CLASA LUVISOLURI (LUV)

• orizont A (sau A şi E) şi orizont B argic (Bt) dar

fără orizontul Btna.
• pot prezenta orizont O sau orizont vertic (y) asociat
întotdeauna cu un orizont B argic formând Bty.
• În primii 50 cm nu se admit proprietăţi gleice (Gr),
stagnogleice (W) sau proprietăţi salsodisodice intense
(sa, na).
• sunt grupate următoarele tipuri de soluri: preluvosol,
luvosol, planosol şi alosol cu o pondere şi importanţă
mai mare pentru primele două.
 PRELUVOSOLUL (EL) SRTS 2012
HAPLIC LUVISOLS –WRB-SR – 1998
TYPIC HAPLUDAFS USDA-ST- 1999
Răspândire.
• fâşii în partea de nord a zonei cernoziomului, având ca limită
în Oltenia, la nord-vest Turnu Severin , la nord Craiova, în sud
Pleniţa şi Segarcea, iar în sud –est Caracalul.
• nord, între Găieşti, Târgovişte şi Câmpina, la sud între
Drăgăneşti – Vlaşca şi Călugăreni,
• cea mai mare răspândire în jurul Bucureştilor.
• Se găsesc în complex cu luvisolurile în toată zona de deal și
podișuri,
• împreună ocupând o suprafață foarte mare de aproximativ 5,4
milioane hectare, cu pondere mai mare în Podișul
Transilvaniei, Piemonturile Vestice, podișul Getic și zona
subcarpatică.
 Condiţii naturale de formare
• Clima
– Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10-11,7 0C (cu valoarea medie cea mai
ridicată de 11,70C la Turnu Severin );
– Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 580 – 660 mm, iar ETP ajunge la 700 mm.
Indicii anuali de ariditate au valori cuprinse între 25-32.
– Regimul hidric este de tip periodic percolativ,
• Vegetaţia naturală.
– Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin păduri de quercinee: Cer, Gârniţă, Stejar pufo,
stejar), pure sau în amestec cu Tei,Carpen, Jugastru, Frasin, etc.
- vegetaţie ierboasă vernală Brebenei, Viorele, Toporaşi, Vinariţă, Floarea Paştilor, care se
reduce mult odată cu înverzire copacilor.
• Fauna. mărunţirea bogatei litiere de foioase este opera insectelor. Dintre insecte rolul
principal îl au coleopterele, colombelele şii acarienii. Materialul rezultat este descompus în
continuare de microorganisme, remarcându-se activitatea mult mai intensă a bacteriilor faţă de
cea a ciupercilor.
• Roca de solificare. Este reprezentată prin loess şi depozite loessdoie, luturi, luturi roşii şi chiar
pe depozite nisipoase, dar întotdeauna bine aprovizionate cu carbonat de calciu.
• Relieful. - câmpii înalte sau coline joase, bine drenate, împădurite sau care au fost împădurite;
– suprafeţe mai mici apar şi în zona piemonturilor joase din Banat şi Oltenia şi în zona
deluroasă la est de Prahova;
– Altitudinea de răspândire este cuprinsă între 90 – 250 m.
• Apa freatică. adâncimea acestora fiind sub nivelul de 5-10 m.
– pe vechile câmpii de divagare sau pe terase, apele freatice se găsesc şi la adâncimi mai
mici de 5 m, influenţând procesul de solificare şi determină formarea preluvosolurilor
gleizate.
 Alcătuirea profilului. Ao-AB-Bt-C sau Cca;
Orizontul Ao, cu o grosime
cuprinsă între 25-40 cm; are culoare brună
sau brună – cenuşie în primii 15-20 cm şi
brună slab roşcată pe tot restul orizontului;
textura lutoasă sau luto-argiloasă; structură
grăunţoasă, care spre baza orizontului
devine poliedrică angulară medie;mediu
compact.
Orizontul AB. Trecerea spre
orizontul Bt se face prin intermediul acestui
orizont, cu o grosime de 10-15 cm, mult
mai sărac în humus dar îmbogăţit cu argilă.
Are o structură poliedrică angulară sau
chiar mic prismatică.
 Alcătuirea profilului. Ao-AB-Bt-C sau Cca;
• Orizontul Bt, este orizont diagnostic cu grosimi foarte variate cuprinse
între 90-150 cm; culoarea intens brun – roşcată; Structura este, în
general, prismatică mare şi prezintă depuneri de coloizi (de argilă şi
sescvioxizi de fier), sub forma unor pelicule pe feţele de separare a
elementelor structurale. Este un orizont compact, datorită unui plus de
argilă levigată din orizontul superior şi depusă prin coagulare sub
acţiunea ionului de Ca++, ridicat capilar din orizontul C.
• în anumite perioade din cursul anului, condiţii anaerobe ce favorizează
formarea bobovinelor.În unele cazuri, orizontul Bt se poate subdivide
în Bt1, Bt2, etc.
• Orizontul Cca apare sub nivelul de 130 – 160 cm şi este un orizont
tipic carbonatoacumulativ net separat de Bt; culoarea este brun –
gălbuie sau roşcat – gălbuie; textura lutoasă sau luto – argiloasă.
Prezintă numeroase separaţii de CaCO3 sub formă de pete, micelii şi
concreţiuni de diferite mărimi şii forme.
• Orizontul C, roca mamă, în majoritatea cazurilor conţine carbonat de
calciu şi este friabilă, lutoasă sau luto – argiloasă, mai rar argiloasă sau
nisipoasă.
 Proprietăţi
• Textura acestor soluri este , în general, mai uşoară în orizontul Ao faţă de
orizontul Bt.
– formate pe loessuri şi depozite loessoide au în orizontul Ao textură
lutoasă, iar cele formate pe luturi textură luto – argiloasă;
– orizontul Bt din cauza proceselor de iluviere pe care le înregistrează,
textura este argilo-lutoasă cu indicele de diferenţiere texturală de 1,3 –
1,5 (la preluvosolul tipic).
• Structura, în partea superioară a orizontului Ao, este grăunţoasă, iar spre
bază poliedrică angulară medie şi devine, în orizontul Bt, prismatică, foarte
bine conturată.
• Datorită conţinutului mai ridicat în argilă al orizontului Bt, acesta prezintă
o compactitate mare şi o permeabilitate mai redusă faţă de orizontul de
bioacumulare.
• Conţinutul de humus mijlociu, 2,04 – 1,44% şi cu o rezervă de 110 –
130 t/ha pe adâncime 0-50 cm. Humusul este dominat de acizii huminici,
raportul dintre acestea şi acizii fulvici având valori de 1,2 – 1,3. .
• Reacţia solului în orizontul Ao este slab acidă, cu valori pH de 5,9 – 6,59
iar în orizonturile următoare este neutră cu pH-ul 7.00
• Capacitatea totală de schimb cationic ( valoarea T), variază între 12 - 19
m.e/100 g sol, iar gradul de saturaţie cu baze (V%) între 76 - 90 %.
 Subtipuri
tipic (ti) (Ao-AB-Bt-C sau Cca), molic
(mo) (Am-AB-Bt-C sau Cca) roşcat(rs)
reprezentat (Ao-AB-Bt-C sau Cca), rodic
(ro) (Ao-AB-Bt-C sau Cca), psamic (ps)
(Ao-AB-Bt-C sau Cca), pelic (pe) (Ao-
AB-Bt-C sau Cca), vertic (vs) (Aoy-ABy-
Bt-C sau Cca), stagnic (st) (Aow-ABW-
Bt-C sau Cca), gleic (gc) (Ao-AB-Bt-
CGo), calcic (ca) (Ao-AB-Bt-Cca), litic
(Ao-Bt-R), scheletic material parental
scheletic de peste 75% (Ao-Bt-R) şi sodic
(ac) (Aosc-Btac-C).
 Fertilitate
• Suprafaţa acestor soluri este utilizată pentru folosinţa
agricolă, câmpiile înalte fiind unităţi de relief cu o
pondere însemnată în economia agricolă
• În folosinţa agricolă aceste soluri sunt potrivite pentru un
larg sortiment de plante agricole: cereale păioase,
porumb, plante furajere, plante industriale. Sunt folosite,
de asemenea, cu bune rezultate în pomicultură şi
viticultură.
• Pentru sporirea producţiilor pe soluri sunt necesare
lucrări de permeabilizare a orizontului Bt, fertilizarea
moderată cu azot şi fosfor şi cel puţin odată la trei ani cu
gunoi de grajd.
• Au o fertilitate generală medie spre mare, mai bună
decât a eutricambosolurilor.
 LUVOSOLUL (LV) SRTS 2012
HAPLIC LUVISOLS WRB-SR- 1998
TYPIC HAPLUDALFS USDA-ST- 1999
• Răspândire.
– în toate zonele de dealuri, podişuri şi câmpii înalte.
– Dealurilor subcarpatice, Podişul Transilvaniei, Podişul Moldovei,
Podişul Getic, Piemonturile Vestice, Câmpia înaltă din vestul şi
nord-vestul ţării, etc.
• Condiţiilor naturale de formare: climat mai umed şi răcoros, drenaj
extern deficitar, materialul parental mai sărăc în elemente bazice.
– Clima. Media anuală a precipitaţiilor 650 – 1000 mm,
temperaturile medii anuale între 6-7 0 C şi 9-10 0C; indicele de
ariditate între 34 – 50. EPT< P;regimul hidric este percolativ.
• Vegetaţia naturală. Formarea şi evoluţia acestor soluri a avut loc sub
păduri de gorun sau în amestec cu fag), bine încheiate şi păstrate.
Alături de vegetaţia lemnoasă se găseşte şi o vegetaţie ierboasă
acidofilă.
• Roca de solificare. roci acide reprezentate prin luturi, gresii,
conglomerate, şisturi cristaline şi chiar roci eruptive; sărace în calciu,
în elemente nutritive şi chiar în minerale fero – manganice.
• Relieful. Relieful specific este de deal, podiş şi câmpie înaltă unde
ocupă întotdeauna terenurile plane sau depresionare .
 Alcătuirea profilului: Ao-El-Bt-C
Orizontul Ao, are o grosime de 15-20 cm , este de
culoare brun – cenuşie deschisă; textură luto-prăfoasă; structură
granulară slab formată; mediu compact; prezintă pete ruginii;
activitate biologică redusă.
Orizontul El, cu o grosime de 15-30 cm, de culoare brun
– deschisă cenuşie sau brun – deschisă gălbuie. Este parţial levigat
de argilă şi din această cauză structura devine prăfuită sau mic
lamelară. Silicea coloidală pudrează elementele structurale.
Prezintă mici depuneri ferimanganice.
Orizontul Bt, are grosimi variabile de 60-150 cm, este
brun – gălbui şi prismatic. Prezintă pelicule coloidale pe feţele
elementelor structurale. Culoarea acestui orizont trebuie să
prezinte peste 50% nuanţe de 10 YR şi mai galbene cu valori şi
crome de peste 3,5 la materialul în stare umedă, cel puţin în
interiorul elementelor structurale. Este argilos şi compact. Conţine
bobovine consistente şi pete de oxizi de fier hidrataţi.
Orizontul C, poate să lipsească sau să apară la mare
adâncime slab contura
 Proprietăţi
• Textura: lutoasă sau luto – prăfoasă în Ao şi argiloasă în Bt, cu
indicele de diferenţiere texturală = 1,5 – 1,7.
• Structura în orizontul Ao este grăunţoasă cu slabă stabilitate,
în orizontul El este prăfuită sau lamelară, iar în Bt este
prismatică mare, foarte compactă.
• Regimul aero – hidric defectuos. Orizonturile superioare sunt
relativ uşor străbătute de apa provenită din precipitaţii, dar se
opreşte la partea superioară a orizontului Bt.
• humus 2-2,5 %
• Reacţia solului este acidă cu pH-ul de 5,35-5,50
• gradul de saturaţie în baze (V%) de 50 – 94 %
• Luvosolul este slab aprovizionat cu substanţe nutritve: 0,090 –
0,137% N total şi 0,031 – 0,038% P.
• prezintă o slabă activitate microbiologică.
 Subtipuri; Fertilitatea
• tipic (ti) (Ao-El-EBt-Bt-C); umbric (um) (Au-El-EBt-Bt-C), roşcat
(rs) (Ao-El-EBt-Bt-C), rodic (ro) (Ao-El-EBt-Bt-C), calcic (ca)
(Ao-El-EBt-Bt-Cca), rezicalcic (rk) (Ao-El-EBt-Bt-Rrz), psamic
(ps) (Ao-El-EBt-Bt-C), vertic (vs) (Aoy-El-EBt-Bt-C), albic (ab)
(Ao-Ea-EBt-Bt-C), glosic (gl) (Ao-Ea-E+B-Bt-C), planic (pl) (Ao-
El-EBt-Bt-C), stagnic (st) (AoW-El-EBt-Bt-C), gleic (gc) (Ao-El-
EBt-Bt-CGo), litic (li) (Ao-El-EBt-Bt-R), scheletic (qq) (Ao-El-
EBt-Bt-Rn) şi sodic (ac) (Aoac-El-Bt-C).
• Comparativ cu preluvosolurile, au fertilitatea naturală mai scăzută
iar cauzele care stau la baza nivelului redus al fertilităţii sunt:
indicii fizici şi hidrofizici nefavorabili; regimul aerohidric deficitar;
capacitatea şi permeabilitatea redusă a orizontului Bt; reacţia
acidă; slaba aprovizionare cu elemente fertilizante , etc.
• Solurile fiind acide şi sărace în elemente fertilizante se impune
aplicarea amendamentelor calcaroase şi fertilizarea complexă cu
azot, fosfor şi potasiu. Periodic, odată la 3-4 ani apare necesară
fertilizarea organică sau introducerea în asolament a trifoiului.