Recuperarea leziunilor pos-traumatice din regiunea

gleznei
Obiective:

 Cunoaşterea patologiei post-traumatice

 Cunoaşterea fazelor vindecării structurilor lezate
 Realizarea planului de recuperare în diferite patologii post-traumatice din
regiunea gleznei:
 Fracturi
 Luxaţii
 Entorse

Anatomie:

 Structure osaose
 Articulatii
 Ligamente
 Muşchi

Urmatoarele trei oase intra in componenta articulatiei gleznei:

 Tibia;

 Fibula sau peroneul – osul mai subtire al gambei;

 Talusul – un os mic pozitionat intre osul calcaiului (calcaneu) si oasele

gambei (tibie si peroneu).
Tibia si peroneul contribuie fiecare la formarea articulatiei gleznei astfel:

 Maleola mediala – proeminenta interna a tibiei;

 Maleola posterioara – portiunea posterioara a tibiei;

 Maleola laterala – extremitatea inferioara a fibulei (proeminenta laterala a

gleznei).

Muschii piciorului:

 Pe langa cei douazeci de muschi si 107 tendoane, mobilitatea piciorului

depinde de numerosi muschi legati de gamba si de laba piciorului.

Muschii fetei posterioare sunt situati in partea posterioara a gabmei si

actioneaza in principal asupra extensiei labei piciorului in timpul alergarii
sau al mersului. Acestia sunt:
- muschii gemeni (intern si extern) si muschiul solear, care formeaza
muschiul triceps al gambei. Acestia se termina la nivelul calcaneului, prin
tendonul lui Ahile, care transmite forta de contractie a muschilor gambei
catre laba piciorului. Acestia asigura ridicarea calcaiului si flexia plantara.
- muschii peronieri laterali: muschiul lung si muschiul scurt.
- muschiul tibial posterior: joaca un rol in flexia plantara si stabilitatea
labei piciorului.
- muschiul flexor lung comun ale degetelor asigura flexiunea degetelor spre
interior
- muschiul flexor lung al halucelui, pentru flexia degeteului cu acelasi nume
spre talpa piciorului.

Muschii fetei anterioare actioneaza asupra flexiei dorsale a labei piciorului

pe gamba (de la varful degetelor spre genunchi) si asupra extensiei
degetelor, pentru ca acestea sa nu se frece de sol in timpul mersului. Acestia
sunt:
- muschiul extensor comun al degetelor
- muschiul extensor al halucelui
- muschiul gambier anterior
- muschiul peronier anterior
- muschiul tibial anterior

In functie de pozitia lor pe osul labei piciorului, anumiti muschi intervin in

alte miscari ale acestuia: rotirea interna (adductia) sau externa (abductia),
sprijinirea excesiva pe partea interioara a plantei piciorului (pronatia),
sprijinirea excesiva pe partea exterioara a plantei piciorului (supinatia).
Principala actiune a muschilor plantari superficiali este aceea de a mentine
planta piciorului in forma de bolta si de a o stabiliza int impul miscarilor
sale.
Muschiul patrat plantar al lui Sylvius (dupa numele lui Jacobus Sylvius,
anatomist francez) este un muschi scurt, accesoriu al muschiului flexor
lungcomun ale degetelor, situat in partea posterioara a plantei. El participa
la flexia ultimelor patru degete, in special la realizarea presiunii finale a
plantei piciorului in timpul mersului.

Fracturile calcaneului
Sechele

o Deformarea in valg – prin contracura peronierilor  și dezaxarea artic

subastragaliene

o Deplasare cranială a calcaneului cu relaxare tend achilean

o Piciorul plat traumatic, cand astragalul se infundă în calcaneu

o Artroza subastragaliană

o Talalgii – dat periostitei, tracțiunii ligamentare,

 Tratament

1. Funcțional  – repaus la pat 2 S, cu fașă elastică pana sub genunchi (fără

reducere), după 4 S se incepe lent, sprijinul pe membrul afectat

2. Imobilizarea simplă – aparat gipsat gambie, pt fracturile extrarticulară fără

deplasare, timp de 6 S

3. Reducerea manuală , urmată de gips 8 S – pt fracturi cu deplasare

4. Reducerea chirurgicală

5. Artrodeza precoce / tardivă

Protocol de recuperare

Saptamanile 0 - 3

 Imobilizare intr-o atela cu piciorul la 30 de grade flexie plantara

 Nu incarcati pe membrul operat in primele 3 saptamani

 Controlul durerii si edemului local (crioterapie, stimulare electrica,

tratamente ale tesuturilor moi)

Manual

 Mobilizarea tesuturilor moi pentru monitorizarea edemului local

Exercitii

 Miscari active ale degetelor, miscari usoare ale piciorului in atela, ridicari
ale membrului operat cu genunchiul in extensie, flexia/extensia genunchiului

 Mers pe bicicleta (folosindu-va doar de piciorul sanatos), inot pentru

exercitii cardiovasculare

Scopuri

 Minimalizarea durerii si a edemului local. Mers cu carje, fara a calca pe

membrul operat

Saptamanile 3 - 8

 Imobilizare intr-o atela/orteza pentru mers setata la 30 de grade flexie

plantara la 3 saptamani; ajustati cate 10 grade in fiecare saptamana

 Cresteti progresiv gradul de incarcare de la simpla atingere a degetelor,

pentru echilibru, pana la contactul calcaiului cu solul (incarcare partiala)

 La 6 saptamani este permisa incarcarea completa pe piciorul operat

Manual

 Mobilizarea tesuturilor moi pentru monitorizarea edemului local

 Initiati miscari pasive de miscare cu piciorul in dorsiflexie (fara a depasi
pozitia neutra), exercitii de inversiune/eversiune a piciorului in functie de
toleranta durerii

 La 4 saptamani, este permisa mobilizarea plagii post-operatorii, odata ce

aceasta s-a inchis complet

Exercitii

 Exercitii de ridicare a membrului operat, cu genunchiul in extensie, exercitii

de abductie a soldului, exercitii de extensie a trunchiului spre pozitia de pod
cu membrele in extensie

 Exercitii izometrice ale musculaturii neimplicate in tendonul achilean

 Miscari active de miscare cu piciorul in dorsiflexie (este permis strechingul

usor al tendonului achilean la 4 saptamani)

 Exercitii izometrice ale tendonului cu Achile

 Progresati exercitiile de streching ale tendonului achilean la 6 saptamani

 Exercitii proprioceptive, intarirea intrinseca a musculaturii

 La 6 saptamani, puteti merge pe bicicleta, impingand pedala doar cu

calcaiul

Scopuri

 Pozitia neutra a piciorului

 Renuntarea la carje si incarcarea completa la 6 saptamani post-operator

Saptamanile 8 - 12

 Dupa 8 saptamani, puteti purta incaltaminte obisnuita, dar care sa includa

inaltatoare plantare

 Incarcarea completa pe membrul operat, exercitii de mers

Exercitii
  Incepeti si cresteti gradual exercitii active si de rezistenta a tendonului lui
Achile (exercitii izometrice submaximale, exercitii izotonice, exercitii cu
Theraband)

 Mers pe bicicleta, inot

Scopuri

 Anvergura completa a miscarii gleznei

 Toleranta folosirii incaltamintei obisnuite, mers obisnuit, fara compensare

Lunile 3 - 6

 Exercitii de ghemuire (sub atenta monitorizare a kinetoterapeutului),

exercitii de ridicare pe varfurile degetelor (bilateral – progresand la
unilateral), exercitii de plonjare

 Bicicleta medicinala, bicicleta eliptica, aparat de vaslit

 In cazul in care nu prezentati fibroza excesiva, puteti continua exercitiile de

recuperare la domiciliu

Luna 6
  Puteti incepe exercitii de alergare usoara, exercitii de sarituri, exercitii de
incarcare excentrica, exercitii usoare, specifice sportului practicat

Lunile 8 - 9

 Dupa o evaluare atenta a kinetoterapeutului, puteti reveni la sportul

practicat de dumneavoastra

BIBLIGRAFIE:

https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/protocoale-recuperare/
protocoale-recuperare-glezna/sutura-tendon/#

https://anatomie.romedic.ro/piciorul

https://clinicavimed.ro/sechelele-osoase-post-traumatice/

https://www.google.com/url?sa=i&url=http%3A%2F
%2Fwww.lectiadeortopedie.ro%2Ftraumatologia-membrului-inferior
%2Ffractura-de-calcaneu
%2F&psig=AOvVaw190REKldXaGGMhZhU5zyk5&ust=1592563205151000&so
urce=images&cd=vfe&ved=2ahUKEwiT_qKylovqAhVZO-
wKHZOjAcgQr4kDegUIARCnAQ

Niţişoară Maria Mădălina

Master kpot anul I