NIGROSOLURILE (NS)

CLASA UMBRISOLURI (UMB)

În această clasă sunt cuprinse solurile care au următoarele elemente diagnostice specifice:
orizont A umbric (Au) urmat de un orizont intermediar (AC, AR sau Bv) având în partea
superioară (pe minimum 10-15 cm) culori cu valori şi crome sub 3,5 (la umed). Clasa
umbrisoluri cuprinde următoarele tipuri de sol: Nigrosol şi Humosiosol.

Fig. 1. Nigrosol
NIGROSOLURILE (NS)
Soluri având orizont a umbric (Au) cu crome < 2 (la umed) urmat de orizont intermediar (AC,
AR, Bv) cu grad de saturaţie în baze < 53% şi culori cu crome şi valori sub 3,5 (la umed) cel
puţin în partea superioară şi cel puţin pe feţele agregatelor structurale. Pot avea şi orizont O.
Răspândire şi condiţii naturale de formare
Nigrosolurile sunt caracteristice pentru arealul montan cu relief puternic fragmentat, cu drenaj
extern bun, unde se întâlnesc în acelaşi areal cu districambosolurile, la altitudini cuprinse între
800-1000 m în Carpaţii Orientali.
Clima este rece şi umedă cu temperaturi medii multianuale de 4-60C, şi precipitaţii medii
anuale cu valori de 700-1100 mm. Vegetaţia naturală este constituită din păduri de fag simple
sau amestec şi vegetaţie ierboasă acidofilă alcătuită din Festuca Rubra, Agrostis tenuis, Oxalis
acetosella etc.
Materialul parental este format din materiale rezultate în urma produselor de dezagregare şi
alterare a rocilor acide (granite, granodiorite, şisturi cristaline, gresii şi conglomerate).
Procese pedogenetice
Acumularea resturilor vegetale ierboase acidofile în cantitate ridicată la suprafaţa solului,
determină formarea unui orizont de bioacumulare A umbric. În compoziţia humusului de tip mull
moder sau moder predomină acizii fulvici (raportul acizi huminici/acizi fulvici este de 0,3-0,5).
Datorită condiţiilor climatice alterarea mineralelor primare este intensă iar argila formată nu
migrează în adâncime decât în cantităţi reduse, iar în acest caz se formează sub orizontul de
bioacumulare un orizont de alterare B cambic – Bv.
Alcătuirea profilului: Au-Bv-C sau R
Orizontul Au – grosime de 20-35 cm, culoare neagră (10YR 2/1) sau brun închisă, textură
lutoasă sau luto-argiloasă, structură grăunţoasă, prezintă numeroase rădăcini de plante ierboase.
Orizontul Bv – grosime 30-50 cm, culoare brun închis în partea superioară iar în partea
inferioară brun gălbui sau roşcată, datorită prezenţei oxizilor de fier, textura luto-argiloasă,
structură poliedrică subangulară moderat-slab dezvoltată. În partea inferioară a orizontului pot fi
prezente în cantităţi reduse fragmente de rocă. Urmează orizontul C alcătuit din roci
neconsolidate, acide sau R (roca dură) pe seama căruia s-au format nigrosolurile.
Proprietăţi
Textura nigrosolurilor variază de la luto-nisipoasă până la luto-argiloasă şi este nediferenţiată
pe profil. În partea superioară a profilului solurile sunt foarte afânate ceea ce determină o bună
permeabilitate pentru apă iar drenajul extern este foarte bun. Deşi conţinutul în humus de 3-5%
pe 82 adâncimea 0-50 cm este mare (200-300 t/ha), acesta este acid iar aprovizionarea cu
elemente nutritive este slabă, datorită activităţii biologice reduse. Reacţia este moderat acidă (pH
4,5-6,0) şi prezintă un grad de saturaţie în baze scăzut (V<53%).
Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
- cambic (cb), sol având orizont B cambic (Bv);
- litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R);
- scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75 % schelet) ;
- aluvic (al), sol format pe seama unor materiale parentale fluvice (în lunci, terase recente, zone
de divagare etc.).
Management
Fertilitatea nigrosolurilor este scăzută, şi datorită arealului în care sunt răspândite sunt
utilizate în special pentru păşuni naturale şi păduri de foioase simple sau în amestec cu
răşinoasele. Pentru mărirea fertilităţii acestor soluri sunt recomandate îndepărtarea scheletului de
la suprafaţa solului, aplicarea de amendamente calcice, fertilizarea minerală şi târlirea.

Student:
Stănciulescu Mihaela Theodora