Cernoziomurile

Răspândire. Cernoziomurile ocupă pe teritoriul României suprafeţe foarte întinse, peste 4 milioane ha (aproape 20 % din
suprafaţa ţării). Cea mai largă răspândire o au în zonele de stepă şi silvostepă din Oltenia, Muntenia, Moldova şi
Transilvania.

Caracterizarea condiţiilor şi a procesului de solificare. Sub aspectul reliefului, se întâlnesc în unităţi de câmpie, podişuri
şi dealuri joase, la altitudini cuprinse între 20 şi 550 m, pe terenuri orizontale sau slab frământate (suprafeţe netede sau puţin
înclinate, terase, culmi domoale, depresiuni etc.)

S-au format, predominant, pe loess sau depozite loessoide dar, uneori şi pe nisipuri, luturi, argile şi pe roci dure.

Clima se caracterizează prin medii anuale ale precipitaţiilor de 400 până la 600 mm, ale temperaturii de 8,5-11oC, ale
indicelui de ariditate mai frecvent 20-30, ale evapotranspitraţiei potenţiale de cca. 700 mm.

Alcătuirea profilului. Cernoziomul tipic are profilul Am-AC-Cca sau C; Subtipul cambic are profilul Am-Bv-Cca sau C;
subtipul argic are profilul Am-Bt-Cca sau C.

Orizontul Am, gros de 40-50 cm, culoare brun închisă până la neagră. Orizontul de tranziţie A/C de la suptipul tipic are
grosimi de 20-25 cm, orizontul Bv de la subtipul cambic are grosimi de 30-60 cm şi orizontul Bt de la subtipul argic este
gros până la 100 cm, la toate subtipurile este închis la culoare cel puţin în partea superioară, (are culori cu valori şi crome
sub 3,5 la umed).

Profilul se continuă cu un orizont Cca, de culoare mai deschisă (de obicei brun- gălbuie), gros de 40-50 cm şi a cărui limită
superioară este situată între 80 şi 150 cm.

Profilul este foarte bogat în neoformaţii biogene (coprolite, crotovine). Neoformaţiile de carbonat de calciu îşi fac apariţia la
nivelul orizontului Cca.

Proprietăţi. Cernoziomurile, de obicei, au o textură mijlocie (lutoasă), nedeferenţiată pe profil în subtipurile tipice şi
cambice şi diferenţiate în subtipul argic.
Sub aspectul caracteristicilor chimice şi de troficitate fac parte din categoria celor mai bune soluri. Sunt bogate în humus (3-
6 % în orizontul superior) de calitate

Soluri brun-roșcate

• Grupează soluri la care orizontul diagnostic este reprezentat de un orizont B argiloiluvial (Bt) foarte bine dezvoltat. Se
formează în condiţii bioclimatice ale zonei pădurilor de foioase, fiind cele mai reprezentative soluri ale dealurilor şi
podişurilor.
• Din punct de vedere climatic, solurile brun-roscate se gasesc in areale cu climat temperat continental, cu influenţă mediterană :
• temperaturi de 10÷11oC ,
• precipitatii medii anuale de 550÷650 mm
• ierni blânde şi umede în alternanţă cu veri secetoase şi călduroase
• Vegetaţia naturală este reprezentată de păduri de fag si stejar,in amestec cu frasin,carpen,tei,ulm
• ALCĂTUIREA PROFILULUI
• Solul brun - roşcat prezinta urmatorul profil Ao – Bt – C sau Cca.
• Orizontul “Ao” (20-30 cm) are culoare brun roşcată, textură mijlocie sau fină, structură grăunţoasă .
• Orizontul Bt” (80-120 cm) are culoare mai roşcată în partea inferioară, textură mijlocie fină, structură prismatică .
• Orizontul C” de culoare brună gălbuie sau roşcată apare la adâncime mai mare de 1,3 m
• PROPRIETATI
• permeabilitate este moderată
• HUMUS circa 3%
• aprovizionarea cu elemente nutritive moderată
• reacţia slab acidă,
• activitate microbiologica intensa.
• FERTILITATEA
• Aceste soluri sunt indicate pentru plantaţii de vii şi pomi, culturi de câmp (grâu, sfeclă, floarea soarelui) şi
legumicultură.
• Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale precum şi irigarea culturilor, în perioadele mai secetoase
asociate cu aplicarea măsurilor agrotehnice adecvate, asigură sporuri mari de producţie.
•