Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din

Bucuresti

Facultatea de management

Inginerie si management in alimentatia publica si agroturism

Referat
-Aluviosoluri-

Student : Lungu Sorin Georgian

 Aluviosolul

     

 Definitie. Sunt soluri cu orizont A urmat de material parental de cel

putin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatice, fluviolacustre
sau lacustre recente, inclusiv pietrisuri, cu orice textura.

        Conditii si procese de formare. Solurile aluviale s-au format si

sunt raspandite, ca si protosolurile aluviale, in conditii de lunci, delta
si perimetre lacustre, dar iesite de sub influenta revarsarilor, ceea ce a
permis avansarea procesului de solificare, acumularea humusului si
formarea unui orizont A mai gros decat in cazul protosolurilor
aluviale.

        Profil, proprietati. Solurile aluviale tipice au profilul Ao - C, cu

material parental C, constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre
recente, cu orice textura. Textura este nediferentiata (de la grosiera
pana la fina) sau contrastanta; fata de protosolurile aluviale prezinta
structura mai buna (glomerulara, grauntoasa ori poliedrica); regim
aerohidric extrem de variat, in functie de textura, de adancimea apelor
freatice etc.; continut mai mare de humus (2 - 3%) si de substante
nutritive; gradul de saturatie in baze si reactia sunt foarte diferite (de
la saturate si alcaline pana la debazificate si acide).
       Fertilitate si folosinta. Sunt soluri cu fertilitate ridicata, fiind
folosite pentru o gama larga de culturi agricole. Rezultate foarte bune
dau pentru culturile legumicole, mai ales in situatia aplicarii de
ingrasaminte minerale si organice.

Aluviosolurile se formează prin înţelenirea aluviunilor relative

recente, dar ieşite de sub regimul inundărilor periodice (Blaga şi
colab., 2005); ocupă o suprafaţă de 58 km2 . Sunt foarte varaibile ca
textură, în funcţie de alcătuirea granulometrică a depozitului aluvial.
La nivel de subtip se întâlnesc aluviosoluri: calcarice, entice, gleice,
salinice şi sodice. De asemenea s-a realizat şi o clasificare a lor, ţinând
cont de nivelul de înţelenire.
Subtipul calcaric se referă la solul care prezintă carbonaţi de la
suprafaţă. FACTORII PEDOGENETICI DETERMINANŢI ŞI ROLUL LOR ÎN
EVOLUŢIA ÎNVELIŞULUI DE SOL DIN CÂMPIA MIZIL-SĂRATA 31 Aceste
soluri care fac efervescenţă de la suprafaţă, s-au format pe conurile
de împrăştiere sau pe vechi cursuri de pârâuri în cadrul câmpiei de
glacis cât şi în câmpia de subsidenţă. Roca se solificare este formată
din aluviuni de diferite texturi. Se dezvoltă pe suprafeţe relativ plane
cu expoziţie sudică pe conurile de împrăştiere sau pe grinduri. Apa
freatică mai adâncă de 2 m (pe câmpia de glacis de 8-10 m). Sunt
cultivate în principal cu cereale. Figura IV.1 reprezintă un aluviosol
calcaric (ASka) cu sol îngropat la adâncime mare (faeoziom argic -
FZar) localizat la nord de Sarânga – valea Dara.

Sunt formaţiunile pedologice cele mai recente alcătuite din

materialul transportat de pârâuri din Subcarpaţi şi depuse pe
suprafeţele supuse inundaţiilor periodice; nu prezintă un profil
diferenţiat; ocupă o suprafaţă de 71 km2

Aluviosolurile reprezinta soluri tinere, in curs de formare, pe

depozitele aluviale, fiind raspandite in lungul Dunarii si
afluentilor sai. Ocupa o suprafata de circa 8000 ha in sectoarele
de lunca si conurile proluviale. In functie de gradul de solificare,
pot ocupa grindurile sau sectoarele de lunca inundabila,
sectoarele de lunca neinundabila , conurile de dejectie sau
terasele joase. Aluviosolurile sunt raspandite in lunca Dunarii, in
Depresiunea Sichevita, in lunca si pe conul de dejectie al raului
Nera. Se pot asocia cu gleiosoluri sau mlastini (la Ieselnita,
Ogradena, Pojejena, Susca) sau pot avea caractere
cernoziomice in bazinetele Moldova Veche si Sichevita, pe
conurile de dejectie ale raurilor Brezasca - Toronita, Orevita,
Gornea, Valea Mare. In ostrovul Moldova Veche se gasesc
alaturi de nisipuri si psamosoluri, iar pe raurile interioare,
afluente Dunarii, au o raspandire redusa, asociindu-se cu
depozite aluvionare
Aluviosolurile se definesc prin prezenţa unui orizont A (Am, Au, Ao)
format pe materiale parentale constituite din depozite fluviatile,
fluvio-lacustre sau lacustre recente, de cel puţin 50 cm grosime.
Răspândire şi condiţii naturale de formare Aluviosolurile ocupă
suprafeţe importante în luncile râurilor, care nu mai sunt sub
influenţa inundaţiilor sau aceste terenuri sunt inundate la intervale
mari de timp cum sunt Lunca şi Delta Dunării. Aluviosolurile apar de
asemenea în câmpiile de subsidenţă actuale din Câmpia Română de
est, Câmpia Banatului, Câmpia Crişurilor etc. Totodată, sunt
răspândite în zonele cu teritorii eliberate de apă cum sunt Balta
Ialomiţei, Balta Brăilei unde ocupă suprafeţe importante.
Aluviosolurile se pot întâlni pe suprafeţe reduse şi în regiunile cu
relief frământat din zonele de deal, piemont şi podiş unde versanţii
au fost supuşi eroziunii hidrice. Materialul parental care a contribuit
la formarea acestor soluri este constituit din depozite fluviatile,
fluvio-lacustre sau lacustre, care prezintă o mare heterogenitate în
ceea ce priveşte textura atât pe verticală cât şi pe orizontală. Unele
aluviosoluri apar şi pe material parental fluvic coluvial nehumifer, de
peste 50 cm grosime, pe versanţi sau la baza versanţilor. În afara
texturii prezintă o mare diversitate din punct de vedere chimic,
deoarece unele depozite pot fi carbonatice iar altele salinizate.
Vegetaţia naturală caracteristică este reprezentată de plante
ierboase cum sunt: Agrostis alba, Poa pratensis, Alopecurus
pratensis, Lolium perenne şi specii lemnoase: Salix alba, Populus alba,
Populus nigra etc. 72 Procese pedogenetice În cazul terenurilor de
luncă frecvent inundabile, solificarea decurge foarte lent din cauza
aluviunilor care împiedică dezvoltarea vegetaţiei, în aceste condiţii la
suprafaţă se formează un orizont de bioacumulare foarte subţire şi cu
un conţinut de humus redus. Dacă efectul de inundabilitate este
stopat, în timp la suprafaţa solului se formează un orizont A de
bioacumulare, bine conturat şi cu o cantitate de humus mai ridicată.
În timp, odată cu avansarea solificării, aluviosolurile din zonele
neinundabile, evoluează spre tipul de sol caracteristic zonei
respective. Alcătuirea profilului - Aluvisolurile au profilul Ao-C.
Orizontul Ao prezintă o grosime de 20-50 cm bine conturat, cu
stratificaţii mai puţin evidente, culoare brună-cenuşie, textura
diferită în funcţie de natura depozitelor depuse de la grosieră la fină,
structură slab moderat dezvoltată, pot prezenta pete ruginii-gălbui
datorate proceselor de gleizare, trecerea spre orizontul C se face
treptat. Orizontul C – reprezintă materialul parental startificat format
din depozite aluviale de diferite grosimi şi cu texturi diferite. Datorită
apei freatice aflată la mică adâncime, apar frecvent pete
gălbuiroşcate în urma oxidării compuşilor de fier. Proprietăţi
Aluviosolurile conţin frecvent CaCO3 de la suprafaţă, însuşirile fizico-
chimice sunt influenţate de textura materialului parental şi de
adâncimea apei freatice. În general au un regim aero-hidric favorabil,
conţinutul de humus variază între 2-3%, gradul de saturaţie în baze
80-100%, iar pH-ul între 6-8,5. Subtipuri - distric (di), sol având
proprietăţi districe cel puţin în orizontul superior; - eutric (eu), sol
având proprietăţi eutrice cel puţin în orizontul de suprafaţă, fără
carbonaţi; - entic (en), sol cu dezvoltare extrem de slabă (incipientă);
orizontul A are sub 20 cm grosime sau lipseşte; - calcaric (ka), sol
având carbonaţi de la suprafaţă sau din primii 50 cm - molic (mo), sol
având orizont A molic (Am); - umbric (um), ), sol avînd orizont A
umbric (Au); - vertic (vs), sol având orizont vertic; - prundic (pr),
asemănător cu cel scheletic; - gleic (gc), sol având proprietăţi gleice
(orizont Gr) între 50-100 cm; - salinic (sc), sol având orizont sc
(salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 50-
100 cm; - sodic (alcalic) (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau
hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric) între 50-100 cm; -
psamic (ps), sol având o textură grosieră cel puţin în primii 50 cm; -
pelic (pe), sol având o textură fină cel puţin în primii 50 cm; - coluvic
(co), sol dezvoltat pe material parental fluvic coluvial nehumifer (de
peste 50 cm grosime pe versanţi sau la baza versanţilor).

MANAGEMENT

Aluviosolurile au o stare de aprovizionare mijlocie cu elemente

nutritive ceea ce le conferă o fertilitate bună. Sunt favorabile pentru
o gamă largă de culturi agricole grâu, ovăz, floarea soarelui, porumb.
În multe situaţii se obţin producţii mai ridicate pe aceste soluri în
comparaţie cu solurile învecinate, deoarece aceste plante beneficiază
de aportul apei freatice cantonate la mică adâncime. Mai sunt
utilizate în legumicultură, ca păşuni, fâneţe şi pomi. Aluviosolurile
frecvent inundabile, necesită lucrări de stopare a inundaţiilor şi de
desecare-drenaj. În cazul solurilor salinizate, se impun măsuri de
combatere a salinităţii. Necesită aplicarea de îngrăşăminte chimice şi
organice pentru îmbunătăţirea conţinutului de elemente nutritive şi a
materiei organice din sol.
 Bibliografie

 http://www.horticultura-
bucuresti.ro/fisiere/file/Manuale%20An
%20I%20Horti%20invatamant%20la
%20distanta/Pedologia.pdf
 http://www.creeaza.com/referate/geografi
e/geologie/Aluviosolul711.php
 http://www.referatele.com/referate/biologi
e/online14/Solurile---Clasa-cernisoluri--
luvisoluri--cambisoluri--spodisoluri--
hidrisoluri--pelisoluri--protiso.php