Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara,Bucuresti.

NUMELE SI PRENUMELE: BOLNAVU DANA GEORGIANA

FACULTATEA: I.M.A.P.A.
SPECIALIZAREA: AGROTURISM
GRUPA: 8118

REGOSOLURILE

PROFESOR COORDONATOR: MIHAI

GIDEA

Regosolurile (Rs)
Tipul regosol se defineste prin orizont A (Am, Au, Ao) urmat de material parental
neconsolidat sau slab consolidat, mentinut aproape de suprafata prin eroziune geologica. Fac
exceptie materialele parentale, nisipoase, fluvice sau antropogene. Denumirea de regosol are
semnificatia de sol tanar, neevoluat.
Raspandirea si conditiile naturale de formare. Suprafata ocupata de acest tip genetic de
sol este de 100.000 ha. Suprafete mari cu regosoluri se intalnesc in zonele cu relief accidentat,
supus eroziunii geologice: versanti si culmi, in deosebi in regiunile de deal-podis-piemont, dar
si in zonele de campie si munte.
Dintre conditiile pedogenetice, caractersitice sunt cele determinate de manifestarea
eroziunii geologice, adica eroziunea datorata unor procese lente ce actioneaza pe perioada
lunga de timp, in absenta influentei omului. In astfel de conditii solificarea nu poate avansa,
ritmul pedogenezei fiind mai lent sau egal cu cel al eroziunii.
Regosolurile se formeaza in conditii foarte diferite de relief, clima si vegetatie. Sub
aspectul reliefului, aceste soluri se intalnesc in toate marile unitati geomorfologice din tara
noastra, ocupand insa numai suprafetele supuse eroziunii geologice (versanti, culmi, pante cu
alunecari etc.)
Regosolurile se formeaza in conditii foarte diferite de clima si vegetatie, de la cele
corespunzatoare zonelor de stepa pana la cele specifice etajului alpin.
Procese pedogenetice. Spre deosebire de litosoluri, care se formeaza pe roci dure, in
acest caz rocile sunt neconsolidate sau slab consolidate (exceptand nisipurile, materialele
fluvice si antropice). Deci regosolul reprezinta un stadiu initial de solificare pe roci afanate.
Ca si litosolurile, regosolurile se caracterizeaza printr-o solificare incipienta, profil
slab dezvoltat si lipsit de orizonturi de diagnostic bine precizate. Soloficarea incipienta si
mentinerea in stadiul de sol tanar, neevoluat, se datoreaza faptului ca pe versantii cu eroziune
geologica materialul, aflat in diferite grade de solificare, este permanent transportat pe panta
de apa ce se scurge la suprafata. Din aceasta cauza solificarea nu poate avansa, orizontul de
acumulare a humusului se mentine slab conturat, iar sub acesta nu se separa alte orizonturi.
Procesul de pedogeneza este contracarat de catre procesul de eroziune geologica in conditiile
de mediu mentionate. Regosolurile se pot forma si pe suprafetele cu rupturi sau alunecari de
panta, care determina ivirea la suprafata a materialelor parentale.
Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului. Urmarea conditiilor specifice de
formare si evolutie, regosolurile au profilul de tipul AoC.

Proprietati. Textura este foarte variata (in functie de materialul parental) si

nediferentiata pe profil. Regosolurile formate pe depozite rezultate din roci dure contin si
material scheletic. Sunt soluri nestructurate sau cu structura grauntoasa ori poliedrica slab
dezvoltata. Celelalte proprietati fizice si fizico-mecanice depind de textura, fiind extrem de
variate. In functie de materialul parental, zona climatica si de vegetatie, regosolurile pot fi
sarace sau mijlociu aprovizionate cu humus si substante nutritive si cu reactie de la acida pana
la slab bazica.
Subtipuri. In functie de conditiile de formare se pot intalni urmatoarele subtipuri:
district (di), prezinta in primul orizont caractere districe; eutric (eu), prezinta in primul orizont
caractere eutrice; calcaric (ka), contine carbonati in orizontul de la suprafata; salinic (sc),
prezinta orizont salinizat (sc); stagnic (st), prezinta orizont hipostagnic (w); molic (mo),
prezinta orizont molic (Am); umbric (um), prezinta orizont umbric (Au); pelic (pe), prezinta
textura foarte fina cel putin in primii 50 cm; litic (li), prezinta orizont R intre 20-50 cm;
scheletic (qq), format pe materiale cu peste 75% schelet.
Orizontul Ao: 20-40 cm; este slab conturat; culoare deschisa, galbuie-cenusie; textura
foarte diferita, de la grosiera la fina, in functie de natura materialul parental; nestructurat, sau
are o structura granulara, uneori poliedrica, slab formata; fin sau mediu poros; mediu
compact; trecere treptata.
Orizontul C: reprezentat prin materiale parentale dezagregate si alterante (roci
sedimentare); culoare mai deschisa; textura diferita, de la grosiera la fina; uneori face
efervescenta sau poate sa nu contina carbonati. Pe profil nu se intalnesc neoformatiuni
specifice.
Fertilitate si folosinta. Datorita indeosebi continutului de humus si de substante
nutritive, de obicei redus, regosolurile au o fertilitate scazuta. In mod natural sunt ocupate de
pajisti si vegetatie lemnoasa cu productivitatea slaba. In zonele favorabile viticulturii si
pomiculturii, regosolurie sunt mult folosite pentru cultura pomilor si a vitei de vie (Dragasani,
Stefanesti-Arges, Minis etc).