CLASA CAMBISOLURI (CAM)

- soluri slab-moderat dezvoltate în care

se constată, faţă de materialul parental,
modificări de culoare, structură şi
consistenţă.
- soluri cu orizont A (Am, Au sau Ao)
urmat obligatoriu de un orizont B cambic
(Bv)
- fără orizont Cca în primii 80 cm.
- două tipuri de sol eutricambosolul şi
districambosolul
 EUTRICAMBOSOLUL (EC) S.R.T.S. -2012
EUTRIC CAMBISOLS WRB-SR- 1998
•
TYPIC EUTRODEPS USDA-ST- 1999
Răspândire
– Se întâlneşte în zona de podiș zona subcarpaţilor
– suprafeţe mici apar şi în regiunea montană mai ales cele cu expoziție sudică,
– suprafață de 1,37 milioane hectare, respectiv 5,8 % din suprafața României (Florea
1999).
• Condiţii naturale de formare
– Climatul este destul de variat şi influenţat de relief.
– Media anuală a precipitaţiilor 600 – 1000 mm, temperaturilor între 5- 10 0C.
– Iar 35-55; regim hidric percolativ; ETP < decât media precipitaţiilor.
• Vegetaţia naturală.
– vegetaţie păduri de gorun, fag–gorun sau în zona montană sub răşinoase ( Brad,-
Molid).Sub păduri abundă o vegetaţie ierboasă caracteristică: Colţişor, Leurdă),
Vinariţă, Năpraznică, Brebenei etc.
• Roca de solificare.
– roci variate, dar suficient de bine aprovizionate în CaCO3 sau alţi cationi bazici;
– conglomerate, depozite de terasă, gresii calcaroase,
– epozite de pantă rezultate din dezagregarea şi alterarea unor roci eruptive şi
metamorfice bazice, etc.
• Relieful . versanţi bine drenaţi în zona de munte, piemonturi, dealuri şi podişuri.
– Ocupă formele de relief cu drenajul extern bun.
 Alcătuirea profilului: Ao-Bv-C

Orizontul Ao, gros de 10 – 35 cm ;

culoare brună-cenuşie; textură lutoasă sau
lutoargiloasă; structură granulară bine
formată; mediu poros; mijlociu compact;
activitate biologică bună.
Orizontul Bv, 20-40 cm; culoare
brună-gălbuie; textură luto-argiloasă; structură
poliedrică mare sau slab prismatică; fin poros;
mediu compact sau compact; prezintă pete de
oxizi de fier şi mangan.
Orizontul C, apare sub nivelul de 80-
100 cm, este alcătuit dintr-un material teros de
culoare gălbuie cu numeroase fragmente de
rocă dezagregată.
 Proprietăţi; Subtipuri; Fertilitate.
• Textura lutoasă sau luto–prăfoasă şi nediferenţiază pe profil;
• Structura este grăunţoasă cu stabilitate redusă în Ao şi poliedrică
angulară sau prismatică în Bv;
• Proprietăţile fizice şi hidrofizice sunt bune;
• reacţie slab acidă până la neutră pH 5,8 – 7,3;
• humus 1,4-4,6%; gradul de saturaţie în baze (V%) 74-98%;
• tipic (ti) (Ao-Bv-C), molic (mo) (Am-Bv-C), psamic (ps) (Ao-Bv-C),
pelic (pe) (Ao-Bv-C), vertic (vs) (Aoy-Bvy-C), andic (an), (Ao-Bv-C),
gleic (gc) (Ao-Bv-CGo), stagnic (st) (Aow-BvW-C), aluvic (al) (Ao-
Bv-C), litic (li) (Ao-Bv-Rn), sceletic (qq) (Ao-Bv-R), rodic (ro) (Ao-
Bv-C), salinic (sc) (Ao-Bvsc-Csc) şi sodic (ac) (Ao-Bvac-Cac);
• fertilitate naturală suficient de bună.
• suprafeţe importante sunt plantate cu pomi sau sunt cultivate cu
diferite culturi de câmp (grâu, porumb, secară, cartofi, trifoi, etc.).
• Suprafeţe mari din aceste soluri sunt supuse eroziunii şi ca urmare se
impun măsuri de prevenire şi combatere a acestui fenomen.
• Fertilitatea eutricambosolurilor poate fi mărită prin fertilizări
complexe şi introducerea unor asolamente adecvate.
 DISTRICAMBOSOLUL (DC) - SRTS 2012
DISTRIC CAMBISOLS –WRB-SR-1998
TYPIC DYSTRUDEPS – USDA-ST- 1999

• Răspândire.
• Ocupă o suprafață de circa 2,4 milioane
de hectare, reprezentând 10,1 % din
suprafața României (Florea 2004),
întâlnindu-se în toată zona montană şi
submontană din ţara noastră, la altitudini
medii cuprinse între 800 – 1800 m.
 Condiţii naturale de formare
• Clima. Se formează într-un climat umed şi răcoros cu temperaturile medii anuale sunt
cuprinse între 3 - 80C.
• Precipitaţiile medii anuale cresc cu altitudinea şi sunt suficient de uniform repartizate
pe anotimpuri (900 – 1300 mm). Indicele de ariditate De Martonne este de 45 – 50 la
limita inferioară şi de 70 – 75 la limita superioară; regimul hidric al solului este
percolativ repetat.
• Vegetaţia naturală. Este reprezentată prin păduri de molid, molid-brad sau fag-
răşinoase Flora ierboasă de sub aceste păduri are caracter acidofil, alcătuită din
Oxalis acetosella (Măcrişul iepurelui), Luzula luzuloides (Mălaiul cucului), Homogyne
alpina (Rotunjoare), Soldanella montana (Potiraşe, Degetărele), Deschapsia flexuosa
(Păiuş), etc.
• O deosebită importanţă pentru descompunerea resturilor organice de sub aceste
păduri o prezintă ciupercile, care descompun celuloza şi lignina, contribuind astfel la
transformarea litierei.
• Roca de solificare. În general, se formează , pe roci acide sărace în calciu sau alte
minerale bazice, şi foarte variate, granite, micaşisturi, gresii, gnaisuri, luturi, etc. De
asemenea, s-au format şi pe depozite de dezagregare – alterare puternic debazificate,
cum sunt unele conglomerate silicioase din Bucegi sau depozitele de pantă formate
din produsele de dezagregare–alterare a rocilor eruptive şi metamorfice acide.
• Relieful. Aceste soluri au cea mai mare răspândire în zonele montane, unde ocupă
cumpenele de apă şi versanţii nordici, umezi şi puternic înclinaţi.
 Alcătuirea profilului de sol. Districambosolul tipic prezintă
următoarele orizonturi: Ao-Bv-C sauR.
.
• Orizontul Ao, are mărimea de 20-30 cm; de
culoare brun deschis; grăunţos cu stabilitate
redusă; textură mijlocie sau mijlocie-grosieră;
acticitate biologică redusă.
• Orizontul Bv, având grosimi de 30-60 cm, culoare
brună sau brun gălbuie cu valori şi crome de peste
3,5 (umed); textură mijlocie;structură poliedrică;
rare puncte şi pete de oxizi de fier şi mangan.
• Orizontul Bv se continuă în adâncime cu roca
mamă C sau fragmente din orizontul R ( roca
dură).
 Proprietăţi. Subtipuri. Fertilitatea
• Textura districambosolurilor este, în general mijlocie – grosieră spre mijlocie,
însă nediferenţiată pe profil. Structura este grăunţoasă cu stabilitate redusă, în
orizontul Ao şi poliedrică în Bv.
• Conţinutul de humus propriu-zis, dominat de acizii fulvici este de 1-1,5%, iar
conţinutul de humus brut (O) din stratul superior poate să ajungă până la 8%.
Reacţia este scăzută cu valori ale pH-ului de 4,26 – 4,5. Gradul de saturaţie în
baze are valori cuprinse între 13 – 19%, este un sol slab aprovizionat cu
elemente nutritive.
• tipic (ti) (Ao-Bv-C sauR), umbric (um) (Au-Bv-C sauR), psamic (ps) cu textură
nisipoasă în primii 50 cm (Ao-Bv-C sauR), andic (an) conţine material amorf
provenit din materialul parental format sau din rocă (Ao-Bv-C sauR), prespodic
(ep) în orizontul Bv se acumulează secsvioxizi de Al fără a avea caracter spodic
(Ao-Bv-C sauR), litic (li) (Ao-Bv-Rn), scheletic (qq) ) în orizonturile superioare
conţine peste 75 % schelet de material parental (Ao-Bv-Rn), aluvial (al) format
pe depozite aluviale cel puţin în primii 50 cm(Ao-Bv-C) şi gleic (gc) (Ao-Bv-CGo).
• Fertilitatea acestor soluri este într-o strânsă legătură cu volumul edafic util şi
conţinutul în schelet. În general fertilitatea acestor soluri este mai redusă şi în
special pentru culturile agricole.
• Sunt soluri favorabile vegetaţiei forestiere (răşinoase), păşunilor şi fâneţelor.