NOTA:

Imprastierea namolului se face numai in perioadele in care sunt posibile accesul


normal pe teren si incorporarea namolului in sol imediat dupa aplicare.
In utilizarea namolurilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:
a) trebuie sa fie avute in vedere necesitatile nutritionale aleplantelor;
b) sa nu se compromita calitatea solurilor si a apelor de suprafata;
c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare
trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.

Capitolul II - Obligatiile producatorilor, respectiv ale utilizatorilor de namoluri de


epurare

Producatorul de namol are urmatoarele obligatii:


1. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre
eventualii poluanti existenti in namol;
2. sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole (inclusiv pe cele
sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor
pedologice intocmite la cererea producatorului de catre oficiile teritoriale de studii
pedologice si agrochimice (OSPA);
3. sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a
namolului. Pentru a obtine permisul de aplicare in baza autorizatiei de functionare
a statiei de epurare, producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale
competente, cu cel putin o luna inainte de perioada de imprastiere, date cu privire
la:
a) cantitatile de namoluri generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru
utilizarea in agricultura;
b) compozitia si caracteristicile namolurilor, conform datelor din tabelul nr. 1.4;
c) tipul de tratament efectuat asupra namolului;
d) datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;
e) date despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa se aplice namol;
f) perioada probabila de imprastiere;
g) tipul culturii;
4. sa asigure transportul si imprastierea namolului;
5. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale
de eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care
utilizatorul de namol refuza ulterior namolul;
6. sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul
neobtinerii autorizatiei de imprastiere a namolului sau in cazul in care nu gaseste
loc de imprastiere;
7. sa tina la zi registrele cu:
a) cantitatile de namoluri produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru
agricultura;
b) compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul
nr. 1.4;
c) tipul de tratament efectuat;
d) numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a
namolurilor;
8. sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in
registrele de evidenta;
9. sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care
s-a aplicat namolul.
In responsabilitatea producatorului de namol intra tot ceea ce priveste calitatea,
cantitatea, transportul, imprastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si
efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.
Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati:
a) sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii;
b) sa realizeze incorporarea namolurilor in sol in aceeasi zi in care s-a aplicat
namolul;
c) sa anunte producatorul de namol daca s-au razgandit in privinta utilizarii
namolului inainte de a se realiza transportul acestuia.
In zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare al
factorilor de mediu (sol, apa, plante) in completarea sistemului national.
Capitolul III - Atributii si raspunderi ale autoritatii competente

Pentru realizarea obiectivului acestor norme tehnice, autoritatile competente la


nivel central au urmatoarele atributii:
1. Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului:
a) coordoneaza activitatea celorlalte autoritati competente prin Directia gestiunea
deseurilor si substante chimice periculoase;
b) avizeaza activitatea de utilizare agricola a namolului de epurare (emite permis de
aplicare);
c) asigura raportarea datelor referitoare la producatorii si utilizatorii de namol,
precum si la caracteristicile namolurilor utilizate in agricultura, conform
Regulamentului Comisiei Europene de raportare a datelor;
d) elaboreaza impreuna cu celelalte autoritati competente documentele tehnice de
utilizare a namolurilor;
e) autorizeaza laboratoarele care efectueaza analize de sol, plante, namol si ape, in
conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 370/2003
privind activitatile si sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu, publicat in
M.Of. 756 din 29 octombrie 2003;
f) asigura organizarea si finantarea activitatii de monitoring (sol, apa si plante) dupa
utilizarea namolului pe terenurile agricole;
g) elaboreaza prin OSPA studii pedologice ale terenurilor agricole pe care poate fi
utilizat namolul de epurare si urmareste evolutia culturilor pe acele terenuri;
h) elaboreaza recomandari de informare a publicului si a potentialilor factori
implicati;
i) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protectia Mediului - ICIM ca laborator national de referinta pentru analize
de aer, apa si namol si ca organizator al bazei de date la nivel central cu privire la
aer, apa si namol;
j) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul de Cercetari pentru Pedologie si
Agrochimie - ICPA ca laborator national de referinta pentru analize de sol, plante si
namol si ca organizator al bazei de date la nivel central in ceea ce priveste calitatea
solului si plantelor;
k) pe baza informatiilor obtinute de la autoritatile teritoriale competente, ICIM si
ICPA intocmesc anual un raport de sinteza privind utilizarea namolurilor in
agricutura, cantitatile utilizate, pe tipuri si caracteristici de namoluri, tipurile de
soluri si evolutia caracteristicilor acestora, dificultatile aparute si masurile
intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;
2. Ministerul Administratiei si Internelor:
a) participa la elaborarea documentelor tehnice;
b) elaboreaza impreuna cu autoritatile locale planuri de imbunatatire a activitatii
statiilor de epurare in scopul aplicarii celor mai bune practici de eliminare a
namolului.
Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autoritatile competente la
nivel teritorial au urmatoarele atributii:
1. autoritatea teritoriala de mediu:
a) elibereaza permis de aplicare a namolului, cu respectarea prevederilor
prezentelor norme tehnice, conform modelului din anexa la acestea;
b) se consulta si informeaza autoritatea agricola si autoritatea de ape pentru
acordarea permisului de aplicare;
c) informeaza aceste autoritati in legatura cu permisele de aplicare eliberate;
d) este obligata sa trimita la termen decizia analizarii dosarului;
e) controleaza si supravegheaza activitatea producatorilor si utilizatorilor de namol
pentru respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice si ia masuri de
sanctionare conform legii pentru respectarea acestora;
f) tine la zi registrele cu producatorii de namoluri, pe cantitati si caracteristici ale
namolurilor, tipuri de tratamente efectuate la namoluri, numele si adresele
producatorilor de namoluri;
g) intocmeste anual, impreuna cu autoritatea teritoriala agricola, un raport de
sinteza privind utilizarea namolurilor in agricultura, cantitatile utilizate, pe tipuri si
caracteristici de namoluri, tipurile de soluri si evolutia caracteristicilor acestora,
dificultatile aparute si masurile intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora.
Acest raport se transmite la ICIM si ICPA pana in luna martie a anului urmator;
2. autoritatea teritoriala agricola:
a) coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de aplicare si
intocmirii raportului de sinteza;
b) tine la zi registrele cu utilizatorii de namoluri, pe tipuri si caracteristici ale
namolurilor si ale solurilor pe care se utilizeaza namolurile, modul de utilizare,
numele si adresele utilizatorilor;
c) tine evidenta rotatiei culturilor;
3. agentii de consultanta agricola:
a) organizeaza campanii de informare pentru utilizatorii de namol, agentii
economici si consumatorii de produse agricole;
b) ofera consultanta agricultorilor in vederea folosirii namolului ca ingrasamant
organic.

4.2 Studii si cercetari


pe modele privind absorbtia , degradarea
si migrarea pesticidelor in sol

Protectia mediului ambiant in cadrul productiei agricole prezinta o


importanta deosebita pentru ansamblul economiei nationale si in mod special
pentru asigurarea unui cadru optim vietii sociale din comunitatile rurale si urbane.
In ultimele decenii se inregistreaza o chimizare continua a agriculturii in scopul
mentinerii recoltelor la un nivel ridicat, concomitent cu saracirea evidenta a solului
in substante naturale nutritive. Un loc important in procesul agricol il ocupa
utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea sunt deosebit de utile in masura in
care rezolva problemele pentru care au fost create si aplicate. Dar, acumularea
acestora in sol, flora si fauna, precum si migrarea necontrolata a lor in mediu, sau a
reziduurilor din procesele de valorificare, poate produce o serie de efecte nedorite
atat asupra plantelor, cat si a ecosistemului in ansamblu. O situatie deosebita se
inregistreaza in cazul in care sunt aplicate cantitati suplimentare in dorinta cresterii
valorice a recoltelor. In acest caz, acumularea si migrarea necontrolata in sol si apa
subterana a pesticidelor pot determina dereglari importante a parametrilor factorilor
de mediu.
Comportarea pesticidelor in sol, care este o problema complexa si dificila
de studiat datorita multitudinii factorilor de natura aleatoare, a impus abordarea
unor tehnici moderne de cercetare si specializarea profesionala a colectivului de
cercetatori. Principalele probleme care intervin in dinamica pesticidelor in sol
(adsorbtie, volatizare, absorbtie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie
obiectul unor studii aprofundate de laborator si teren, cu profil teoretic si
experimental, prin valorificarea potentialului stiintific al colectivului de cercetare si
a bazei materiale a catedrei. In ultimii ani, cercetarile teoretice si experimentale ale
colectivului de cercetatori au contribuit la evidentierea unor rezultate de certa
valoare stiintifica si aplicativa. Aceste rezultate s-au concretizat in urmatoarele
directii:
- analiza principalilor factori care determina migrarea pesticidelor in sol;
- stabilirea pe baza de coeficienti specifici a influentei exercitate de diferiti factori
pedoclimatici asupra proceselor la care participa pesticidele in complexul fizico -
chimic si biologic al solului;
- elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoza a poluarii
solurilor; definirea modelului de prognoza pentru poluarea unor tipuri caracteristice
de sol;
- elaborarea criteriilor de edificare a unui model de prognoza a poluarii apelor
subterane; definirea modelului de prognoza pentru poluarea apelor subterane aflate
in regim static si dinamic;
- determinarea calitativa si cantitativa a unor coeficienti specifici procesului de
poluare (de difuzie, de retinere, de degradare etc.).

Tema de cercetare abordata se incadreaza in suita cercetarilor stiintifice


desfasurate in comunitatea europeana si cea mondiala, privind protectia mediului
ambiant la actiunea pesticidelor utilizate in procesul agricol. Totodata, tema de
cercetare este valorificata in evaluarea impactului activitatilor social-economice
asupra mediului inconjurator. Rezultatele cercetarilor sunt valorificate in activitatea
didactica desfasurata la sectia APAS de la Facultatea de Hidrotehnica, prin
imbunatatirea bazei materiale, crearea de lucrari noi de laborator si obtinerea de
materiale pentru cursurile universitare. Totodata, o serie de studenti se
perfectioneaza in acest domeniu pentru lucrarile de diploma elaborate la terminarea
studiilor.

N.1 Norme de protecţia muncii în laboratorul de chimie


Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta
următoarele reguli generale de tehnica securităţii muncii:
1 Este interzisa intrarea in laboratorul de chimie fara halat
2 Este interzis alergatul în laborator.
3 Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul efectuării
experimentelor chimice.
4 Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.
5 Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea halatului este
obligatorie pentru orice persoană care lucrează în laborator. Halatul trebuie să fie
alb, curat, confecţionat din pânză de bumbac.
6 La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de
protecţie.
7 Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor.
8 Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de laborator se
utilizează doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se vor spăla cu amestecuri
alcaline şi apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar
fisuri şi la încălzire sticla se va sparge uşor.
9 Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în
instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a
aparaturii respective.
10 Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă.
11 Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor
chimice.
12 Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi
apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia.
13 Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.
14 Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din
flacon ci mai întâi se toarnă cantitatea necesară ăntr-un pahar curat, din care apoi se
face pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul
cu eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia.
15 Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
16 În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea
surselor de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe
volatile inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu
extinctorul.
17 Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este
permisă folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi
uscare.
18 Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau
în fiole de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici numai în flacoane închise.
19 Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie,

ştergându-se picăturile prelinse cu azbest şi apoi cu cârpă sau hârtie.


20 Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi
concentraţi, baze etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii
puternice şi acţiuni corozive şi, de aceea, vor fi introduse în vase speciale şi
neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina,
benzenul etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării
se vor evapora, formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea
în canal a chibriturilor sau ţigărilor aprinse.
21 Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii
la flacără.
22 Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi,
acic percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.
23 Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o
temperatură apropiată de cea de descompunere.
24 Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului cromic, a

substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac


concentrat, trebuie să se execute sub nişă. Acidul sulfuric concentrat se toarnă
întotdeauna peste apă şi nu invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură,
reacţia fiind puternic exotermă.
25 Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea

flacărei în interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând becul să se


răcească complet, după care se va aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În
cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu
chibrituri, ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
26 Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu
bucăţele de hârtie plimbate de la o masă la alta.
27 Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte
aparate de încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În cazul în
care se descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va
aerisi încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a
mirosului de gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la ventilul principal şi
celelalte surse de încălzire.
28 Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri
de prevenire a accidentelor:
29 prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în

stative se va efectua cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători


de plută sau cauciuc;
30 paharele, baloanele şi celelalte lichide de laborator ce conţin
lichide fierbinţi nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest
asu alte materiale termoizolante;
31 încălzirea vaselor cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci
pe o sită de azbest, sub agitare continuă.
Ø După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera
complet, aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii necesari
lucrării de laborator.
Ø La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere verificarea
instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă.

N.2 Determinari experimentale

2.1 Determinarea texturii solului din Navodari si Eforie

Scopul lucrarii:

Determinarea texturii solului din Navodari si Eforie

Mod de lucru:

-se cantaresc 20g sol peste care se adauga 200ml apa distilata;
-se amesteca 20 de minute dupa care se lasa 30-60 de minute pana se separa
straturile;
-se fac obesrvatii privind modul de asezare a particulelor de jos in sus(textura
solului)

2.2 Determinarea alcalinitatii si aciditatii solurilor

2.2.1Consideratii teoretice pentru determinarea alcalinitatii si aciditatii


solului

Alcalinitatea solului se datoreste prezentei


carbonatilor,bicarbonatilor,sulfatilor,si a hidroxizilor alcalino-pamantosi,iar
aciditatea prezentei bioxidului de carbon si a acizilor minerali sau a sarurilor
acizilor tari cu baze slabe ce hidrolizeaza cu reactie acida.
Aciditatea se determina prin titrarea solutitiei solului co un acid tare (de
exepmlu,HCl 0,1n).Se disting doua feluri de alcalinitati (fata de fenoftaleina si fata
de metil-orange) si anume:
-Alcalinitatea permanenta(P),care se determina in prezenta fenoftaleinei(pH=8.3)
cand se neutralizeaza ionii HCO3 - ,HSO3 - .
Alcalinitatea(P sau T) = V * S (in cm )
V este volumul solutiei de HCl 0,1n folosit la titrare;
S este factorul solutiei de HCl 0,1n.

I.Prepararea unei solutii de acid clorhidric aproximativ 0,1n si stabilirea


factorului de corectie.

Pentru determinarea volumetrica a bazelor tari si slabe, precum si a sarurilor


cu hidroliza alcalina se foloseste solutie de acid clorhidric de diferite concentratii.
a) Prepararea solutiei de acid clorhidric aproximativ 0,1n
Solutia de acid clorhidric de o anumita concentratie se prepara pornind de la
o solutie concentrata de acid clorhidric.Se calculeaza volumul ce trebuie luat din
solutia concentrata,pentru ca prin diluare la 1000cm sa se obtina o concentratie a
solutiei apropiata de cea pe care dorim sa o obtinem,in cazul de fata 0,1n . O solutie
de acid clorhidric 0,1n contine intr-un litru de solutie 3,645g acid clorhidric.
Daca se utilizeaza o solutie de acid clorhidric 37% cu densitatea
1,19g/cm ,pentru a se afla volumul ce trebuie sa se ia, astfel incat, prin diluarea la
1000cm sa se obtina concentratia dorita, se calculeaza in modul urmator:

37g HCl ...............................100g solutie


3,6457g HCl................................ xg solutie

x= 3,6457 * 100 g solutie


37

Volumul de solutie de acid clorhidric concentrat va fi:

v= 3,6457 * 100 =8,28 cm .


37 * 1,19

b) Stabilirea factorului de corectie al solutiei de acid clorhidric


Din cauza instabilitatii solutiei concentrate de acid clorhidric, precum si
datorita erorilor care se introduc la masurarea volumelor de acid clorhidric de
concentratie exact 0,1n .Pentru a intrebuinta aceasta solutie cu titrant este necesar
sa se cunoasca concetratia si pentru aceasta, procedeu cel mai simplu este prin
determinarea factorului de corectie.
Pentru stabilirea factorului de corectie se va folosi relatia:

F= vt / vr , unde:

"vt" este volumul teoretic corespunzator unei solutii de concentratie


exact 0,1n ;
"vr" este volumul real corespunzator solutiei preparate, de concentratie
aproximativa.

Factorul de corectie al unei solutii de acid clorhidric sen poate determina


utilizand o substanta etalon cu caracter bazic ca: borax, carbonat de sodiu, etc. Se
indica in special boraxul (Na2B4O7 * 10 H2O) deoarece se poate obtine in stare
pura si are masa echivalenta mare(190,686).
Boraxul hidrolizeaza in solutite apoasa dupa reactia:

Na2B4O7 + 7 H2O reversibil 2NaOH + 4 H3BO3 .

Hidroxidul de sodiu format este titratcu solutie de acid clorhidric:

2 NaOH + 2 HCl 2 NaCl + 2 H2O .


sau
Na2B4O7 + 2 HCl + 5 H20 2 NaCl + 4H3BO3

Punctul de echivalenta se va masura cu ajutorul unui indicator acido-bazic de


culoare(metil-orange sau rosu de metil)

Se presupune ca s-au intalnit 0,1720g borax. Se calculeaza volumul


teoretic(al solutiei exact 0,1n de acid clorhidric) in felul urmator :

190,6860g borax......................................... 3,6457g acid clorhidric


0,1720g borax......................................... y g acid clorhidric

y= 3,6457 * 0.1720 = 0,0329g acid clorhidric


1000

3,6457g HCl...................1000cm HCl 0,1n


0,0329g HCl................... x cm HCl 0,1n

x= 1000 * 0.0329 = 0,92 cm .


3,6457

Volumul real (practic) este obtinut in urma titrarii si anume 9,50cm.


Factorul de corectie va fi:

F= 9,02 = 0,9495
9,50

Se repeta determinarea factorului, luand si alte cantitati de borax pana se


obtin minim trei valori ce nu difera cu mai mult de trei unitati la a treia zecimala; se
face media acestor valori si se capata astfel factorul solutiei.
Sa consideram ca sau mai gasit valorile: 0,9492 si 0,9501 :

F= 0,9592 + 0,9495 + 0,9501 = 0,9496


3

Pentru valorificarea factorului se foloseste de cele mai multe ori o solutie


exact 0,1n de borax. Se ia intr-un pahar de titrare un volum masurat cu biureta din
aceasta solutie ( de exemplu 10cm ), se dilueaza, se adauga indicator si se titreaza
cu solutie (de exmeplu de acid clorhidric pana la virarea culorii indicatorului,
respectandu-se regulile de titrare amintite mai sus. Se noteaza volumul de acid
consumat (de exemplu 10,52cm ). Din expresia factorului se afla volumul teoretic,
care in cazul nostru va fi 10,52 * 0,9496 = 9,99cm .
Stiindu-se ca 1000cm de solutie de acid clorhidric exact 0,1n titreaza 1/10
echivalenti borax si cunoscandu-se volumul teoretic, se calculeaza cantitatea de
borax din proba:

1000cm3 solutie HCl..............................19,0686g borax


0,99cm3 solutie HCl.............................. xg borax

x= 19,0686 * 0,99 = 0,1905g borax


1000

Solutia de borax fiind exact 0,1n, cantitatea de borax existenta in 10cm


solutie, luat spre analiza, este 0,1907, difrenta dintre cantitatea de borax reala si cea
gasita in determinare este de 0,002g, o diferenta admisa (in analiza volumetrica se
admite o eroare absoluta de maxim 0,0100g). Se trage concluzia ca factorul solutiei
de acid clorhidric este bun.
Consideratii teoretice pentru determinarea anionului Cl-

I. Prepararea unei solutii de azotat de argint 0,1n

Azotatul de argint este substanta etalon si daca este pur, se prepara o solutie de
normalitate exacta. Azotatul de argint comercial se purifica prin recristalizari (3-4)
din solutie acidulata cu acid azotic. Pentru indepartarea apei se usuca la temperatua
cuprinse intre 150-200 grade C, pana ce masa ramane constanta.
Reactia de baza in titrarile cu azotat de argint a anionilor de tipul X este
urmatoarea:

AgNO3 + NaX = AgX + NaNO3 , X fiind Cl-,Br-,I-,SCN-,CN-.

Echivalentul azotatului de argint reprezinta masa lui moleculara (169.875).


Pentru a prepara un litru de solutie de azotat de argint 0,1n se cantaresc pe o
sticla de ceas sau intr-un pahar mic, la balanta analitica, 169,875g de azotat de
argint, care se trec cantitativ intr-un balon cotat de un litru; se aduce la semn cu apa
distilata.
Factorul solutiei este 1 iar titrul este 0,01699g/cm .
Solutiile de azotat de argint se pastreaza in sticla de culoare inchisa la intuneric.

II. Determinarea anionului Cl- .

Se titreaza solutia de analizat, sub agitare puternica, cu solutie standard de


azotat de argint in prezenta de cromat de potasiu(indicator). Se adauga la solutia de
analizat circa 1cm de solutie de cromat de potasiu 5.00% (in apa). Precipita intai
clorura de argint alba, iar dupa ce ionii de Cl sau epuzat, prima picatura de azotat
de argint in exces precipita cu cromatul de potasiu, indicand astfel sfarsitul titrarii.
Reactiile sunt urmatoarele:
NaCl + AgNO3 AgCl + NaNO3
2NaCl + K2 CrO4 Ag2 CrO4 + 2KNO3

Ps(AgCl) = 0.1 si S(AgCl) = 0.00001 moli

Ps(AgCrO4) = 2 * 10la -12 si S(AgCrO4) = 8 * 10 la -5 moli

Solubilitatea cromatului de argint fiind mai mare decat a clorurii de argint se


vor titra la inceput ionii Cl- .Cromatul de potasiu va reactiona cu azotatul de atgint
dupa ce anionii Cl- au precipitat practic total, la adaugarea unui mic exces de
solutie de azotat de argint. Diferenta dintre solubilitatile celo doua
precipitate(cloura de argint si cromatul de argint) nu este mare si de aceea punctul
final al titrarii se va afla imediat dupa punctul de echivalenta.
Calcularea rezultatelor se va face in modul urmator:

1000 cm3 solutie AgNO3 0,1n ...................................3,5457g Cl-


v cm3 solutie AgNO3 0,1n ................................... xg Cl-

X= v * 3.5457
1000

2.2.2 Determinarea alcalinitatii solului din Navodari si Eforie

Scopul lucrarii:

Determinarea alcalinitatii solurilor din Navodari si Eforie

Principiul metodei:

Se prepara solutia solului si se fac determinari cu reactivi chimici specifici


determinarii alcalinitatii solului

Aparatura necesara si reactivi:

-pahare
-palnie
-biureta
-stativ
-hatie de filtru
-inele si cleme
-solutie de HCl 0.1n
-solutie de Na2B4O7 0.1n (borax)
-fenoftaleina
-metilorange
-solutia solului

Mod de lucru:

-extractul (solutia solului) se separa prin filtrare


-din solutia filtrata se iau probe de 10ml care se titreaza cu sol HCl 0.1n de
factor cunoscut, in prezenta de fenoftaleina (daca este cazul) si in prezenta de
metilorange.
-se fac calculele si se trec rezultatele in tabel

2.2.3 Determinarea ionilor de Cl- si a pH-ului din solurile din Navodari si


Eforie

Scopul lucrarii:

Determinarea ionilor de Cl- si a pH-ului din solurile din Navodari si Eforie


Principiul metodei:

Se prepara solutia solului si se fac determinari cu reactivi chimici specifi


determinarii ionilor Cl- din sol

Aparatura si reactivi:

-pahare
-palnii
-hartie de filtru
-stativ
-cleme si inele
-solutie AgNO2 0,1n
-cromat de potasiu (K2CrO4)
-hartie indicatoare de pH
-solutia solului
Mod de lucru:
-extractul (solutia solului) se separa prin filtrare
-din filtrat se ia o porba de 10ml pentru determinarea clorurilor
-proba de 10ml recoltata ulterior din filtrat se titreaza cu AgNO3 0,1n in
prezenta de K2CrO4 (cromat de potasiu)
-se stabileste pH-ul solutiei cu ajutorul hartiei indicatoare de pH
-se fac calculele si se trec rezultatele in tabel.

N.3 Concluzii observate asupra studierii solurilor din Navodari si Eforie

Textura solului din Navodari "1" (numerotat cu cifra 1) dupa modul de asezare
a particulelor de jos in sus este urmatoarea:

-pietris
-mal
-resturi de argila ramase in suspensie

Textura solului din Eforie "2" (numerotat cu cifra 2) dupa modul de asezare a
particulelor de jos in sus este urmatoarea:
-nisip fin
-mal
-resturi de argila ramase in suspensie (in cantitati reduse)

Textura solului din Eforie "3" (numerotat cu cifra 3) dupa modul de asezare a
particulelor de jos in sus este urmatoarea:
-nisip grosier
-nisip fin
-mal
-resturi de argila ramse in suspensie (in cantitati reduse)

Textura solului din Eforie "4" (numerotat cu cifra 4) dupa modul de asezare a
particulelor de jos in sus este urmatoarea:
-nisip grosier
-nisip fin
-mal
-resturi de argila ramase in suspensie (in cantitati reduse)

Observatii privin alcalinitatea solurilor din Eforie si Navodari:


La tratarea probelor cu fenoftaleina am constat ca solutiile nu isi schimba
culoarea deoarece nu contine ioni de carbonat (CO3 2-), bicarbonat (HCO3 -) si
ioni hidroxil (HO-); deci solutia solului nu are alcalinitate permanenta.
La tratarea probelor cu metil-orange solutiile si-au modificat culoarea.Titrarea
cu solutie de HCl 0.1n s-a efectuat pana la aparitia culorii
rosu-portocaliu.

Calcule:

Calcule privind ionii de Cl- din sol:

-pentru solutia numarul "1" :


1000cm3 Ag NO3 0,1n titreaza.............................. 3,5457g Cl-
0,3cm3 AgNO3 0,1n titreaza.............................. x g Cl-

x= 0,3 * 3.5457 mg Cl- / 10ml proba x=


0,0010mg Cl- / 10ml proba
1000

-pentru solutia numarul "2" :

1000cm3 AgNO3 0.1n titreaza................................. 3,5457g Cl-


0,4cm3 AgNO3 0.1n titreaza.................................. y g Cl-

y= 0,4 * 3.5457 mg Cl- / 10ml proba y=


0,0014mg Cl- / 10ml proba
1000
-pentru solutia numarul "3" :

1000cm3 AgNO3 0,1n titreaza................................. 3,5457g Cl-


0,3cm3 AgNO3 0,1n titreaza................................. z g Cl-

z= 0,3 * 3,5457 mg Cl- / 10ml proba z=


0,0010mg Cl- / 10ml proba
1000

-pentru solutia numarul "4" :

1000cm3 AgNO3 0.1n titreaza................................... 3,5457g Cl-


0,5cm3 AgNO3 0.1n titreaza................................... w g Cl-

w= 0,5 * 3.5457 mg Cl- / 10ml proba w=


0,0017 mg Cl- /10ml proba
1000

Calculul factorului de corectie privind solutia de HCl 0,1n :

Volumul de borax folosit la titrarea HCl 0,1n este de 5ml

v1= 5,4 ml F1= 5/5,4 = 0,9259


v2=5,2 ml F2= 5/5,2 = 0,9615 Fm =
0,9259 + 0,9615 + 0,9533 = 0,9435
v3=5,3 ml F3 = 5/5,3 = 0,9433
1000

Deoarece solutiile solurilor din Navodari "1" si Eforie "2","3","4" nu


prezinta alcalinitate permanenta se va calcula doar alcalinitatea tolala (T) :

-pentru solutia numarul "1" :

T= 1,65 * 0,9435= 1,5567cm3

-pentru solutia numarul "2" :

T= 0,6 * 0,9435= 0,5661cm3

-pentru solutia numarul "3" :

T= 0,6 * 0,9435= 0,5661cm3

-pentru solutia numarul "4" :

T= 0,8 * 0,9435= 0,7548cm3

BIBLIOGRAFIE
Poluarea si protectia mediului - Dr Matei Barnea, ing. Corneliu Papadopol

-Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1975

Ecologie si protectia mediului - Irina Teodorescu , Geta Risnoveanu ,


Claudia Manuela Negut

- Editura Constelatii , Bucuresti , 2001