Vertosolurile

Vertosolurile fac parte din clasa PELISOLURILOR.

În această clasă sunt cuprinse solurile care au ca element diagnostic orizontul pelic (z) sau orizontul
vertic (y) care încep de la suprafață sau din primii 20 cm și se continuă până la peste 100 cm. Nu prezintă
în primii 50 cm proprietăți stagnice intense , proprietăți gleice (Gr) sau proprietăți salsodice intense
(sa,na).

Cuvinte cheie: argilă, vertosol, pelosol , permeabilitate.

Condiții naturale de formare

Vertosolurile, sunt raspandite în acelaș areal cu Pelosolurile în Subcarpați, Piemonturile Vestice,

Podișul Transilvaniei, Podișul Sucevei precum și în zonele de câmpie cu depozite lacruste sau
fluviolacustre.
Condițiile climatice sunt caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6- 10 ̊ C , precipitații 550-800
mm iar vegetația naturală este alcătuită din specii lemnoase de Quercus petrea ,Quercus robur și
vegetație ierboasă caracteristică zonei de silvostepă.
Materialele parentale, sunt reprezentate de depozite argiloase de diferite origini, inclusiv argile
marnoase.

Procese pedogenetice

În urma descompunerii resturilor vegetale preponderent lemnoase la suprafața solului se formează un

orizont de bioacumulare Ao, în care humusul are o pondere mai ridicată de acizi fulvici decât acizi
huminici.
Datorită conținutului ridicat în argilă nesmectitică de peste 45% au loc frecvent procese de gonflare-
contracție. În comparație cu argila smectitice, aceste procese se desfășoară cu intensități mai reduse, iar
fisurile rezultate în perioadele secetoase sunt mai mici decât la vertosoluri. Totodată, în urma gonflarii
apar fețe de alunecare discontinui, slab exprimate sau acestea nu sunt vizibile. În zonele mai umede, se
manifestă și procesele de stagnogleizare la nivelul orizontului Bz unde apar pete cenușii verzui, ca
urmare a reducerii compușilor de fier și mangan.
 Vertosolul se formează în mod obișnuit din roci extrem de bazice în locuri supuse secetelor și
inundațiilor neregulate sau care au împiedicat drenarea. În funcție de clima, acesta poate varia de la gri
sau roșu la negru.

Răspândire și condiții naturale de formare

Ocupă suprafețe însemnate în partea de nord a Câmpiei Române dintre Ageș și Olt, în Câmpia
Banatului și Crișanei, Podișul Transilvaniei și Câmpia Moldovei
Clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9,5-11 C ̊ și precipitații medii cu valori
cuprinse între 550-900 mm. Vegetația naturală este reprezentată de păduri de quercinee sau de pajiști
mezofile.
Materialul parental este construit din depozite agriloase si origine lacrustă sau fluvio-lacrustă, care
conțin peste 30% argilă ˂0,002 mm (frecvent 50%) predominant gonflantă.

Procese pedogenetice

În partea superioară a profilului de sol acumularea humusului are loc până la adâncimea de 100 cm,
care împreună cu argila și oxizii de fier formează combinații organominerale care imprimă solului un
colorit în negru cenușiu. În perioadele secetoase primii cm de la suprafața solului see fărâmițează foarte
ușor la presarea în agregate colțuroase. Aceste agregate sunt antrenate pe crăpături în perioadele
umede și determină un colorit închis pe o adâncime foarte mare.
 Roca argiloasă bogată în baze, regimul hidric contrastant și relieful orizontal sau ușor depresionar
formează apariția procesului de umiditate în sol cu dezvoltarea alternantă a proceselor de reducere și a
celor de oxidare. Rezultă un sol argilos, profund, humifer dar cu conținut redus, nediferențiat textural,
uneori cu noduli calcaroși distribuiți neuniform.

Descrierea profilului: Profilul este mai bine diferențiat in zonele umede: Ay – By – C si mai slab
diferențiat in zonele mai secetoase: Ay – C.

In ambele cazuri, orizontul superior Ay poate avea grosimi de 30-50 cm de culoare neagră sau
cenușiu-închis, argilos, compact, cu structura bulgăroasă. În zonele umede unde se formează orizont By,
acesta poate avea grosimi de la 30-40 cm până la peste 150 cm, argilos, cu structura bulgăroasă sau
sfenoidală, cu muchii și unghiuri ascuțite, pete brun-galbui frecvente spre adâncime.

Orizontul C, apare la peste 100 cm (sau mai puțin in zonele secetoase), de culoare brună, brun-
galbuie cu pete roșcate.

Proprietați: Au in general peste 40 % argila, cu un conținut in humus de 3-4 pana la 1-2 %. Saturația
în baze este de 85-95 % pentru cele din zone mai secetoase și de 70-80 % pentru cele din zone mai
umede. Reacția solului este neutră-slab acidă cu valori pH de 6-7 uneori sub 6. Sunt soluri cu capacitate
mare de schimb cationic (40-60 me/100 g sol).
 Vertosolurile se disting prinrt‐o prezenţă destul de consistentă în compartimentul nordic al Câmpiei
Moldovei (datorită argilozităţii sedimentelor sarmatice), în timp ce protisolurile ocupă areaie
însemnate din Podişul Moldovei, alături de antrisoluri. Protisolurile sunt reprezentate prin aluvi os oluri
(extrem de diversificate la nivel de sub tip), întâlnite în albiile majore şi terasele joase, inundabile, ale
marilor râuri (Şiret, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Bârlad, Prut etc.) cât şi prin regos oluri,
caracteristice versanţilorstabili, puternic înclinaţi (din toate subunităţile de relief). Dinte antrisoluri, cea
mai mare pondere o deţin erodo soluri le, îndeosebi pe versanţii frunte de cuestă, cât şi pe versanţii
intens degradaţi prin procese geomorfologice actuale (Colinele Tutovei, Podişul Central Moldovenesc,
Câmpia Moldovei, Podişul Sucevei etc.)

Alcătuirea profilului:

Ay-By-C

Orizontul Ay - grosime 15-25 cm, culoare cenuşiu închis sau neagră (10YR 3/2), textură argiloasă,
structură poliedrică angulară sau nestructurat, moderat compact.

Orizontul By – grosime 30-100 cm, culoare brun închis (10YR4/2), textura argiloasă, structura sfenoidală
cu muchii şi unghiuri ascuţite, prezintă feţe de alunecare lucioase oblice (10-600 ), foarte compact,
concreţiuni ferimanganice.

Orizontul C – apare la adâncimi mai mari de 100 cm, culoare brun gălbuie (10YR 5/4) cu pete roşcate
sau ruginii, textură argiloasă

VERTOSOL
 Subtipuri:

- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;

- brunic (br), sol având în orizontul superior culori relativ deschise, cu crome peste 2;

- stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice
intense (orizont stagnic W) între 50-200 cm;

- gleic (gc), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-100 cm;

- nodulo-calcaric (nc), vertisol care prezintă noduli calcaroşi diseminaţi în masa solului în primii 100 cm;

- salinic (sc), sol având orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 50-
100 cm;

- sodic (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric) între
50-100 cm;

Management

Vertosolurile, datorită texturii argiloase, au însuşiri fizice nefavorabile, ceea ce constituie un factor
restrictiv pentru majoritatea plantelor de cultură. Sunt utilizate pentru culturi de grâu, porumb, floarea
soarelui dar şi pentru păşuni şi fâneţe. Vertosolurile, sunt contraindicate pentru sfeclă de zahăr, cartof,
pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Pentru ameliorarea acestor soluri cu fertilitate redusă sunt recomandate
lucrări de drenaj pentru eliminarea apelor stagnante, efectuarea de lucrări de afânare adâncă pentru
îmbunătăţirea permeabilităţii solului, efectuarea lucrărilor solului în perioadele optime de umiditate şi
încorporarea de îngrăşăminte organice bine descompuse sau resturi vegetale pentru mărirea
conţinutului de materie organică din sol.
 Bibliografie

1. Blaga Gh., Filipov F., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 2005 - Pedologie, Editura AcademicPress, Cluj
Napoca; 103

2. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., 1996 - Pedologie, Editura Didactică şi Pedagogică RA,
Bucureşti;

3. Chiriţă C., 1974 - Ecopedologie cu baze de pedologie generală. Editura Ceres, Bucureşti;

4. Mihalache M, 2006 – Pedologie – geneza, proprietăţile şi taxonomia solurilor. Editura Ceres,

Bucureşti;

5. Mihalache M., Ilie L., 2009 – Pedologie-Solurile României, Editura Dominor, Bucureşti;

6. Udrescu S, Mihalache M., Ilie L., 2006– Îndrumător de lucrări practice privind evaluarea calitativă a
terenurilor agricole, AMC – USAMV Bucureşti