BILETUL 3

1. Podzolurile- tratare integrala.

Elemente de diagnoză. Orizont eluvial spodic (Es) urmat de orizont B
spodic, humico-feriiluvial sau feriiluvial (Bhs, Bs).
Răspândire. Sunt răspândite în zona montană superioară în etajul
molidului şi etajul alpin inferior. Izolat, podzolurile se pot forma si la
altitudini mai coborâte, în subetajul fagetelor si gorunetelor, însa numai
pe substrate nisipoase cu caracter acid şi în arborete rărite invadate de
pătura erbacee acidifilă (Vaccinium sp, 113 Brukentalia sp, etc). Ele
ocupă 1,1 % din suprafaţa ţării, adică 260.000 ha şi 4,6% din suprafaţa
solurilor montane.
Condiţii de formare. Materialele parentale sunt alcătuite din roci
magmatice, metamorfice şi sedimentare acide foarte bogate în cuarţ, din
care rezultă foarte puţină argilă prin procesul de alterare.
Relieful este montan şi subalpin cu versanţi, interfluvii, depresiuni.
Climatul se caracterizează prin ierni aspre şi lungi, veri ploioase şi
răcoroase cu temperaturi medii anuale cuprinse între 2-3 0C în etjul
subalpin şi 4-5 0C în etajul molidului. Precipitaţiile medii anuale sunt
cuprinse între 950-1 300 mm, indicele de ariditate variază între 65-90, iar
regimul hidric este percolativ repetat.
Vegetaţia naturală sub care s-au format podzolurile este alcătuită din
păduri de molid, rarişti de molid şi larice. Sub aceste păduri se dezvoltă o
vegetaţie acidofilă formată din specii din genurile Vaccinium,
Brukentalia, Rhododendron şi muşchi din genurile Sphagnum,
Polytrichum, Hyphnum. Dintre plantele ierboase au răspândire mai mare
Luzula sylvatica, Deschampsia flexuosa, Soldanella montana etc. În etajul
alpin inferior pădurile de molid se răresc şi locul lor este luat de jneapăn
şi ienupăr.
Procese pedogenetice. Litiera formată din resturile organice ale
pădurilor de molid, ericaceelor şi muşchilor, în condiţiile unui climat rece
şi umed cu ploi abundente, se descompune greu, predominant sub
acţiunea ciupercilor, formează humus brut sărac în azot şi dominat de
acizii fulvici nesaturaţi. Aceşti acizi împreună cu hidroxizii de fier şi
aluminiu, rezultaţi din distrucţia silicaţilor primari, formează complexe
organo-minerale uşor solubile, care migrează într-un orizont inferior,
dând naştere orizontului Bhs (humicoferiiluvial). În urma migrării
sescvioxizilor şi humusului sub orizontul de acumulare a humusului (Au)
se conturează un orizont Es îmbogăţit rezidual cu silice, nisip fin cuarţos
şi alte particule minerale, nestructurat şi de culoare albicioasă.
O parte din produsele migrate în orizontul Bhs intră în procese de
resinteză de silicaţi secundari, astfel încât orizontul Bhs devine un orizont
de formare de noi minerale argiloase. Concomitent cu procesul propriu-
zis de podzolire, în aceste soluri, se desfăşoară şi un proces de
bioacumulare în orizonturile superioare a humusului, a bazelor de
schimb, compuşilor fosforului, azotului, potasiului şi altor elemente
nutritive care asigură circuitul biologic.
Raporturile dintre procesele de podzolire şi bioacumulare variază în
funcţie de principalele condiţii pedogenetice, climă, rocă, relief,
vegetaţie. Astfel, molidul cu sistemul său de înrădăcinare superficială şi
cu o litieră bogată în substanţe hidrocarbonate şi răşini, podzoleşte cel
mai puternic solul.
O rocă relativ bogată în CaCO3 împiedică procesul de podzolire ca şi
formele de relief accidentate în care procesele de eroziune
împrospătează continuu materialul mineral supus procesului de
solificare.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului. Prezintă
următoarea succesiune de orizonturi pe profil : O-Aou-Es-Bhs-Bs-Rn.
Orizontul O are grosimi variabile şi aspect diferit, după cum el este un
orizont cu humus brut, humus brut cu moder, humus brut xeromorf sau
humus brut hidromorf.
Orizont Aou este net separat de orizontul O, are o grosime mică (5-10
cm) şi o culoare cenuşie închisă, cu grăunţi de cuarţ vizibili în masa sa.
Orizontul Es, de grosime variabilă (15-25 cm), are o culoare cenuşie
deschisă, textură nisipoasă, nestructurat, datorită sărăcirii în coloizi
organo-minerali şi îmbogăţirii în particule de cuarţ.
Orizontul Bhs, gros de 20-40 cm, are o culoare brună, brună ruginie.
Orizontul Bhs este alcătuit din particule de cuarţ îmbrăcate în pelicule de
materiale coloidale amorfe, iar printre particulele de cuarţ se observă
microagregate de materiale amorfe.
 Orizontul Bs, aflat sub Bhs, este mai deschis la culoare (brun ruginiu)
datorită acumulării de oxizi de fier şi aluminiu care, uneori, conduc la
cimentarea acestui orizont.
Materialul parental poate fi alcătuit din roci dure silicioase (Rn) sau din
depozite dezagregate, de asemenea silicioase (C).
Proprietăţi. Podzolurile au o textură uşoară. Conţinutul de humus
variază între 10-27% în orizontul Aou, scade puternic la nivelul
orizontului Es, pentru a creşte din nou în Bhs, iar raportul C/N cu valori
mai mari de 16 indică humus de tip moder, moder-humus brut. Sunt
soluri puternic acide, cu valoarea pH frecvent sub 4 în Aou şi Es,
oligomezobazice (V=15-30%). Podzolurile au capacitate totală de schimb
cationic scăzută în orizontul Es şi mare în Au şi Bhs datorită cantităţii mari
de materiale amorfe. Se constată o acumulare a oxizilor de Fe şi Al în
orizontul Bs. Activitatea microbiologică este foarte redusă, iar
aprovizionarea cu substanţe nutritive slabă.
Fertilitate, folosinţă, ameliorare. Podzolurile sunt soluri cu reacţie
puternic acidă, cu troficitate minerală şi azotată redusă. Elementele
nutritive sunt blocate în orizontul cu humus şi în celelalte orizonturi
minerale datorită acidităţii ridicate. Condiţiile de sol, clima şi relieful
accidentat fac aproape imposibilă folosirea podzolurilor ca soluri de
cultură agricolă. Ele pot fi utilizate ca păşuni şi fâneţe în urma defrişării
pădurii. Podzolurile de sub molidişuri pot fi uneori de fertilitate ridicată.
Cele mai puţin fertile sunt podzolurile feriiluviale şi humicoferiiluviale cu
humus brut xeromorf, cu raportul C/N > 26, situate pe coame sau în
treimea superioară a versanţilor. Ameliorarea fertilităţii podzolurilor se
face prin introducerea bradului şi fagului în molidişurile pure,
administrarea amendamentelor calcice şi îngrăşămintelor (mai ales în
pepiniere).
2. Procesul de gleizare si stagnogleizare si orizonturile ce
le genereaza.
Procesele de gleizare şi stagnogleizare au loc în condiţiile unui exces
periodic sau permanent de apă în sol care poate proveni fie din apa
freatică în cazul gleizării, fie din precipitaţii, scurgeri sau inundaţii în cazul
stagnogleizării. Aceste procese se caracterizează în principal prin
formarea şi acumularea unor produşi de fier şi de mangan reduşi care
 imprimă orizonturilor un caracter specific. Aceşti 339 produşi reduşi de
fier şi de mangan sunt complexaţi de acizii fulvici şi alţi acizi organici şi
antrenaţi de apa care migrează parţial pe profil.
Când excesul de apă este determinat de prezenţa pânzei freatice la
baza profilului sau chiar în profilul de sol, sub acţiunea reducătoare a
unor compuşi organici şi minerali dizolvaţi în apă şi în lipsa oxigenului au
loc procese active de reducere a fierului şi manganului, acumularea
acestor produşi şi reaşezarea particulelor de sol datorită umezirii
excesive fapt ce determină scăderea porozităţii şi creşterea compacităţii.
Acest proces se numeşte gleizare, iar orizontul rezultat se numeşte gleic
de reducere (Gr). Fiind aproape permanent îmbibat cu apă, orizontul
gleic de reducere are o culoare vineţie verzuie sau albăstruie.
Procesul de gleizare si stagnogleizare genereaza urmatoarele
orizonturi:
-orizonturile Gr şi Go sunt caracteristice solurilor freatic hidromorfe cum
sunt solurile gleice şi lăcoviştile. Atunci când excesul de apă este datorat
stagnării apei din precipitaţii, scurgerilor de suprafaţa sau inundaţiilor, în
orizontul inundat de apă, produşii organici sunt relativi săraci în oxigen şi
uşor oxidabili favorizând procesele de reducere.
-orizontul W stagnogleic (pseudogleic) este greu permeabil şi are un
aspect marmorat cu pete ruginii cenuşii şi concreţiuni ferimanganice.
3. Alcatuirea profilului si proprietatile la: preluvosoluri,
rendzinele si eutricambosoluri.
PRELUVOSOLURILE:
Alcatuirea profilului:
Preluvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe
profil: Ao-Bt-C(Cca).
Orizontul Ao, cu o grosime de 25-30 cm, are culoare brună-închisă cu
nuanţă roşcată la subtipul roşcat, cu structură grăunţoasă bine formată şi
textură mijlocie.
Orizontul Bt, cu o grosime de peste 100 cm, are în partea lui
superioară cel puţin pete în proporţie de peste 50% cu culori în nuanţe
de 10YR sau mai galbene şi o culoare caractersitică brun roşcată sau
ruginie (7,5 YR-5YR) la tipul roşcat. Prezintă structură poliedrică şi textură
mai fină decât orizontul Ao, uneori fiind compact şi greu permeabil.
 Orizontul C este alcătuit din loess, depozite loessoide şi luturi roşii de
vârsta pleistocenă.
Proprietati:
Preluvosolurile prezintă textură diferenţiată pe profil, de regulă
mijlocie în Ao şi mijlociu fină în Bt (Idt = 1,25). Conţinutul mediu în humus
variază între 1,4 % şi 2,5 %. Humusul este de tip mull, cu raportul C/N
cuprins între 11 şi 13. Raportul acizi humici/acizi fulvici variază între 0,7 şi
1,2. Reacţia este slab acidă-neutră (pH -5,7-7,5), iar gradul de saturaţie în
baze este cuprins între 75 % şi 90 %. Sunt soluri bine aprovizionate cu
elemente nutritive şi au o activitate microbiologică relativ bună. În
general, prezintă proprietăţi fizice, fizico-mecanice, 96 hidrofizice şi de
aeraţie mai puţin favorabile decât cernoziomurile sau feoziomurile,
datorită conţinutului mai mare de argilă din orizontul Bt.
RENDZINELE:
Alcatuirea profilului:
Profilul tipic al rendzinelor este Am-AR-Rn.
Orizontul Am este de 20-30 cm, are o culoare neagră până la brun
închisă şi are structură glomerulară datorită prezenţei humaţilor de
calciu şi argilei. Cel mai adesea orizontul Am conţine schelet.
Orizontul AR are culori închise (valori şi crome < 3,5 în stare umedă),
cu conţinut ridicat de schelet calcaros.
Orizont Rn, situat între 20 şi 50 cm, este alcătuit din roci dure, bazice
şi ultrabazice (calciu, dolomit, gips, marmură, amfibolite, bazalte,
peridotite etc).
PROPRIETATI:
Rendzinele au textură de la mijlocie la fină datorită acumulării argilei
rezultată din alterarea calcarelor. De obicei, chiar de la suprafţă, solul
prezintă material scheletic.
Rendzinele sunt bogate în humus, conţin peste 10 % humus, cu o
rezervă de 200-300 t/ha. Humusul poate fi de tip mull calcic în climatele
calde sub vegetaţie ierbacee, mull forestier sub pădurile de foioase, sau
chiar mull moder sau moder în zona montană sub păduri de molid cu
pătură erbacee acidifilă.
Substratul bogat în cationi de calciu se opune debazificării, astfel că,
chiar la altitudini de 1000 m, rendzinele au reacţie slab acidă neutră şi
grad de saturaţie în baze de peste 80 %. Sunt soluri bogate în elemente
nutritive şi cu activitate biologică intensă.
EURTICAMBOSOLURILE:
Alcatuirea profilului:
Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C.
Orizontul Ao este de 10 - 30 cm (mai subţire în zona montană şi mai
gros în zona de deal, podiş şi câmpie), de culoare brună galbui închisă
datorită acumulării humusului, cu structură grăunţoasă stabilă, afânat,
permeabil şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse între 20-100 cm; are
culoare 3,5), cu structurăbrună cu nuanţă galbuie sau roşcată (5YR cu
valori şi crome pedogenetică poliedrică şi textură mijlocie, este în
general permeabil.
Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă (eluvii, deluvii,
coluvii), provenite din alterare unor roci bogate în minerale calcice şi
feromagneziene.
PROPRIETATI:
Eutricambosolurile prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la
mijlocie grosieră până la fină, în funcţie de materialul parental ce a stat la
baza formării solului. Structura este grăunţoasă în orizontul Ao şi
poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă. Datorită texturii nediferenţiate pe
profil şi structurii bune şi celelalte proprietăţi fizice şi fizico-mecanice,
hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. Conţinutul de humus este mai
mare de 2 % şi este de tip mull, cu raportul C/N >15. Reacţia solului este
slab moderat acidă (pH 5,8-6,5), iar gradul de saturaţie în baze > 55 % .
Asigurarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică sunt relativ
bune.