2.

Kinetoterapia genunchiului
Ca suprafata de alunecare genunchiul, dupa cum s-a aratat si in capitolul de
anatomie, este cea mai mare articulatie a corpului, fiind in acelasi timp si cea mai
complicata si diferentiata articulatie din punctul de vedere al structurilor intraarticulare.
Genunchiul participa la o serie de activitati uzuale (stat pe scaun, incaltat,
ridicarea unui obiect), ca si la unele activitati profesionale sau activitati specializate sau
diferentiate (dans, sporturi ce solicita genunchiul); acest fapt explica importanta deosebita
in mentinerea unui indice functional bun al acestei articulatii.
In continuare vom prezenta cateva exercitii utilizate in inetoterapia de recuperare
a articulatiei genunchiului, pentru diverse scopuri.
A. refacerea mobilitatii
!eeducarea flexiei presupune"
a.posturi:
- genuflexiuni, atat cat permite mobilitatea genunchiului, cu mainile
spri#inite pe bara
- decubit ventral; pacientul isi prinde glezna cu mana si flecteaza gamba
- decubit dorsal sau pozitie sezanda; gamba la marginea mesei; greutati
atarnate la nivelul gleznei si la nivelul treimii superioare a gambei;
greutatea de la glezna nu trebuie sa depaseasca #umatate din valoarea
greutatii de la nivelul treimii superioare a gambei
- alunecarea ventrala a tibiei in raport cu condilii femurali si fortarea flexiei
b.mobilizari pasive:
- flexia din sezand
- flexia din decubit ventral
- flexia din decubit dorsal (cu soldul flectat)
- flexia cu alunecare dorsala si rotatie interna
- flexia cu alunecare anterioara
c. miscari autopasive:
- din sezand se realizeaza tractionarea gambei; priza in $%& proximala se
insoteste de o alunecare posterioare; priza in $%& distala se insoteste de-o
alunecare anterioare
- presarea pe fata anterioara a gambei cu gamba opusa
- incarcarea distala a gambei cu o greutate si fortarea genunchiului in flexie
- din pozitia patrupeda se lasa sezutul spre taloane, fortand flexia
genunchilor
d. miscari active:
- din decubit dorsal se executa pedala# in aer sau alunecare pe rotila sau
placa; acelasi tip de exercitiu se poate realiza si din sezut sau decubit
ventral
- din decubit homolateral se mobilizeaza genunchiul in flexii repetate pe o
placa talcata
- din ortostatism se executa genuflexiuni pe ambii genunchi sau doar pe
membrul inferior afectat
e. metode de facilitare:
Genunchiul este pivot intermediar si se incadreaza in schema de miscare a
pivotului proximal; in functie de musculatura interesata existe deci mai multe variante de
scheme ale soldului; idiferent de aceste scheme pozitia genunchiului va fi intotdeauna cea
de extensie.
!eeducarea extensiei presupune"
a.posturi:
- in decubit dorsal cu un sul sub glezna; ca o varianta pacientul poate fi pus
in pozitie sezanda, cu talonul pe un scaun cu sau fara greutate pe genunchi
(se utilizeaza pentru reeducarea flexumului)
- in decubit ventral, cu gamba in afara mesei si coapsa fixata; de gamba se
atarna o greutate sau se utilizeaza un scripete
- in decubit dorsal ' se executa tractiune in ax
b. mobilizari pasive:
- in sezand, cu trunchiul aplecat in fata; inetoterapeutul executa extensia
folosind o priza dubla ' pe coapsa si pe gamba; (se utilizeaza pentru
intinderea ischiogambierilor)
- in decubit ventral cu coapsa fixata la masa; se executa extensia gambei cu
priza distal
- extensie (fortata) asociata cu rotatie sau alunecare in articulatia
tibiofemurala
c. mobilizari autopasive:
- decubit ventral cu coapsa fixata; se impinge cu membrul inferior indemn
membrul de recuperat in extensie
- pozitie patrupeda cu gamba interesata fixata; se realizeaza deplasarea
inainte a corpului cu tractiune
- monta#e cu scripeti
d. miscari active:
- similare cu exercitiile pentru flexie
e. metode de facilitare:
- similare cu cele de la flexia genunchiului
!eeducarea miscarii de rotatie"
(xercitiile au caracter de manipulare si sunt exercitii pasive. In redorile de cauza
articulara mobilizarile de rotatie dega#eaza aceasta componenta a miscarii, care participa
la miscarea de flexie-extensie.
!eeducarea alunecarii tibiei pe femur"
(xercitiile sunt de asemenea pasive si cu caracter de manipulare.
!efacerea posibilitatilor de alunecare a#uta deblocarea genunchiului prin intinderea
ligamentelor.
!efacerea mobilitatii rotulei"
)sigurarea unei miscari libere, normale a genunchiului nu se poate realiza
fara refacerea mobilitatii rotuliene. *anipularea rotulei se face pe mai multe directii '
caudal, cranial, extern, intern.
B. refacerea fortei musculare
(ste un obiectiv foarte important pentru genunchi, deoarece atat extensorii
cat si flexorii fac parte din musculatura antigravitationala, si sunt indispensabili pentru
stabilitatea activa. (xercitiile si metodele pentru tonifierea musculaturii genunchiului se
vor alege, in primul rand, in functie de gradul de forta restanta. +entru forte de la , la &
tehnicile de facilitare sunt cele mai importante.
a. tonifierea musculaturii extensoare"
(xtensia la nivelul genunchiului este reprezentata de fapt de revenirea la
pozitia neutra, dupa ce articulatia fusese in flexie; acest lucru explica de ce extensorii au
zona scurtata chiar si in pozitia de repaus. *uschiul cvadriceps este (cu toate cele patru
componente ale sale) extensorul genunchiului; muschiul tensor al fasciei lata a#uta
-inzavorarea.; o extensie in incarcare (cu piciorul pe sol) necesita contractia muschiului
triceps sural si a ischiogambierilor (adica a musculaturii extensoare a gleznei si soldului).
(xercitii"
- pacient in decubit dorsal, cu coapsa in extensie si gamba in afara mesei;
membrul inferior opus este flectat si se spri#ina cu piciorul pe masa; priza
se face pe fata dorsala a piciorului si pe fata anterioara, distal pe gamba;
pacientul executa intai flexia dorsala a piciorului, apoi extensia gambei;
miscarea este contrata de inetoterapeut astfel incat flexia dorsala a
piciorului este total blocata iar extensia gambei poate fi efectuata pe toata
amplitudinea de miscare
- din decubit dorsal, cu gamba la marginea mesei, se executa extensii de
gamba cu incarcari progresive
- antrenarea capetelor monoarticulare ale muschiului cvadriceps, fara
muschiul drept anterior ' care este biarticular; se mentine articulatia
coxofemurala flectata la /,
o
si se executa extensia gambei
- antrenarea vastului medial; subiectul in decubit dorsal, cu genunchiul in
usoara flexie; terapeutul trage inferior si extern rotula apoi se comanda
extensia completa a genunchiului, cu tractionarea rotulei in sus si inauntru
b. tonifierea musculaturii flexoare"
*usculatura flexoare prezinta o organizare complexa, fiind in ma#oritate o
musculatura biarticulara, care include fie soldul fie piciorul, asupra carora are si alte
actiuni; in plus acesti muschi sunt si muschi rotatori ai genunchiului, asigurand
stabilitatea laterala si mediala a acestuia.
Ischiogambierii sunt flexori ai articulatiei coxofemurale si flexori ai
genunchiului. Cei mai puternici sunt muschiul semimembranos si partea scurta
(monoarticulara) a bicepsului femural.
*uschii -labei de gasca. (semitendinosul, croitorul si dreptul intern) sunt
flexori si rotatori interni ai genunchiului.
0lexorii au eficacitate maxima asupra genunchiului la un unghi de 1,
o
cand soldul este flectat si la un unghi de &,
o
cand soldul este in extensie.
(xercitii"
- subiect in decubit dorsal, cu coapsa la marginea mesei; priza pe fata
dorsala a coapsei si pe talpa; pacientul executa o extensie de coapsa
contrata de inetoterapeut, apoi o extensie de picior, de asemenea contrata,
in continuare flectand genunchiul
- antrenarea lantului triplei flexii
- utilizarea diferitelor circuite cu scripeti si greutati
c. tonifierea musculaturii rotatorii interne"
!otatia interna si stabilitatea interna a genunchiului sunt asigurate de
aceeasi muschi. +rincipalii rotatori interni sunt muschii -labei de gasca., la care se
adauga muschiul popliteu (muschi monoarticular), care ar avea rolul principal in rotatia
interna a genunchiului pe primele &,
o
de flexie. In pozitia de neutralitate nu apare
miscarea de rotatie, aceasta incepand odata cu flexia genunchiului. Indiferent de pozitia
soldului exista intotdeauna un muschi intr-o pozitie favorabila pentru a realiza miscarea
de rotatie interna.
(xercitii"
- pacient in decubit dorsal, cu coapsa abdusa si genunchiul rotat extern;
pacientul executa adductia coapsei si rotatia interna a piciorului si
genunchiului, cu rezistenta
- pacient in decubit dorsal cu articulatiile coxofemurala si femurotibiala
flectate la 23
o
; terapeutul aplica o forta diri#ata spre adductia si rotatia
interna a articulatiei coxofemurale, spre rotatia interna a piciorului, astfel
genunchiul fiind rotat extern; pacientul se opune incercand sa duca
genunchiul in afara
- exercitii pentru dreptul intern
- exercitii pentru semitendinos si semimembranos
- exercitii pentru croitor
d. tonifierea musculaturii rotatorii externe"
In momentul in care genunchiul se afla in flexie rotatorii externi sunt
reprezentati de bicepsul femural si deltoidul fesier 0arabeuf.
4icepsul femural, prin capatul monoarticular este un flexor si un rotator
extern al genunchiului, in timp ce prin capatul biarticular are o actiune de adductie asupra
articulatiei coxofemurale.
5eltoidul fesier 0arabeuf are in componenta sa, anterior, muschiul tensor
al fasciei lata (flexor si rotator intern) si posterior muschiul fesier mare (extensor si
rotator extern), care actionand impreuna determina miscarea de abductie a soldului.
6erminatia comuna a celor doi muschi pe bandeleta *essiat, care are punct de insertie la
nivelul tibiei, determina actiunea lor de rotatie externa la nivelul genunchiului; in acelasi
timp asigura si stabilitatea laterala la acest nivel.
(xercitii"
- pacient in decubit dorsal, cu gamba atarnand la marginea mesei; membrul
inferior opus flectat, cu piciorul spri#init de masa; articulatia soldului este
in adductie usoara, genunchiul in rotatie interna iar piciorul in adductie;
priza pe condilul extern si marginea externa a antepiciorului; pacientul
executa o abductie a soldului si duce varful piciorului in abductie
- antrenarea capului lung al bicepsului
- antrenarea capului scurt al bicepsului
- antrenarea tensorului fasciei lata
C. refacerea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii
a.exercitii pentru refacerea stabilitatii controlaterale"
7inergiile musculare induse, pornite de la grupele musculare ale
membrului inferior controlateral (teoretic sanatos) pot fi utilizate ca prime exercitii in
programul de crestere a fortei ' cand muschii au forte sub gradul 8 ' fie pentru
dezvoltarea stabilitatii uni- si bipodale. In cazul in care ambele membre inferioare sunt
afectate, exercitiile in lanturi contralaterale capata o importanta si mai mare.
1. flexie-extensie:
- subiectul in decubit dorsal, cu gambele atarnand la marginea mesei; de una
din gambe se aseaza anterior o coarda trecuta apoi printr-un sistem de
scripeti si care ulterior se ataseaza de cealalta gamba posterior; flexia unei
gambe va antrena si flexia celeilalte, dar subiectul, opunandu-se, va
contracta extensorii.
- fizioterapeutul se opune triplei flexii a unui membru inferior; in consecinta
trunchiul are o tendinta la dezechilibrare, cu incercarea de-a se ridica;
extensia membrului inferior controlateral cu punct fix prin piciorul
subiectului pe bazinul fizioterapeutului restabileste echilibrul
- pozitia de -cavaler servant.; piciorul drept este fixat la sol astfel incat sa
nu poata aluneca; pacientul va face sa alunece inapoi genunchiul stang;
eventual fizioterapeutul contreaza aceasta alunecare; pentru a nu se
dezechilibra, pacientul trebuie sa ia punct fix pe piciorul drept, solicitand
extensorii genunchiului; invers, pacientul va aluneca cu genunchiul stang
inainte, ceea ce va solicita pentru reechilibrare ischiogambierii
genunchiului drept.
2. rotatie:
- priza inetoterapeutului la nivelul piciorului; cu piciorul stang pacientul
executa o rotatie interna puternica, contrata de fizioterapeut; acest efort
solicita adductorii soldului stang; pentru stabilitate intra in actiune lantul
simetric controlateral, care antreneaza rotatorii interni ai genunchiului
drept
- subiectul sezand, cu gambele atarnand, picioarele lipite unul de altul;
fizioterapeutul executa o presiune pe fata externa a calcaiului drept si o
presiune pe fata externa a antepiciorului stang; pacientul contreaza aceste
presiuni, ceea ce inseamna punerea in functiune, simultan, a rotatorilor
externi pe stanga si a rotatorilor interni pe dreapta.
- subiectul in unipodal pe piciorul drept ' care se spri#ina pe o platforma '
cu mainile in solduri si genunchiul usor flectat; soldul si celalalt genunchi
sunt rotate extern cu bazinul stang pe un plan posterior fata de cel drept;
soldul si genunchiul stang sunt semiflectate; fizioterapeutul aplica o
presiune pe fata anterioara a gambei, pacientul incercand extensia gambei
stangi, concomitent cu deplasarea genunchiului drept spre lateral; pentru
reechilibrare se realizeaza contractia unui lant muscular rotator drept de la
sold la picior, care include muschii -labei de gasca.
- subiectul in bipodal, cu picioarele paralele si indepartate la circa 8, cm, cu
genunchii semiflectati; asistentul aplica presiuni cu directie mediala pe
fetele externe ale genunchilor; subiectul contreaza acest forte si in
consecinta solicita simetric rotatorii interni; la fel, dar cu aplicarea
presiunilor pe fata interna, pentru rotatorii externi
b. exercitii pentru refacerea controlului muscular si abilitatii"
7unt exercitii integrative, care largesc lanturile inetice prin includerea
corpului, refac automatismele de echilibru, stabilitate si miscare.
1. flexie-extensie:
- subiectul in sezand pe o masa, cu gambele atarnand; fizioterapeutul, asezat
in spatele pacientului trace inapoi de trunchi, cu priza la nivelul umerilor
(si eventual la nivelul fruntii); tractiunea nu este brusca si creste treptat in
intensitate, pentru a forta cresterea contrarii din partea pacientului; pentru
echilibrare pacientul intinde gambele (mainile sunt fixate pe solduri)
- subiectul pe un plan inclinat, cu gleznele fixate la masa; subiectul ridica
capul si trunchiul; se pune in actiune lantul anterior al flexorilor (cap-
trunchi-sold), care necesita insa stabilizarea femurului; pentru fixarea
femurului se contracta ischiogambierii; cu cat inclinarea planului este mai
mare cu atat efortul ischiogambierilor va creste
- subiectul in decubit dorsal pe masa, cu gleznele fixate deasupra, cu o
coarda rigida; fizioterapeutul aplica o forta de ridicare verticala, la care
pacientul se opune, contractand tot lantul inetic posterior de la gat '
trunchi ' sold ' ischiogambieri pana la punctul fix distal, la nivelul
picioarelor
- subiectul in decubit ventral cu spri#in pe coate si antebrate si pe toata
lungimea membrului inferior; se ridica bazinul cu spri#in pe antebrate si
genunchi, apoi se intinde puternic genunchiul, cu spri#in pe antebrate si
varful picioarelor; aplicarea unei presiuni pe bazin mareste efortul solicitat
musculaturii extensoare a genunchiului si celei flexoare a soldului, pentru
realizarea stabilitatii
- exercitii cu a#utorul cvadristandului
- exercitii pe bicicleta ergometrica
- exercitii pe placa cu rotile
- exercitii pe planseta basculanta
2. rotatie interna si externa:
- subiectul in bipodal, cu genunchii usor flectati si indepartati, cu cate o
gantera in fiecare mana; se duce alternativ cate o mana in fata si cealalta
inapoi cu rotarea trunchiului, apoi se schimba cu avant pozitia mainilor
- exercitii utilizand giroplanul
- exercitii utilizand cvadristandul
Tehnici
kinetologice
Tehnici
anakinetice
Tehnici
kinetice
tehnici inetice
dinamice
imobilizarea
posturile(pozi
-9ion:rile)
tehnici inetice
statice
imobilizarea
de punere ;n
repaus
imobilizarea
de conten9ie
posturile
corective
posturile de
facilitare
imobilizarea
de corec9ie
mobilizarea
pasiv:
tractiunile
mobilizarea
fortat: sub
anestezie
mobilizarea
pasiv: pur:
asistat:
mobilizarea
autopasiv:
mobilizarea
pasiv:
mecanic:
mobilizarea
pasivo-activ:
manipulare
contrac9ia
izometric:
relaxarea
muscular:
mobilizarea
activ:
mobilizarea
activ: reflex:
mobilizarea
activ:
voluntar:
mobilizarea
activ: cu
rezisten9: