Pedologie

1.Principalele functii ale solului:

a)Functia ecologica:
Contribuie la realizarea schimbului de energie cu atmosfera si hidrosfera
Rol in stabilizarea reliefului
Filtru de protective importriva contaminarii apelor freatice
Are rol de system de epurare al organismelor straine sau al microorgansmelor patogene ajunse in sol
Asigura conditiile de protectie, functioanre si evolutie normala a biosferei
Protejarea genetica a unor specii ( a biodiversitatii)
Solul ca habitat de dezvolatere al organismelor din sol
b) Functia economica
Producerea de fitomasa care serveste ca materie prima pentru producerea de alimente, imbracaminte, combustibil
Rol in regenerarea capacitatii de productie a ecosistemelor prin circuitul elementeleor in natura
c) Functia energetic
Acumularea de energie chimica rezultata din convertirea energiei solare prin procesele de fotosinteza in substante
organice si acumularea partial a acestora sub forma de humus
d) Fucntia industrial
Rol important in infrastructura ( support pt drumuri, cabluri si conducte subterane)
Rol in obtinerea de materii prime ( argile, nisip, lut)
e) Functia informatica
Semnale pt declansarea unor procesel biologice sezoniere
Detinerea de informatii despre etapele istoriei

2.Principalii factori pedogenetici care contribuie la fomarea solurilor

Factorii pedogenetici= component ai mediului inconjurator prin actiunile carora s-a ajuns la formarea invelisiului de
sol. Toti acesti factori sunt interdependent si lipsa unuia dintre ei poate conduce la incetarea proceselor de formare a
solului.
Principalii factori pedogenetici sunt: roca, vegetatia si fauna, clima, relieful,apa freatica si stagnanta, timpul, activitatea
antropica.
a) Roca:
In procesul de formare al solului, rocile, in functie de component lor, pot imprima aceleasi proprietati si solului
( ex. Pe roci bazice se vor forma soluri bazice (fertile), invers pentru acide)
Pe roci dure se vor forma soluri putin profunde, iar in cazul luturilor, argilelor, loess-ului( roci sedimentare) se
vor forma soluri profunde.(cernoziomuri)
Exista roci care determina formarea unui anumit tip de sol (Calcare- rendzina)
b) Vegetiatia si fauna
Vegetatia are un rol hotarator asupra distributiei invelisului de sol deoarece dupa schimbarea asociatiilor
vegetale se pot stabilii limitele de soluri in teritoriu. In general vegetatia actioneaza in procesul de
solificare intr-un timp foarte indelungat, schimbarea asociatiilor vegetale producandu-se mult mai rapid
decat schimbarea invelisului de sol.
Rolul microflorei ( vegetatiei) : catabolizeaza material organic, mineralizeaza si imobilizeaza nutrientii,
produce compusi organic care consolideaza agregatele solului.
In urma vegetatiei ierboase rezulta humus saturat in Calciu cernoziomuri ; sub vegetatia de conifer,
humusul este acid, partial descompus.
Rolul faunei in formarea solului: regleaza populatiile de bacteria si ciuperci, modifica circuitul
nutrientilor, pot afecta agregatele structural( indirect afectand microflora), regleaza populatiile de
 ciuperci, fragmenteaza resturile vegetale, combina paticulele organice cu cele minerale contribuie la
declansarea proceselor de humificare.
c) Apa (freatica si stagnanta) si rolul ei in formarea solurilor;
Excesul de umiditate de natura pluvial determina formarea unor tipuri de soluri numite soluri
hidromorfice.
In majoritatea cazurilor pedogeneza decurge in conditiile de umezire normal sub influenta precipitatiilor
atmosferice. Uneori insa solificara are loc in conditiile unui exces de apa. Acest exces de umiditate
provine fie din apa freatica situate la mica adancime , fie din apa stagnant pe un orizont greu permeabil al
solului.
Exemplu: exces de umiditate FREATIC rezulta GLEISOLURI
- STAGNANT REZULTA STAGNOSOLURI
d) Clima:
Factor care influenteaza formara solurilor in mod direct prin precipitatii si temperature
In zonele calde actioneaza bacteriile in timp ce in cele reci ciupercile
In zonele de stepa, descompunerea se realizeaza mai rapid, comparative cu zonele mai inalte
e) Relieful influenteaza formarea solurilor prin panta, expozitie, umiditate, dispunerea diferita a resurselor de sol.
f) Timpul:
Formarea solurilor se desfasoara in timp, de la mii de ani pana la sute de mii de ani
Cu cat un sol prezinta mai multe orizonturi, cu atat vechimea acestuia este mai mare
1mm = 200-400 ani
g) Activitatea antropica:
Despaduririle lasa solurile prada eroziunii
Pasunatul excesiv duce la instalarea proceselor de ravenatie si torentialitate
Cultivarea terenurilor prin rotatie si monoculture
Utilizara necoraspunzatoare a sistemelor de irigatie
Extinderea urbanizarii si a infrastructurii de circulatie in detrimental terenurilor cu sol fertile

3. Formearea si alcatuirea partii minerale a solului

Procesele de formarea a partii menerale a solului.
Dezagreagarea:- process fizico-mecanic prin care rocile dure au fost fragmentate in parti din ce in ce mai mici fara
a li se schimba compozitia.
Factorii care au contribuit la maruntirea rocilor: variatia temperaturii zi-noapte, inghet-dezghet, plantele prin
sistemul radicular apele curgatoare si ghetarii, gravitatia (aluneri de teren , prabusiri).
In urma dezagregarii la suprafata se formeaza un strat afanat de diferite grosimi alcatuit din fragmente cu dimensiuni
variate de pietre,bolovani, petris si nisip. Acest strat reprezinta materialul parental pe care se formeaza solul.

Nisipul reprezentat prin particule mai grosiere fata de praf,rezultate prin procesele de dezagregare a diferitelor minerale si
roci.
Praful sau pulberea : produs al dezagregarii fiind alcatuit din particule cu diametrul cuprins intre 0.02 si 0.002 mm.
Pietrisul, pietrele si bolovanisul : produse de dezagreagare formate din fragmente de minerale sau roci cu diametrul de
peste 2 mm.

Alterarea: reprezinta procesul chimic in urma caruia iau anstere minerale noi cu proprietati diferite fata de mineralele
initiale.
1) Hidratarea : reprezinta procesul de natura fizico-chimica prin care mineralele constituent ale rocuor retin
apa.(Hematit -> prin hidratare -> Limonit, Anhidrit -> + H2O ->Gips)
2) Dizolvarea: CaCO3( carbonatul de calciu), a gipsului si a CISO4 prin dizolvare se depun pe profilul de sol
atunci cand apa il spala.
3) Carbonatarea: procesul prin care CO2 dizolvat in apa , actioneaza asupra minerealelor si roculosr si duce la
formara carbonatilor
 4) Sarurile: rezultatul dintre o baza si diferitii acizi ce se gasesc in solutie. Dupa gradul de solubilitatea se impart in
saruri: usor solubile, mijlociu solubile , greu solubile si foarte greu solubile
5) Oxizii si hidroxizii: raspanditi in masa solului iar cei mai importanta sunt de fier, aluminiu , mangan si siliciu,
care se formeaza in ruma alterrarii silicatilor
6) Hidroliza: procesul de descompunere a unei sari sub actinunea aperi, in acidul si baza din care aceasta a fost
formata

4)Formearea si alcatuirea partii organice a solurilor

4.1 Compozitia chimica a resturilor vegetele ( 25% materie uscata ,75% apa)
Celuloza
Lignine
Hemiceluloza
Proteine
Polifenoli
Zaharuri si amidon
Grasimi
Carbon, hydrogen, oxygen si cenusa ( C H O cen)

In diverse stadia de descompunere, material organiza este alcaturita din doua tipuri principale de compusi
1. Compusi de natura specifica ( alcatuiesc 90% din humus- compusi humici)
2. Compusi nespecifici (lignina , celuloza, grasimi, ceruri compusi nehumici)

4.2 Procesele de descompunere a materiei organice : mineralizarea ( oxido-reducerea, hidroliza si meneralizarea totala si
humificare.)

In urma mineralizariim , in mediu aerob se formeaza diferiti acizi, saruri de calciu, magneziu si sodium. In mediu
anaerob se formeaza metan, hydrogen sulfurat, H2O SI CO2.
Humificarea este un process complex de formare a unor subtstante organice specific solului cu un grad inalt de
polimerizare.
Acizii humici se impart in:
a) Acizi huminici ( culori inchise- cernoziomuri)
b) Acizi fulvici( culori deschise luvosoluri, planosoluri)
c) Huminele ( fractiunea cea mai stabile, amestecati cu minerale argiloase)

4.3 Principalele tipuri de humus:

1. mullul cel mai bun tip de humus si se formeaza pe seama resturilor vegetale complet descompuse si amestecate bine
cu partea mineral a solului
2. Moderul : tip de humus alcatuir din materie organic partial humificata. Este de doua feluri:
a) moderul forestier oligotrofic- veg. ieboasa , acid
b) moderul calcic zone montate cu calcare, prezinta bazicitate ridicata.
c) moderul de pajisiti alpine
d) modeul hidromorf- in stagnosoluri
3.Morul: humus brutal la suprafata solului in zonele cu paduri de rasinoase , molid si brad.
4.Turba : resturi vegetale nedescompuse in mediu anaerob, provenite de la plante ierboase higrofile: stuf, rogoz.
4.a.Turba mezotrofa: saraca in substante nutritive = rogoz si muschi
4.b. Turba oligotrofa: saraca , acida.
5.Anmorul solurile afectate de excesul de umiditate, conditii de anaerobioza
-culori cenusii inchise
- prezent in lunci cu exces de umiditate la suprafata.

4.4 Rolul humusului.

Humusul reprezinta constituentul solului cu importante influente asupra insurilor fizice, chimice si biologice ale
solurilor cu implicatii asupra starii potentialului de productie. Humusul imprima solului culori inchise contribuind la
marirea absorbtiei radiatiilor calorice cu implicate positive asupra regimului terminc al solurilor.
Conttribuie la formearea agregatelor structural contribuind prin capacitatea sa de cimentare la formarea struncturii
glomerulare si grauntoase. Prin aceasta imbunatateste indirect insusirile aerohidrice ale solului prin marirea porozitatii,
permeabilitatii pentru apa si aer.
Datorita continutului ridicat in azot si cationic bazici legati sub forma de humati, humusul reprezinta un rezervor de
elemente nutritive pentru plante. Impreuna cu mineralele argiloase humusul formeaa complestul absortiv al solului avand
rolul de retinere si schimb de cationic. In urma procesului de mineralizare a materiei organice si prin capacitatea mare de
absortie si schimb cationic humusul asigura aprovizionarea continua cu elemente nutritive usor accesibile prentru plante
fiind elementrul essential al fertilitatii solului. In soluri humusul este nu numai o sursa continua de elemente nutritive ci si
un agent active de retinere a acestor lemetene date prin feritlizarea organica si minerala care in urma interanctiuni cu
humus sunt legigate foarte usor.
Humusul reprezinta un subtrat prielnic pentru dezvoltearea microorganismelor. Substantele humice si alti compusi organic
cu caracter acid provenite din humus acid elibereaza ioni de H+ in sol si maresc concentratia acestora in solutie crescand
aciditatea solului. Aceasta influenta este cu atat mai insemndata cu atat humusul este mai nesaturat si solul este mai sarac
in baze. Turbele oligotrofe, humusul brut. Moderul sunt bogate in acizi fulvici si reprezinta o sursa importanta de ioni de
H+ in sol.

5.Formarea si alcatuirea profilului de sol

Succesiunea de orizonturi pedogenetice care se obseva pe profilul de sol de la suprafata pana la materialul sau roca
parental constituite profilul de sol
Principalele procese pedogenetice de diferentiere o orizonturilor sunt: bioacumularea, argilizarea,
eluvierea,argiloiluvierea, cheluvierea, gleizarea si stagnogleizarea, saliluviera-sodizarea, procesele vertice.

5.1 Bioacumularea- influentata de natura si cantitatea vegetatie , de descompunerea acesteia si de zona , orizontul format
la suprafata se noteaza cu A.
- in zona de campie sau stepa, pe seama v.ierboase, la suprafata solului rezulta un orizont notat cu Am ( A molic)
- in zona de silvostepa orizont Ao ( A ogric) - deshis la culoare sarac in materie organic
- in zona Montana orizont Au ( A umbric)
In zonele de padure la suprafata se depun resturi vegetale care determina formarea unui orizont organic ( O),
OI- orizont de litiera
Of- orizont de fermentatie
Oh- orizont de humificare.

5.2 Argilizarea: duce la formearea unui orizont bogat in argila in care cantiteatea de argila a rezultat in urma aderarii
mineralelor.
B Cambic (Bv)

5.3 Eluvierea: spalarea argilei din orizonturile superioare cu formarea de doua noi orizonturi ( Ea si El)
Ea- orizont eluviat albic
El- orizont eluviat luvic.
5.4 Argiloiluvierea : depunearea argilei din orizonturile superioare intrun orizont notat cu Bt ( B argic)
5.5 Cheluiluvierea( chiluvierea) prezenta in zonele motane la altitudini mari si se formeaza prin eluvierea orizontului Ea
prin spalarea humusului si o oxizilor de Fier.
Orizonturile Bs si Bhs bogate in oxizi de Fe si humus
5.6 Saliluvierea si sodizarea : procese care se manifesta prin depunerea de saruri::
Orizont salic (>1% saruri)
Orizont hiposalic ( sc- -> -0,1 % saruri)
Orizont nitric ( na -> 15% Na)
Orizont hiponatric ( ac- 5-15% Na)

5.7Stagnogleizarea : favorizata de apa stagnant din precipitatii si determina in fuctie de intensiteatea de stagnare , doua
orizonturi:

W-Stagnogleic- stagnare lunga.

W-Stagnogleizat stagnare scurta

5.8. Gleizarea: este determinate de apa freatica si in functie de intestitate apar doua orizonturi:
Geogleic de oxidare Go
Geogleic de redure Gr

5.9 Procesele vertice: se manifesta in solurile cu peste 30% continut in argila, prezinta proprietati gonflante, apar crapaturi
mai mari de 1 cm si fetele de alunecare intre agregatele struncturale sun oblice.
Orizontul C.- materialul parental pe care se formeaza solul ( roci neconsolidate loess, luturi, argile , nisipuri)
Stratul R- roca consolidate, dura ( granit, sisturi, calcare).

6.Proprietatile chimice ale solului

6.1 Soluta solului: apa lichida din sol care in urma contactului permanent cu partea minerala si organic se imbogateste cu
ioni minerali, acizi, diferite baze, substante organice pe care le iau plantele.
Concentrantia ionilor in Solutia de sol variaza in limite foarte largi, in functie de tipul de humus si de sol.
Compozitia solului depinde de:- temperature ridicata- creste concentratia, activitatea microflorei, umiditate, microfauna,
metabolismul plantelor superioare , procesele de descompunre a resturilor organice din sol.

La solurile din Romania se constata o crestere a concentratiei solutiei solului in orizonturile superioare, de la primavera
spre vara datorita evaporarii apei si descompunerii materiei organice.

6.2 Indicatori utilizati la caracterizarea schimbului ionic.

a) Capacitatea de schimb cationic (t) capacitatea totala a ionilor retinuti in complexul colloidal : m*c/100g sol
b) suma bazelor de schimb (sb) : calciu,sodiu,potasiu si magneziu.
c) Capacitatea de shimb pentru hydrogen(sh)
d) Gradul de saturatie in baze (V %) proportia in care complexul absortiv al solului este saturat in baze.
Variaza : 10% in zona Montana- 100% Dobrogea.
e)Capacitatea totala de schimb cationic (T)- este data de suma cationilor bazici si a cationilor de hydrogen.
6.3. Reactia solului: concentratia ionilor de hydrogen si hidroxil existenti in Solutia solului si se exprima in valori de Ph.
Reactie: acida- predomina ionii de H+
Alcalina- predomina ionii de OH+ (hidroxil)

Clasele de reactive ale solului:

1.extrem de acida -<= 3,5
2. moderat acida -5 -5,8
3. slab acida 5,8 - 6,4

Reactia solului influenteaza intervalul optim de dezovaltare a planelor , pomilor, vitei-de-vie si al cerealelor. Majoritatea
plantelor prefer un sol slab-acid sau slab-alcalin.

pH optim: 6,5-7,5

6.4 Importanta reactiei solului: reactia solului este importanta pentru stabilirea metodelor de imbunatatire a fertilitatii
solurilor. De asemenea, reactia solului este importanta la stabilirea formei sub care trebuie administrate ingrasamintele pe
soluri acide se administreaa ingrasaminte cu reactie acida.

7.Principalele insusiri fizice ale solului

7.1 Textura solului: proportia de praf, nisi psi argila care participa la alcatuirea solului.
Structura solului se determina prin analiza granulometrica si determina : partea solida (fragmentele mai mici de
2mm)si scheletul solului (pietre, pietris fragmente mai mari de 2 mm)
Textura influenteaza : porozitatea solului, permeabilitatea , infiltratia apei, irigarea, capacitatea de retinere a apei,
eroziunea solului

7.2. Clsificarea fractiunilor granulometrice, clasele textural ale solului

- nisipoasa.
- lutonisipoasa.
-lutoasa.
-lutoargiloasa.
-argilolutoasa.
-argiloasa.
7.3 Variatia texturii pe profilul de sol: textura solului este insusirea cea mai stabile a acestuia , in functie de care trebuie
adaptate toate tehnologiile de cultura si masurile agropedoameliorative privind insusirile negative ale solurilor.

8. Structura solului: gruparea fractiunilor de nisip, praf si argila in aggregate structural avand diferite forme si
marimi.
8.1. Principalele tipuri de structure:
a).str.glomerulara : aggregate sferice, poroase, Am
b) str.grauntoasa: aggregate sfericem mai putin poroase : Ao
c)str.poliedrica: angular( rotunjite)- subangulara (colturoase); muchiile sunt dezvoltate pe cele 3 axe rectangular
d) str,sfenoidala : soluri cu argila gonflanta intalnita in orizontul y al vertosolurilor
e)str.prismatica: aggregate dezvoltate pe vertical cu muchiile ascutite BL
f)str.columnoid-prismatica: ca la prismatica, cu muchiile laterale rotunjite
g)str.columnara: ca la prismatica si columnoid-prismatica, insa are si muchiile si capetele rotunjite- Btna- soluri saturate.
h) str.lamerala: opus celei prismatice aggregate dezvoltate pe orizontala.
8.2 Formarea si degradarea structurii solului
Formarea agregatelor structural are loc prin asocierea particulelor elementare prin procese variate, cum ar fi:
- Procese mecanice
- Coagularea particulelor coloidale
- Agregarea prin depunerea de CaCO3, oxizi de Fe
- Actiunea ramelor
Un rol favorabiul in formarea structurii solului il au humusul saturat in ioni de calciu si activitatea microbiologica din sol.

8.3 Densitatea solului reprezinta raportul dintre masa si volumul unei cantitiati de sol masa umiditatii de volum.
8.4. Densitatea aparenta reprezinta raportul dintre masa solului si volumul total de sol, prelevat in asezare naturala
DA in Romania = 1-2 g/cm3
8.5 Porozitatea solului : insusirea fizica a solului care cuprinde totalitatea porilor din sol ( de preferat 40-50%).
Porozitatea: - drenanta: PD= PT CC*DA
-utila PU= (CC-CO)*DA
-inactiva: PI= CC*DA
CC= capac de apa in camp
DA=densitate aparenta
CO= coefticient de ofilire
8.6.Compactarea solului: procesul in urma caruia are loc o crestere a densitatii aparente poate limitele normale.
Gradul de compactare al solului:
-foarte afanat;
-afanat;
-slab compactat;
-moderat compactat;
-foarte compactat.

9.Apa din sol

9.1. Fortele care actioneaza asupra apei din sol
a) forta gravitational: actioneaza asupra apei aflate in porii necapilari atunci cand solul prezinta un grad ridicat de
umiditate, surplusul de apa poate ajunge in apa freatica; textura influenteaza gravitatia.
b)forta capilara: actioneaza asupra apei aflate in porii capilari si este determinate de deficitul de presiune din capilare. Apa
va cirucla prin sol de la porii capilari mari catre porii capilari mici in toate directiile.
c) forta de absorbtie: actioneaza asupra apei aflate la suprafata particulelor de sol dup ace a fost indepartata apa capilara si
necapilara.
d)forta determinate de tensiunea vaporilor de apa: actioneaza sub forma de vapori in porii solului.
e)forta de sugere a radacinilor plantelor.
f)forta osmotic : se manifesta la solurile saline ( nu poate fi luata de plante).
g) forta hidrostatica: actioneaza la suprafata solului datorita greutatii stratului de apa ( orezarii)

9.2 Indicii hodrofizici ai solului: valori ale umiditatii din sol exprimate in procente sau valori pF(actiunea solului)
a) Coeficiuntul de higrocospicitate (CH) cantitatea maxima de apa pe care o retine o proba de sol, uscata la aer atunci cand
se alfa intr-o atmosfera saturate cu vapori.

CH-ului ii corespunde valoare Pf -4,7

b)Coeficientul de ofilire: cantitatea minima de apa din sol la care plantele se ofilesc in mod ireversibil.
CO-1,5*CH

c)Capacitatea pentru apa in camp (CC)- cantitatea maxima de apa pe care solul saturat cu apa o poate retine in
capilare pe o perioada lunga de timp pe care o poate pune treptat la dispozitia planatelor.
CC-CH*2,7J
d)Echivalentul umiditatii (EU) apa care poate fi retinuta de o probade sol cand este supusa unei forte de contriflagare de
1000 de ori ma mare ca forta gravitationala.
e)Capacitatea capilara: cantitatea maxima de apa capilara pe care o poate realiza solul deasupra apei freatice.
f) Capacitatea totala: cantitatea maxima de apa pe care o poate retine solul atunci cand porii capilari si mecarpilari sunt
plini cu apa.
CT%=PT/DA

9.3 Principalele tipuri de regim hidric(ansamblul tuturor fenomenelor de patrundere, miscare, retinere si pierdere a apei
din sol).
1.Regim hidric nepercolativ( putin precipitatii): zone aride, stepa, unde indicele de ariditate <26, iar evapo-transpiratia
potential ( ETP) este mai mare ca precipitatiile (P).
-castanoziomurile si cernoziumurile.
2.Regimul hidric periodic percolativ: silvostepa, indicele de ariditate26-35, iar precipiatiile sunt aproxiamtiv egale cu
evapo-transpiratia.
-cernoziomuri cambice, argice.

3.Regimul hidric exudativ: stepa si silvostepa la solurile cu apa fretica de mica adancime.
4.Regimul hidric stagnant: la soluri umede, pe terenuri plane sau microdepresionare(stagnosoluri).
5.Regimul hidric freatic stagnant : apa freatica la mica adancime, gleisoluri.
6.Regimul hidric percolativ: zone umede , indicele de ariditate >35, precipitatiile mai mari ca evapo-transpiratia.
7.Regimul hidric de irigatie: zonele irrigate.
- cand irigarea este corecta, nu este influentat regimul hidric natural al solului.
- la doze marei de irigatii, creste nivelul apei freatice si poate influenta regimul hidric natural al solului.