ARTICULATIA GLEZNEI SI A

PICIORULUI – CONSPECT
Piciorul are un rol static si unul dinamic , de o importanta
aproape egala , fiind parghia terminala a locomotiei.
Piciorul este un resort compus dintr-un system de Arcuri
realizate de oasele tarsiene si metatarsiene , mentinute de
ligament si aponevroza si tensionate de tonusul muscular.
ARCUL LONGITUDINAL INTERN , cu varful boltii la scafoid
, este mentinut de ligamentele plantare dintre oasele tarsului si
de aponevroza plantara , iar tensionarea o realizeaza in principal
muschiul tibial posterior si lungul peronier lateral (acesta doar
cand piciorul este fixat la sol). Un rol adjuvant il au flexorii
degetelor.

ARCUL LONGITUDINAL EXTERN este scurt , cu varful la

cuboid , mentinut de ligamentul plantar si aponevroza plantara si
tensionat de muschii scurtul si lungul peronier lateral.

ARCUL ANTERIOR (TRANSVERSAL) , cu varful boltii la al

doilea cuneiform , este mentinut de ligamentele interioare ale
tarsului si de ligamentul transvers al metatarsului , fiind
tensionat de musculatura intrinseca a piciorului si de
expansiunile fibroase tarsometatarsiene ale tibialului posterior.
MISCARILE PICIORULUI se fac in articulatii diverse , asa ca
notiunea generala de “glezna” nu este prea corecta pentru a
exprima articulatia functionala a piciorului. Astfel , flexia –
extensia sunt asigurate de articulatia tibiotarsiana , plus o mica
participare din partea articulatiei subastragaliene : inversia –
eversia se fac in articulatiile subastragaliana si mediotarsiana ;
abductia – adductia sunt asigurate de articulatia subastragaliana ,
cu participarea celor tibiotarsiene si , intr-o mica masura , si a
celei mediotarsiene.

MISCARILE PICIORULUI sunt asigurate de o serie de muschi

lungi , ale caror tendoane , datorita traiectului lor tangential la
oasele si articulatiile acestui segment , capata si functii de
ligamente.

MUSCULATURA PICIORULUI este formata din muschii

extrinseci – muschii gambei – si muschii intrinseci – muschii
propriu-zisi ai piciorului. Activitatea importanta – atat in
dinamica , cat si in statica piciorului – o are musculatura
extrinseca , din care fac parte : tibialul anterior sic el posterior ,
lungul si scurtul peronier , tricepsul sural , flexorii si extensorii
comuni si proprii ai degetelor.

Activitatea musculaturii piciorului este in stransa dependenta de

fazele mersului , respective de momentul de sprijin sau de
momentul de balansare.
 TRICEPSUL SURAL este , clasic , flexorul plantar al
piciorului , cand piciorul este liber in miscarea lui din
glezna. Actiunea asupra genunchiului a fost discutata. Cand
piciorul este pe sol , tricepsul sural este stabilizator ,
actionand in special spre sfarsitul fazei de sprijin – cand
piciorul se ridica pe varf.

 TIBIALUL ANTERIOR este principalul flexor dorsal al

piciorului , ajutat de extensorii degetelor si halucelui. El nu
este un inversor al piciorului decat atunci cand se executa
simultan si dorsiflexia. In faza de balans al piciorului in
mers , tibialul anterior este singurul muschi care este
puternic contractat.

 PERONIERII sunt inactivi in dorsiflexie , dar se activeaza

in flexia plantara. Se pare ca forta peronierilor se transmite
articulatiei tarsiale transversal , si nu gleznei.
Peronierii actioneaza in faza de sprijin a mersului , dupa unele
pareri avand si rolul de muschi postural. In statica pe tocuri
inalte , peronierii inregistreaza o activitate continua si net
marcata.
 TIBIALUL POSTERIOR este un clasic flexor plantar si
un inversor puternic numai cand glezna este in flexie
plantara.
  MUSCULATURA INTRINSECA actioneaza ca un grup
muscular in multe miscari ale piciorului , ca si in mers ,
dar nu pare sa aiba vreo activitate in timpul
ortostatismului , desi incercarea de a mari bolta plantara
face ca , brusc , sa creasca activitatea acestei
musculature. Un rol important il joaca in stabilizarea
piciorului in momentul propulsiei , actionand in principal
asupra articulatiilor subtalara si tarsiala transversala.

REFACEREA MOBILITATII
A) Prin adoptarea unor posturi , care difera dupa cum este
vorba de flexie , extensie , supinatie sau pronatie :
a. Pentru flexie :
Exercitiul 1 – Pacientul in unipodal (pe MI afectat) , cu o carte
sub antepicior , sprijin cu mainile pe o bara : se lasa treptat
greutatea corpului pe tibie si piciorul posterior.
Exercitiul 2 – Din ortostatism se trece in ghemuit (calcaiele pe
sol) , cu aplecarea tibiei spre anterior.
Exercitiul 3 – Subiectul in decubit dorsal , cu piciorul prins pe
un support care forteaza flexia din articulatia tibiotarsiana.

b. Pentru extensie :
Exercitiul 4 – Idem ca la exercitiul 3 , dar tractiunea se face
spre extensie (flexie plantara)
Exercitiul 5 – Pozitia in genunchi , cu picioarele in extensie pe
sol sau in sprijin pe degetele flectate : accentuarea flexiei G si
CF forteaza extensia tibiotarsienelor.

c. Pentru supinatie :
Exercitiul 6 – O sanda cu inclinarea talpii inegala prin incarcare
in zona interna a piciorului.
Exercitiul 7 – Din pozitia de “cavaler servant” (genunchiul MI
de tractat pe sol) , subiectul executa o rotatie interna , cu flexia
G , asezand fesa pe fata interna a gambei , ceea ce va forta
inversia piciorului (supinatie + adductie).
Exercitiul 8 – Subiectul in decubit contralateral , cu piciorul de
tratat pe o carte sub maleola interna : pe sandaua de reeducare se
aplica , pe marginea interna , o greutate.

d. Pentru pronatie :
Exercitiul 9 – Inclinarea este inversa.
Exercitiul 10 – Se executa o rotatie externa , cu flexia G pana
cand marginea interna a piciorului se sprijina pe sol.
Exercitiul 11 – Din decubit homolateral : cartea sub maleola
externa ; greutatile se aplica pe marginea externa a sandalei.
 B) Prin mobilizari pasive
Exercitiul 12 – Din decubit dorsal , cu G flectat la 90 de grade si
piciorul pe masa ; se executa mobilizari de alunecare anterioara
si posterioara a extremitatii distale a tibiei.
Exercitiul 13 – Realizarea decompresiunii articulatiei
tibiotarsiene si face prin mai multe variante de prize , dar care
toate urmaresc o “separare” a piciorului de pilonul tibial , prin
impingerea de sus in jos a astragalului si calcaneului , fie pe fata
interna , fie pe cea externa a lor.
Exercitiul 14 – Subiectul in decubit dorsal : asistentul , cu priza
pe calcaneu si pe antepicior , tragand usor in jos pentru
decompresiune , executa simultan flexii si / sau extensii ale
piciorului.
Exercitiul 15 – Pacientul in decubit dorsal , cu G flectat ,
piciorul pe toracele asistentului , care fixeaza la torace , cu o
mana , fata dorsala a antepiciorului , iar cu cealalta calcaiul , in
zona tendonului ahilian ; flectarea trunchiului asistentului
provoaca flexia fortata a piciorului.
Exercitiul 16 – Mobilizarea prin alunecare – separat pentru
articulatia subastragaliana – se executa in diverse variante.
Exercitiul 17 – Mobilizare in abductie – adductie : priza pe
calcaneu este rotat in afara – mobilizare in abductie ; invers
pentru adductie. Pozitia pacientului este indiferenta.
Exercitiul 18 – Mobilizare in inversie – eversie : subiectul in
decubit ventral , cu gamba flectata la 90 de grade ; asistentul
blocheaza cu o mana gamba distal , iar cu cealalta prinde
calcaneul ; pentru inversie se combina adductia + supinatia +
extensia , iar pentru eversie abductia + pronatia + flexia.

C) Prin mobilizari autopasive :

Exercitiul 19 – Pacientul abordeaza piciorul cu propriile maini ,
pentru a executa mobilizarile necesare.
Exercitiul 20 – Printr-un sistem simplu de scripeti se fac
mobilizari cu ajutorul piciorului opus.
Exercitiul 21 – Piciorul prins pe un skateboard , care este
plimbata inainte si indarat.
Exercitiul 22 – Din ortostatism , cu un picior inaintea celuilalt ,
se balanseaza corpul inainte sau inapoi , cu flectarea CF si G
prin fandarea MI spre inainte sau spre inapoi.
Exercitiul 23 – Mers sau stand pe un plan inclinat in plan sagittal
sau frontal (inversie – eversie).
Exercitiul 24 – Din ortostatism , in sprijin pe MI sanatos , cel
afectat in equinus , cu degetele pe sol apasand pentru marirea
extensiei sau flexiei in metatarsofalangiene.

D) Prin mobilizari active

Exercitiul 25 – Miscari active analitice in toate axele de miscare
ale piciorului , ca si in articulatiile degetelor.
Exercitiul 26 – Miscari active combinate astfel : flexie plantara
+ extensie degete ; flexie dorsala + flexie degete ; eversie +
extensie degete ; inversie + flexie degete ; flexie plantara +
inversie ; flexie plantara + eversie ; flexie dorsala + inversie ;
flexie dorsala + eversie ; circumductie + flexie – extensie
degete.
Exercitiul 27 – Utilizarea unor instalatii care faciliteaza
miscarile piciorului : pedala de circumductie , pedala cu arc sau
scripete , pedalele bicicletei etc.
Exercitiul 28 – Mersul pe teren variabil ramane cel mai
fiziologic exercitiu activ.

REFACAREA FORTEI MUSCULARE

Tonifierea musculaturii flexoare (dorsale)
 Flexorii dorsali – adductorii – rotatorii interni , adica
tibialul anterior si extensorul propriu al halucelui.
 Flexorii dorsali – abductorii – rotatorii externi , adica
extensorul comun al degetelor.
Exercitiul 1 – Subiectul in pozitie de decubit dorsal , cu CF
intinsa si G usor flectat ; asistentul opune rezistenta pe fata
dorsala a piciorului : pacientul executa flexia dorsala , continua
cu extensia G , apoi cu flexia CF sau procedeaza in sens invers ;
mana asistentului nu blocheaza si degetele (antrenarea tibialului
anterior) sau le blocheaza (antrenand si extensorii degetelor).
Exercitiul 2 – Realizarea triplei flexii : decubit dorsal , cu CF si
G intinse ; priza pe coapsa deasupra G si pe fata dorsala a
piciorului (inclusive degetele) : se executa de catre pacient o
tripla flexie (CF-G-Gl) , asistentul opunand rezistenta in zona
prizelor.
Exercitiul 3 – Asistentul executa o presiune in axul gambei :
calcaneul va rula si pacientul executa flexia dorsala ; asistentul
se opune flexiei gambei , care se produce odata cu flexia Gl –
este asa-zisa “dubla solicitare”.
Exercitiul 4 – Subiectul in decubit dorsal , cu gamba flectata la
marginea mesei si piciorul extins ; asistentul face priza pe fata
anterioara a gambei si pe fata plantara a calcaneului : pacientul
executa extensia G ; flexia Gl ; presiunea pe calcaneu ii
blocheaza deplasarea in jos in cadrul flexiei dorsale a piciorului ;
asistentul se opune si la extensia gambei – exercitiul se executa
deci cu ceea ce se numeste “solicitare taloniera”.
Exercitiul 5 – Un grupaj de exercitii instrumentale : sanda de
recuperare cu incarcare , montaje de scripeti , elastic de
tractionat , pedale de ridicat etc.

Tonifierea musculaturii extensoare

 Tricepsul sural (gemenii nu lucreaza decat daca G este
extins).
  Extensorii interni : tibialul posterior , flexorul propriu al
halucelui , flexorul comun al degetelor.
 Extensorii externi : peronierii laterali.
A. EXERCITII GLOBALE :
Exercitiul 1 – Subiectul in DD , cu CF flectata (45 grade) , G
intins si Gl in flexie dorsala ; asistentul face priza sub tendonul
ahilian si pe talpa : pacientul executa o extensie a CF , flexie a G
si extensie a Gl , cu flexia degetelor ; asistentul contreaza si
extensia CF , si extensia Gl.
Exercitiul 2 – Subiectul cu CF la 90 de grade , G la 90 de grade ,
Gl in flexie dorsala ; cu o mana , asistentul face priza pe
tendonul ahilian si calcai , iar pe cealalta o plaseaza sub degete :
pacientul incearca sa-si duca talonul spre fese , realizand si
extensia Gl cu flexia degetelor ; asistentul contreaza – CF
ramane in aceeasi pozitie.
Exercitiul 3 – Tripla extensie din decubit dorsal , cu CF , G si Gl
flectate : pacientul extinde tot MI , asistentul opunand rezistenta
pe talpa si treimea inferioara a fetei posterioare a coapsei.
Exercitiul 4 – Din ghemuit , pacientul se ridica pe varful
picioarelor sau , din ortostatism , se ridica pe varful piciorului ,
stand cu spatele langa un zid , in timp de MI opus are G flectat si
talpa in sprijin pe perete.

B. Exercitii selective :
Exercitiul 5 – Subiectul in decubit dorsal , cu MI intins , Gl in
flexie dorsala ; asistentul prinde in mana calcaiul pe fata lui
posterioara : pacientul incearca sa extinda piciorul ; calcaiul se
va ridica , dar priza asistentului se opune. Deoarece nu exista
vreo rezistenta pe degete sau antepicior , nu va intra in activitate
scurtul flexor plantar , ci doar tricepsul sural.
Exercitiul 6 – Pacientul in decubit dorsal , cu CF si G ale MI de
tratat in flexie de 90 de grade si cu Gl in flexie ; priza
calcaneana din partea asistentului ca la exercitiul precedent : se
executa extensia Gl , asistentului ca la exercitiul precedent : se
executa extensia Gl , asistentul nepermitand ascensiunea
calcaneului – este activat solearul , gemenii fiind scosi din
tensiune prin flexia G , iar scurtul flexor prin lipsa contrarii
antepiciorului si degetelor.
Exercitiul 7 – Subiectul sezand , cu picioarele pe sol : se executa
de catre asistent o presiune in jos pe fata anterioara a coapsei , in
treimea inferioara ; pacientul incearca sa-si ridice talonul de pe
sol (degetele si capetele metatarsienelor raman pe sol) –
antrenarea solearului.
Exercitiul 8 – Pacientul sezand (CF la 90 de grade) la marginea
mesei , cu G extins si piciorul in flexie – adductie – rotatie
interna ; pacientul face o priza pe gamba posterior si o priza pe
fata interna a talpii piciorului : pacientul executa o extensie –
adductie – rotatie externa a piciorului si o flexie a G contra
rezistentelor – antrenarea gemenului extern.
Exercitiul 9 – Pacientul in sezand , cu gamba atarnand si Gl in
extensie : asistentul aplica prizele , pentru a se opune flexiei
degetelor ; pozitionand Gl in extensie , scadem activitatea
flexorului comun al degetelor , favorizand doar actiunea
flexorului scurt plantar.
Exercitiul 10 – Subiectul in sezand , cu piciorul pe un taburet : i
se solicita ridicarea capetelor metatarsienelor , mentinand insa
pulpele degetelor in contact cu solul ; cu mana se opune o
rezistenta pe fata dorsala a capetelor metatarsienelor – exercitiul
pune in actiune interososii si lumbricalii.

Tonifierea musculaturii abductoare si pronatoare

 Musculatura extrinseca , prin cele doua grupaje musculare :
-abductorii pronatori si extensori ai piciorului , respective lungul
si scurtul peronier lateral.
-abductorii pronatori si flexori ai piciorului – grupaj slab ,
compus din peronierul anterior (a carui existenta nu este
constanta) si extensorul comun al degetelor.

 Musculatura intrinseca , respective abductorii oblic si

transvers ai halucelui , scurtul flexor al halucelui , ca si
abductorul degetului V , scurtul flexor si opozantul
degetului V.
 A. EXERCITII GLOBALE :
Exercitiul 1 – Subiectul in DD , cu MI intinse , articulatia CF a
MI de tratat este in usoara adductie si piciorul in supinatie :
executa o miscare de abductie a CF , cu deplasarea in afara a
piciorului ; asistentul contreaza cu propria coapsa tendinta de
abductie ; cu o mana face priza pe calcaneu , iar cu cealalta pe
antepicior , imprimand cu ambele o forta directionata medial –
exercitiul realizeaza o recrutare proximo – distala.

Exercitiul 2 – In decubit contralateral , cu o greutate fixate la

gamba si la sandaua de reeducare , pacientul contreaza efectul
greutatii (adductia CF si supinatia piciorului) prin contractia
abductorilor CF si a pronatorilor piciorului.

Exercitiul 3 – Postura si montajul : pacientul executa abductia

MI , ceea ce va tractiona cordonul de pe gamba , determinand
adductia – supinatia piciorului (efectul montajului de scripeti) ;
pentru a ramane cu piciorul in axul gambei , este intens solicitata
musculatura pronatoare.

Punctul de ancorare a scripetelui este important : daca este fixat

mai cranial , cordonul dinspre sandaua de reeducare tractioneaza
de picior , aducandu-l in flexie dorsala – deci in timpul miscarii
vor fi pusi in actiune , pentru contracarare , abductorii CF ,
pronatorii si extensorii piciorului ; daca , din contra , punctul de
fixare este mai caudal , se va realiza o extensie a piciorului –
deci vor fi solicitati sa se opuna miscarii abductorii CF ,
pronatorii si flexorii dorsali ai piciorului.

Exercitiul 4 – Subiectul in DD : asistentul , cu priza pe condili ,

executa o rotatie interna a CF ; cealalta priza , pe antepicior ,
tenteaza o deplasare mediala a acestuia ; pacientul se opune ,
solicitand rotatorii externi ai CF si pronatorii piciorului – este tot
un exercitiu proximo – distal , dar care nu utilizeaza abductia , ci
rotatia CF.

Exercitiul 5 – Tractiunea cu greutate tinde sa determine adductia

– supinatia piciorului (prin coarda legata la varful sandalei de
reeducare) si rotatia interna a G ; pacientul se opune , realizand
miscarile inverse.

Exercitiul 6 – Subiectul in decubit homolateral , cu CF si G

intinse , piciorul sprijinindu-se cu maleola si marginea externa
pe o mica perna : asistentul aplica o forta de sus , in jos pe fata
interna a calcaneului ; pacientul se opune , radicand talonul spre
zenit si sprijinindu-se pe pernita cu marginea externa a
antepiciorului – sunt antrenati atat abductorii piciorului cat si
rotatorii externi ai soldului.

Exercitiul 7 – Pacientul in pozitie de “cavaler servant” , cu

sprijin pe G contralateral ; CF si G pe partea afectata usor
flectate , piciorul pe sol ; asistentul aplica o forta pe condilul
extern spre medial si o forta pe maleola interna spre lateral ;
pacientul se opune , ceea ce solicita abductorii orizontali ai CF ,
rotatorii interni ai G si pronatorii piciorului.

B. EXERCITII SELECTIVE :
Exercitiul 8 – Subiectul in DD , cu soldul contralateral in
abductie , soldul MI afectat in adductie si cu piciorul (P) in
extensie – adductie – supinatie : asistentul aplica o rezistenta pe
fata anterioara a treimii inferioare a coapsei (forta dirijata medio
– dorsal) si cu cealalta mana , o rezistenta pe fata ventro-laterala
a talonului , dirijata medio – dorso – cranial ; pacientul se
opune , executand flexia – abductia CF , asociata cu flexia –
abductia – pronatia piciorului ; G ramane intins – exercitiul
antreneaza flexorii dorsali externi ai piciorului (extensorul
comun al degetelor si peronierul anterior) , tensorul fasciei lata
si vastul extern.
Exercitiul 9 – Subiectul in DD , cu MI opus intins ; CF
homolaterala este in flexie – adductie orizontala si rotatie interna
; G flectat la 90 de grade si piciorul in extensie – adductie –
supinatie : asistentul aplica o forta pe fata postero-laterala a
treimii inferioare a coapsei , dirijata medio-cranial , care , pe
parcursul exercitiului , devine medio – ventrala ; a doua forta ,
pe partea ventro-laterala a talonului ; medio-cranial ; pacientul
va deplasa talonul caudal si lateral – se realizeaza o tripla
extensie , interesand extensorii si abductorii CF , extensorii G ,
flexorii externi ai piciorului (extensorul comun al degetelor si
peronierul anterior).

Exercitiul 10 – Pacientul in DD , cu CF si G flectate si piciorul

pe sol : asistentul aplica o forta pe G in axul tibiei in jos si o a
doua forta pe fata postero-interna a treimii inferioare a gambei ,
directionata ventro-lateral ; pacientul impinge talonul pe sol
pentru a ridica varful piciorului si , in acelasi timp , se opune
celei de-a doua forte – sunt activati extensorul comun al
degetelor si peronierul anterior.

Exercitiul 11 – Pacientul in ortostatism unipodal contralateral ,

purtand o sanda de reeducare cu greutatea fixate antero-extern :
se duce varful piciorului in afara si in sus (“spre marele
trohanter”) , facandu-se si o flexie – adductie – rotatie interna a
CF , o rotatie externa a G si o flexie – pronatie a piciorului – tot
extensorul comun al degetelor si peronierul anterior sunt
muschii solicitati.

Exercitiul 12 – Subiectul in DD , cu MI opus intins ; la celalalt

MI , CF in flexie in adductie , G in extensie , piciorul in flexie –
adductie – supinatie : asistentul aplica o prima rezistenta pe fata
posterioara a treimii distale a coapsei , dirijata ventro-medial , si
o a doua rezistenta sub capul primului metatarsian , dirijata
cranio-medial ; pacientul se opune in sens invers si ducand
halucele in afara si indarat – este activat in special lungul
peronier lateral.

Exercitiul 13 – In DD , cu soldul homolateral in flexie –

adductie , G flectat , piciorul flectat – addus – supinat : asistentul
aplica o forta pe fata postero – externa a treimii inferioare a
coapsei , dirijata cranio-medial – care in timpul miscarii devine
ventro-mediala – si o a doua forta sub capul primului
metatarsian , dirijata inspre cranio-medial ; pacientul se opune si
duce halucele caudal si lateral – sunt solicitati extensorii si
abductorii CF , extensorii G , peronierul lung lateral.

Exercitiul 14 – Este solicitat peronierul scurt lateral , prin

actiunea de ducere indarat si in afara a antepiciorului , ca si
extensorii , abductorii si rotatorii externi ai CF.
Exercitiul 15 – Peronierul scurt lateral este solicitat , ca si
extensorii – abductorii – rotatorii externi ai soldului – la nivelul
piciorului se executa abductia – extensia contra opozitiei
asistentului.

TONIFIEREA MUSCULATURII ADDUCTOARE SI

SUPINATOARE
 Muschii extrinseci alcatuiesc :
- grupul adductor – supinator – flexor (tibialul anterior ,
extensorul propriu al halucelui).
 - grupul adductor – supinator – extensor (tibialul posterior ,
lungul flexor al halucelui).

 Muschii intrinseci sunt reprezentati de abductorul si

adductorul halucelui , ca si de opozantul , abductorul si
scurtul flexor al degetelui V.

A. Exercitii globale
Sunt “imaginea in oglinda” a exercitiilor descrise pentru
musculatura abducto-pronatoare , astfel incat KT va putea
construi cu usurinta exercitiile necesare antrenarii musculaturii
adducto-supinatoare (inversoare) a piciorului.

B. Exercitii selective
Exercitiul 1 – Subiectul in DD , MI interest cu soldul in abductie
, G intins , piciorul in extensie – abductie – pronatie : asistentul
aplica o forta pe fata antero-externa a treimii inferioare a coapsei
, directionata dorso-lateral , si o a doua forta pe fata ventro-
mediala a talonului , dirijata latero-dorso-cranial ; pacientul duce
talonul in sus si spre interior – sunt solicitati adductorii – flexorii
si rotatorii externi ai CF (cvadricepsul tine intins G) si flexorii
adductori – supinatori ai piciorului (tibialul anterior si extensorul
propriu al halucelui).
Exercitiul 2 – Pacientul in DD , MI interest cu soldul in flexie-
abductie orizontala-rotatie externa , G flectat si piciorul in
extensie – abductie – pronatie : asistentul aplica o forta pe fata
dorso-mediala a coapsei , dirijata latero-cranial , apoi spre
latero-ventral , si o a doua forta pe fata ventro-mediala a
talonului , dirijata cranial – lateral si dorsal ; pacientul impinge
talonul , extinzand MI – miscare ce pune in activitate extensorii
si adductorii CF , extensorii G in asociere cu muschii “labei de
gasca” , flexorii si supinatorii piciorului (tibialul anterior).

Exercitiul 3 – Subiectul in DD : asistentul imprima o forta

ventro-laterala prizei de pe coapsa si o forta ventro-latero-
craniala prizei de pe planta ; pacientul duce marginea antero-
externa (degetul mic) indarat si inauntru – exercitiul solicita
extensorii – adductorii soldului si stabilizatorii interni ai G
(muschii “labei de gasca”) , care faciliteaza inversorii P (tibialul
posterior si flexorul comun al degetelor).

Exercitiul 4 – Subiectul in DD (initial soldul in flexie – abductie

– rotatie interna , G flectat , piciorul in flexie – abductie –
pronatie) : pacientul executa contra prizelor asistentului o
intindere a MI , ducand metatarsianul V caudal si medial , ceea
ce activeaza tibialul posterior si flexorul comun al degetelor.

Exercitiul 5 – Pacientul in pozitia de “cavaler servant” :

asistentul impinge medial treimea inferioara a gambei , creand
tendinta spre valgus a piciorului , dar flexorul lung al halucelui ,
cu insertia distala fixata la sol , va ridica sustentaculum tali ,
basculand calcaneul spre un varus.

REFACEREA STABILITATII , MISCARII CONTROLATE SI

ABILITATII
A. Pentru flexia – extensia tibiotarsiana :
Exercitiul 1 – Subiectul in DD , cu MI intinse : cu o mana ,
asistentul face priza pe fata plantara a MI stg. , iar cu cealalta ,
pe fata dorsala a MI dr.(afectat) ; pacientul executa o “alungire”
a MI stg. , basculand bazinul si impingand in ax contra prizei
asistentului , ceea ce are ca urmare tendinta de “scurtare” a MI
drept , cu flexia piciorului , la care se opune cea de-a doua priza
a asistentului.

Exercitiul 2 – Pacientul in pozitie de “cavaler servant” : din

aceasta pozitie se duce G stg. Spre piciorul drept ; actiunea
flexorilor CF in aceasta miscare nu se poate desfasura decat
luand punct de sprijin varful piciorului drept si fortand astfel
extensorii piciorului in contractie statica ; alunecarea G stg.
continuand si trecand inaintea piciorului drept , contractia
extensorilor piciorului drept devine dinamica.

Exercitiul 3 – Subiectul in DD , cu MI intinse : cu o mana ,

asistentul face priza pe fata posterioara a talonului stg. si pe
talpa , blocand incercarea de extensie a intregului MI stg. si a
piciorului , iar cu cealalta face priza pe fata dorsala a piciorului
drept , cu care se opune flexiei piciorului si flexiei intregului
membru – se realizeaza astfel o simulare a lantului posterior
muscular stg. si a lantului anterior dr. ; intensitatea stimularii pe
un lant sau altul tine de activitatea indusa de pacient la un
membru sau altul.

B. Pentru eversie-inversie :
In acest scop se recomanda aceleasi exercitii stabilizatoare
contralaterale pentru rotatiile interne si externe ale genunchiul ,
in cazul G flectat , sau pentru rotatiile soldului , in cazul G intins
, pe care le-am descris anterior.

EXERCITII PENTRU REFACEREA CONTROLULUI

MUSCULAR SI ABILITATII
Exercitiul 1 : Pacientul isi ridica bazinul de pe planseta , luand
sprijin in varful piciorului drept – sunt activitati extensorii
spatelui si CF , flexorii G si extensorii piciorului ; daca
asistentul apasa in jos pe crestele iliace , forta de contractie
creste.

Exercitiul 2 : Din postura “genunchi pe masa” , cu picioarele

depasind marginea mesei si bratele pe piept : se imprima o
dezechilibrare spre inainte a toracelui , care determina extensia
brusca a piciorului , pentru reechilibrare ; daca forta de
impingere este mai mare , se flecteaza si G ; daca trunchiul este
impins spre spate , se va produce flexia piciorului , cu antrenarea
extensorilor G daca dezechilibrul este mai mare.

Exercitiul 3 : Subiectul in DD , cu sustinerea fetei dorsale a

piciorului (mana asistentului , o bara , o mobila , o chinga) :
pacientul ridica trunchiul la verticala – este antrenat puternic tot
lantul anterior al flexorilor (trunchi , sold , picior).
Exercitiul 4 : Asistentul imprima un dezechilibru lateral dinspre
partea MI afectat – sunt activati flexorii si muschii inclinarii spre
dreapta ai trunchiului : bazinul fiind dezechilibrat , pacientul va
cauta sa restabileasca echilibrul executand cu soldul o rotatie
interna , cu G o extensie si cu piciorul o abductie – pronatie ;
pentru a mari reactia musculara , se aplica o rezistenta pe
marginea externa a antepiciorului , ceea ce permite o impingere
mai intense a trunchiului.

Exercitiul 5 – Subiectul in ortostatism , in sprijin unipodal , isi

tine , cu mana peste glezna , MI contralateral in spate ; bratul
omolog MI de sprijin este in abductie orizontala de 90 de grade :
asistentul impinge indarat , la nivelul antebratului , MS abdus ,
pacientul opunandu-se ; se realizeaza o solicitare in diagonala
pectoral – hemibazin opus , deci o tendinta de rotare interna a
soldului portant ; rotatorii externi ai CF vor bloca aceasta
tendinta , necesitatea de stabilizare a MI portant satisfacand-o
abductorii – pronatorii piciorului (genunchiul fiind intins).
Exercitiul 6 – Mersul pe planuri inclinate : in plan sagittal –
pentru flexia sau extensia piciorului ; in plan frontal – pentru
supinatie sau pronatie.

Exercitiul 7 – Utilizarea placii cu rotile (skate-board) :

 MI afectat cu piciorul pe placa , din ortostatism (placa fiind
pe teren plat) : pentru antrenarea extensorilor , MI afectat
va fi plasat inaintea celuilalt si invers , daca se urmareste
antrenarea flexorilor (skate-board se poate instala si pe un
plan inclinat).
 Sezand pe skate-board , cu sprijin pe capetele
metatarsienelor : se plimba placa inainte-inapoi ,
solicitandu-se musculatura extensoare a picioarelor ; daca
se ia sprijin pe taloane , se vor antrena flexorii piciorului.
 Subiectul in postura de “cavaler servant” , cu G opus
sprijinit pe o placa prevazuta cu rotile ; piciorul afectat , cu
sprijin pe sol , prin marginea interna a antepiciorului ,
actioneaza ca un pivot : plimbarea placii cu rotile (pe un
traseu de 45 de grade fata de planul frontal) spre inainte
realizeaza o solicitare a abducto-pronatorilor (mai ales a
lungului peronier lateral) , ca si a extensorilor piciorului (a)
; miscarea placii spre inapoi va determina punerea in
tensiune a flexorilor piciorului si a abducto-supinatorilor.
Exercitiul 8 – Pedalaj la un pedalier cu sprijin pe antepicior ,
apoi pe talon – antreneaza flexorii-extensorii piciorului.
Exercitiul 9 – Mersul pe varfuri , pe calcaie , pe marginea
externa sau interna a piciorului antreneaza selectiv musculatura
dorita.

Exercitiul 10 – Utilizarea unei bascule de picior permite ,

selectiv , antrenarea la dorinta a tuturor muschilor piciorului –
piciorul prins intr-o sanda de reeducare.