CLASA LUVISOLURI (LUV)

Solurile din această clasă sunt caracterizate

printr-un orizont B argic (Bt) având culori cu valori
şi crome mai mari de 3,5 la materialul în stare
umedă începând din partea superioară a
orizontului. În această clasă nu sunt incluse solurile
cu orizont B argic-natric (Btna). Clasa Luvisoluri
cuprinde următoarele tipuri de sol: Preluvosol,
Luvosol, Planosol şi Alosol.
 PRELUVOSOLURILE (EL)

• Soluri având orizontul A ocric sau molic (Ao,

Am) urmat de orizont intermediar argic (Bt)
având culori cu valori peste 3,5 (la umed) cel
puţin pe feţele agregatelor structurale,
începând din partea superioară şi grad de
saturaţie în baze (V) peste 53%.
 Răspândire şi condiţii naturale de formare

• Sunt răspândite pe
suprafeţe mari (1.180.000 ha) în
podişurile şi piemonturile de la
exteriorul Carpaţilor, cum sunt
Podişul Transilvaniei, Podişul
Getic, Piemonturile Vestice,
Podişul Someşan, Podişul
Bârladului, Cîmpia Română şi
zona subcarpatică.
• Clima specifică zonei de
răspândire a preluvosolurilor
este caracterizată prin
temperaturi medii multianuale
de 7-11,50C, precipitaţii medii
550-950 mm şi evaporaţia sub
650 mm.
• Vegetaţia caracteristică, este reprezentată prin
vegetaţie naturală lemnoasă alcătuită din
păduri de: Quercus petrae (gorun), Quercus
cerris (cer), Quercus frainetto (gârniţă), iar în
zonele înalte apare şi Fagus silvatica (fagul) şi
o vegetaţie ierboasă constituită din Asperula
odorata (vinariţă), Corydalis solida (brebenei),
Pulmonaria rubra (plămânărică), Dentaria
bulbifera (colţişor) etc.
• Materialele parentale provin din rocile
sedimentare şi sunt alcătuite din depozite
loessoide, luturi, argile, conglomerate etc.
 Procese pedogenetice

• Descompunerea resturilor vegetale provenite de

la vegetaţia lemnoasă şi ierboasă este realizată atât
de bacterii cât şi de ciuperci, în aceste condiţii
humificarea este moderată iar humusul format este
alcătuit în proporţii egale atât din acizi humici cât şi
fulvici (AH/AF este egal cu 1 sau mai mic de 1).
Datorită materialului parental cu un conţinut ridicat
în baze, humusul rezultat în urma mineralizării
resturilor organice este saturat în cationi bazici de
tip mull forestier şi determină formarea unui orizont
de bioacumulare Ao.
• Datorită condiţiilor climatice
caracterizate prin
precipitaţii mai ridicate
procesele de alterare sunt
foarte accentuate şi duc la
formarea de argilă, şi
compuşi ferici (oxizi şi
hidroxizi de fier) care
migrează pe profilul de sol şi
formează un orizont B argic
(Bt) de culoare gălbuie-
ruginie.
 Alcătuirea profilului: Ao – Bt – C
• Orizontul Ao – grosime 20-30
cm, culoare brun sau brun cenuşie
(10YR 4/3), textură lutoasă sau luto-
argiloasă, structură grăunţoasă sau
poliedrică bine dezvoltată.
• Orizontul Bt –grosime 50-120
cm, culoare brun gălbui închis (10YR
4/4), textura luto-argiloasă, structură
prismatică, compact, prezintă
pelicule de argilă la suprafaţa
agregatelor structurale
• Orizontul C – apare la adâncimi
mai mari de 130 cm, culoare gălbuie,
nestructurat, textură diferită în
funcţie de natura materialului
parental, poate prezenta carbonaţi
reziduali şi se notează cu Ck.
 Proprietăţi

• Preluvosolurile prezintă o textură lutoasă

sau luto-argiloasă şi prezintă o slabă
diferenţiere texturală pe profilul de sol
(Idt=1,2-1,4). Conţinutul de argilă mai ridicat
la nivelul orizontului Bt, determină un regim
aerohidric mai deficitar comparativ cu
orizontul de suprafaţă. Conţinutul de humus
are valori cuprinse între 2-4%, reacţia solului
este slab acidă 6,0-6,7 iar gradul de saturaţie
în baze 70-90%.
 Subtipuri
• tipic (ti);
• molic (mo), sol având orizont A molic (Am);
• roşcat (rs), sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete
(în proporţie de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe de 7,5YR;
• rodic (ro), sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în
proporţie de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe 5YR şi mai roşii;
• psamic (ps), sol având o textură grosieră cel puţin în primi 50 cm;
• pelic (pe), sol având textură foarte fină cel puţin în primii 50 cm;
• vertic (vs), sol având orizont vertic situat între baza orizontului A (sau E dacă există)
şi 100 cm;
• stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau
proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50-200 cm;
• gleic (gc), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-100 cm;
• calcic (ca), sol având orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau pudră
friabilă de CaCO3 în primii 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor
grosiere);
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă în profilul de sol;
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75% schelet) având orizonturi A, E
sau B excesiv scheletice;
• sodic (alcalic - ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm
sau orizont na (natric) între 50-100 cm.
 Management
• Datorită arealului în care se formează
(Preluvosolurile sunt caracteristice pădurilor
de foioase), foarte multe suprafeţe sunt
cultivate cu diferite plante de cultură deoarece
aceste soluri prezintă însuşiri fizico-chimice şi
biologice favorabile dezvoltării plantelor. Pot fi
folosite pentru cultivarea cerealelor (grâu, orz,
porumb, ovăz etc.) în zonele mai puţin înalte,
în zona deluroasă plantaţii viti-pomicole,
cartofi, plante tehnice, fâneaţă, păşune şi
pădure.
• Pentru creşterea fertilităţii sunt recomandate
efectuarea lucrărilor agricole în intervalul
optim de umiditate, aplicarea îngrăşămintelor
organice şi minerale pentru creşterea
conţinutului de elemente nutritive din sol. În
cazul terenurilor amplasate pe versanţi, se
impune combaterea proceselor de eroziune
prin terasare, agroterase sau prin acoperirea
terenului cu plantaţii de arbuşti ori
împădurire.
 LUVOSOLURILE (LV)

• Denumirea provine din latină luere – spălare

din partea superioară a solului
• Soluri având orizont A ocric (Ao), urmat de orizont
eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu grad de
saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într-un
suborizont din partea superioară; nu prezintă
schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe <7,5 cm).
Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menţionate,
orizont O, orizont vertic, proprietăţi stagnice intense
(W) sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă (pe
7,5-15 cm) sau trecere glosică (albeluvică).
 Răspândire şi condiţii naturale de
formare
• Luvosolurile ocupă o suprafaţă
foarte mare de aproximativ
4.225.000 ha
• Luvosolurile, sunt răspândite în
zonele de dealuri şi podiş ocupând
suprafeţe mari în Subcarpaţi, Podişul
Sucevei, Podişul Târnavelor, Podişul
Someşan, Podişul Getic,
depresiunile Oaş, Baia Mare,
Făgăraş, Braşov, Haţeg, precum şi în
partea de nord a Câmpiei Române şi
Câmpia Someşului.
• Condiţiile climatice în care s-au format luvosolurile sunt
caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6-9 0C şi
precipitaţii medii de 600-900 mm acestea depăşind
evapotranspiraţia, care este mai mică de 600 mm.

• Vegetaţia naturală, este alcătuită din păduri de gorun (Q.

Petraea) şi fag (Q. silvatica) pure sau în amestec (gorun cu
stejar sau fag cu brad) şi o vegetaţie ierboasă reprezentată în
general prin specii acidofile (Poa nemoralis, Luzula albida,
Genista tinctoria, Deschampsia flexuosa etc.).

• Materialele parentale, sunt foarte variate şi alcătuite din roci

sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate şi nisipuri care
sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în
urma proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor
magmatice şi metamorfice.
 Procese pedogenetice
• În urma descompunerii preponderent de către ciuperci a
resturilor vegetale provenite de la vegetaţia lemnoasă şi
ierboasă acidofilă, la suprafaţa solului se formează un orizont de
bioacumulare Ao cu humus puţin, în care predomină acizii
fulvici.
• Datorită condiţiilor fizico-geografice şi a materialului parental
sărac în elemente bazice, sărurile sunt îndepărtate rapid pe
profilul de sol iar în urma proceselor de alterare se formează
argilă şi sescvoxizi care migrează din orizonturile superioare,
astfel că orizontul subiacent orizontului de bioacumulare,
capătă un colorit deschis la culoare, deoarece este foarte sărac
în argilă şi sescvioxizi şi bogat în silice coloidală (Eluviere-E).
• Argila şi sescvioxizii migraţi din orizonturile superioare, se
depun într-un orizont B argic (Bt), foarte compact şi greu
permeabil.
 Alcătuirea profilului: Ao-El-Bt-C sau
Ao-Ea-Bt-C
• Orizontul Ao - grosime 10-20 cm, textură lutoasă sau luto-
nisipoasă, structură grăunţoasă sau poliedrică, culoare
brun cenuşiu sau brun cenuşiu foarte închis (10YR 4/2),
activitate biologică redusă, prezintă numeroase rădăcini
ierboase şi lemnoase.
• Orizontul El sau Ea – grosime 10-40 cm, textură luto-
nisipoasă, structura lamelară sau nestructurat, culoare
cenuşiu deschis (10YR 6/4), la uscare devine albicios,
prezintă pete de oxizi ferici, activitate biologică redusă.
• Orizontul Bt – grosime 60-120 cm, textură luto-argiloasă
sau argiloasă, structura prismatică, culoare brun gălbui
(10YR 5/6) cu pete roşcate (7,5YR 6/8), prezintă pelicule
argiloase la suprafaţa agregatelor structurale, foarte
compact, neoformaţii ferimanganice frecvente
(bobovine).
• Orizontul C – apare la adâncimi mai mari de 150 cm,
textura diferită în funcţie de caracteristicile materialului
parental, nestructurat. Dacă materialul parental este
bogat în CaCO3 se formează un orizont Ck, iar dacă este
alcătuit din roci dure orizontul se notează cu R.
 Proprietăţi

• Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic diferenţiate

textural, ceea ce determină însuşiri aerohidrice nefavorabile
pe profil, deoarece conţinutul de argilă în orizontul Bt poate fi
de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea.

• Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, conţinutul în

humus este foarte scăzut 1,5-2,5 %, în orizontul Ea poate să
scadă sub 1%, reacţia este moderat acidă 5-5,5 sau puternic
acidă la subtipurile albice în jur de 4,5, gradul de saturaţie în
baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de
15-20%.
 Date analitice ale profilului de sol
Orizontul UM Ao Eaw Bt1w Bt2w Bt3w
Adâncimea (cm) 0-28 28-52 52-74 74-103 103-125
Nisip grosier % 10,7 13,5 5,9 4,3 2,4
(2,0-0,2 mm)
Nisip fin % 47,1 37,0 31,3 30,2 24,9
(0,2-0,02 mm)
Praf % 25,0 29,0 18,7 16,1 23,6
(0,02-0,002 mm)
Argilă % 17,2 20,5 44,2 49,6 49,1
(<0,002 mm)
Humus % 2,74 0,67 0,48 0,55 0,43
IN % 1,63 0,37 0,26 0,32 0,25
pH (H2O) - 5,0 5,2 5,4 5,5 5,7
SB me/100 g 7,7 7,7 12,8 8,0 7,9
H sch. me/100 g 9,7 6,3 10,5 5,9 5,6
T me/100 g 17,4 14,0 23,3 13,9 13,5
V 8,3 % 59,8 55,0 54,9 57,5 58,5
Pmobil-AL ppm 3-2,27 3-2,10 2,5-2,14 3-1,07 5-0,89
Kmobil ppm 30 26 58 52 44
 Subtipuri
• tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
• umbric (um), sol având orizont A umbric (Au);
• roşcat (ro), sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de
peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe de 7,5YR;
• rodic (ro), sol cu orizont B avînd în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%)
în partea superioară culori în nuanţe 5YR şi mai roşii;
• calcic (ca), sol având orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau pudră friabilă de CaCO3 în
primii 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere);
• rezicalcaric (rk), sol care prezintă orizont C cu carbonaţi reziduali începând din primi 125 cm;
• psamic (ps), sol având o textură grosieră cel puţin în primi 50 cm;
• vertic (vs), sol având orizont vertic situat între baza orizontului A (sau E dacă există) şi 100 cm;
• albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor în care a
fost subţiat prin includere în stratul arat);
• glosic (gl), sol având orizont eluvial care pătrunde în limbi în orizontul B (E+B) (trecere glosică sau
albeluvică);
• planic (pl), sol cu schimbare texturală bruscă între orizontul eluvial E (El sau Ea) şi orizontul B argic
(Bt) pe 7,5-15 cm;
• stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice
intense (orizont stagnic W) între 50-200 cm;
• gleic (gc), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-100 cm;
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă în profilul de sol;
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75 % schelet) având orizonturi A, E sau B excesiv
scheletice;
• sodic (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric)
între 50-100 cm.
 Management
• Datorită slabei aprovizionări cu elemente nutritive şi a
diferenţierei texturale pe profilul de sol, luvosolurile prezintă o
fertilitate scăzută pentru majoritatea plantelor de cultură.

• Pot fi pretabile pentru culturi de câmp cum sunt: grâu, porumb,

floarea soarelui, trifoi sau pajişti, plantaţii de pomi şi viţă-de-vie,
producţiile obţinute fiind în general scăzute.

• Pentru obţinerea unor producţii ridicate, se impune, aplicarea

unor măsuri de ameliorare complexe cum sunt: amendarea
calcică pentru luvosolurile cu reacţie acidă, lucrări de mobilizare
profundă pentru eliminarea excesului de apă şi îmbunătăţirea
permeabilităţii solului, efectuarea lucrărilor agricole în
perioadele optime de umiditate şi aplicarea de îngrăşăminte
organice şi minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute de
elemente nutritive.
 PLANOSOLURILE (PL)

• Denumirea Planosolurilor provine din latină

planus – plat.
• Soluri având orizont A ocric urmat de orizont
eluvial E (El sau Ea) şi orizont B argic (Bt),
prezentând schimbare texturală bruscă (între
E şi Bt pe <7,5 cm). Pot să prezinte orizont O,
orizont vertic şi proprietăţi stagnice intense
(W).
 Răspândire şi condiţii naturale de
formare
• Planosolurile ocupă suprafeţe reduse de aproximativ 5000 de ha
• Planosolurile ocupă suprafeţe reduse în Podişul Getic, Podişul Târnavelor,
în depresiunile intramontane Baia Mare, Haţeg, Târgu Jiu, Podişul Sucevei
şi în Subcarpaţi fiind răspândite în acelaşi areal cu Luvosolurile, dar spre
deosebire de acestea ocupă zone mai depresionare.

• Precipitaţiile, sub influenţa cărora s-au format Planosolurile sunt

caracterizate prin valori de 600-900 mm, temperaturi de 6-90 C, iar
evapotranspiraţia nu depăşeşte precipitaţiile. S-au format sub o vegetaţie
asemănătoare Luvosolurilor caracterizată prin păduri de Quercus petraea
şi Fagus silvatica pure sau în amestec şi o vegetaţie ierboasă alcătuită din
specii acidofile cum sunt Festuca sp., Luzula sylvatica etc.

• Materialul parental este format din depozite lutoase sau argiloase care
determină un drenaj slab şi o permeabilitate redusă.
 Procese pedogenetice
• Procesul de bioacumulare este redus, iar humusul format este
de slabă calitate, predomină acizii fulvici iar orizontul format
în urma acestui proces este de tip A ocric - Ao.

• Datorită proceselor de alterare şi debazificare intense au loc

procese pronunţate de migrare a argilei pe profilul solului,
formându-se sub orizontul de bioacumulare un orizont El sau
Ea sărăcit în argilă şi îmbogăţit rezidual în silice şi oxizi ferici de
culoare deschisă.

• Orizontul de iluviere, format prin depunerea argilei sub formă

de pelicule argiloase este un orizont B argic (Bt) cu o textură
argiloasă.

• Datorită condiţiilor de relief, material parental şi drenaj

deficitar şi a permeabilităţii reduse a orizontului Bt.
Fenomenul de stagnogleizare (w) se manifestă foarte
 Alcătuirea profilului: Ao - Elw – Btw – C

• Orizontul Ao – grosime 10-20 cm, textură luto-

argiloasă, culoare brună cenuşiu închis 10YR3/2,
prin uscare devine cenuşiu deschis, structură
grăunţoasă, poate prezenta pete cenuşii, datorate
reducerii oxizilor ferici în urma proceselor de
stagnogleizare.
• Orizontul Elw – grosime 10-20 cm, culoare brun
cenuşiu (10YR 4/2) cu pete gălbui, prin uscare
devine albicios, textură luto-nisipoasă, structură
poliedrică sau lamelară, este foarte friabil, prezintă
numeroase neoformaţii ferimanganice, trecere
bruscă spre orizontul Bt.
• Orizontul Btw - grosime 120-150 cm, culoare brun
cenuşiu (10YR 5/4) sau brun gălbui (10YR 5/6),
textură argiloasă, structură prismatică, foarte
compact, prezintă pelicule de argilă la suprafaţa
agregatelor structurale, şi numeroase „bobovine”.
• Orizontul C – se întâlneşte la adâncimi mai mari de
180 cm, textura argiloasă este nestructurat şi nu
prezintă carbonaţi de calciu.
 Proprietăţi

• Planosolurile prezintă un drenaj deficitar, sunt

greu permeabile şi foarte compacte.
• Conţinutul în humus variază între 2-2,5%,
reacţia acidă (pH 4-5), gradul de saturaţie în
baze 30-60%, valori mai scăzute înregistrându-
se la nivelul orizontului El/Ea.
• Sunt sărace în humus şi elemente nutritive şi
deseori apa stagnează la suprafaţa solului
determinînd, procese de stagnogleizare.
 Subtipuri

• tipic (ti);
• albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de
minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor în care a fost
subţiat prin includere în stratul arat);
• vertic (vs), sol având orizont vertic situat între baza
orizontului A (sau E dacă există) şi 100 cm;
• stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice
(orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice
intense (orizont stagnic W) între 50-200 cm;
• solodic (sd), soloneţ cu orizont eluvial (E luvic sau E
albic) cu grosime de peste 15 cm sau Planosoluri cu
orizont Bt hiponatric;
 Management
• Planosolurile datorită însuşirilor hidrofizice şi chimice
nefavorabile au fertilitatea scăzută.

• Cea mai mare suprafaţă din aria acoperită de planosoluri este

acoperită cu păduri şi pajişti iar suprafeţe reduse sunt utilizate
pentru cultura cerealelor.

• Datorită orizontului B argic, bogat în argilă nu sunt recomandate

pentru plantaţii de pomi fructiferi, deoarece rădăcinile acestora
pătrund foarte greu în sol.

• Pentru creşterea potenţialului productiv al planosolurilor, sunt

recomandate măsuri pentru corectarea reacţiei acide, prin
aplicarea de amendamente calcaroase, lucrări de desecare-
drenaj, afânare pentru eliminarea excesului de umiditate şi
administrarea de îngrăşăminte organice şi chimice pentru
creşterea conţinutului de nutrienţi din sol.
 ALOSOLURILE (AL)
• Soluri având orizont ocric sau umbric (Ao, Au) urmat
direct sau după un orizont eluvial (E), de orizontul B
argic (Bt) având proprietăţi alice (sunt caracteristice
materialelor acide cu conţinut ridicat de Al
schimbabil care au T peste 24 me/100 g sol,
saturaţie în Al, respectiv Al/T·100, mai mare de 60%
şi pH-ul în KCl sau CaCl2 < 4) pe cel puţin 50 cm,
între 25-125 cm adâncime (sau pe cel puţin jumătate
din orizont dacă apare orizont R sau C la adâncime
mai mică).
• Poate prezenta orizont organic sau proprietăţi
stagnice moderate (w) sau intense (W) sub 50 cm
adâncime.
 Răspândire şi condiţii naturale de
formare
• Alosolurile sunt răspândite pe suprafeţe
restrânse în acelaşi areal cu luvosolurile, în
zonele de dealuri şi podiş ocupând suprafeţele
mai umede în Subcarpaţi, Podişul Sucevei,
Podişul Târnavelor, Podişul Someşan, Podişul
Getic precum şi spre zona montană, ocupând
suprafeţele vechi pleistocene, în care solurile au
fost supuse unor procese intense de alterare
chimică.

• Condiţiile climatice în care s-au format

Alosolurile, sunt caracterizate prin temperaturi
medii anuale de 6-7 0C şi precipitaţii medii de
700-1000 mm. Datorită precipitaţiilor ridicate şi
a reliefului uşor depresionar profilul de sol este
intens debazificat iar procesele de migrare a
compuşilor minerali sunt accentuate.

• Vegetaţia naturală caracteristică, este alcătuită

din specii lemnoase şi ierboase acidofile.

• Materialul parental este reprezentat de roci

sedimentare cum sunt: luturi, argile,
conglomerate, gresii care sunt foarte sărace în
elemente bazice, dar cu un conţinut ridicat de
aluminiu schimbabil.
 Procese pedogenetice

• În urma descompunerii resturilor vegetale, provenite de la

vegetaţia acidofilă, la suprafaţă se formează un orizont de
bioacumulare sărac în humus în care o pondere foarte ridicată
o au acizii fulvici.

• Datorită condiţiilor climatice şi a materialului parental,

desfăşurarea procesele pedogenetice au condus la o
transformare intensă a părţii minerale, astfel că acestea au
conţinut redus de minerale alterabile, iar mineralele silicatice
cu structură 2:1 trec în stadiul de degradare sau mobilizare a
ionilor de aluminiu.

• Aceste procese conduc la o debazificare foarte accentuată a

complexului coloidal şi la creşterea acidităţii solului.
 Alcătuirea profilului: Ao – El – B t –C
• Orizontul Ao - grosime 15-20 cm, culoare
cenuşie, conţinut mic în humus, textura
lutoasă sau luto-argiloasă, structură
grăunţoasă, activitatea biologică este foarte
redusă.

• Orizontul El – grosime 20-30 cm, culoare

cenuşiu deschis, textura lutoasă,
nestructurat sau structură lamelară, este
îmbogăţit rezidual în silice coloidală care îi
imprimă un colorit mai deschis decât
orizontul Ao.

• Orizontul Bt – grosime 150-200 cm, culoare

cenuşiu gălbui sau brun gălbui, prezintă pete
de reducere (cenuşii-verzui) ca urmare a
procesului de stagnogleizare, textura luto-
argiloasă sau argiloasă, structură prismatică
cu pelicule de argilă la suprafaţa agregatelor
structurale, foarte compact, greu permeabil.

• Orizontul C – apare la adâncimi mai mari de

200 cm, culoare deschisă, nestructurat şi nu
conţine CaCO3.
 Proprietăţi

• Conţinutul de humus este scăzut 1,5-2%, reacţia

puternic acidă 4-4,5, gradul de saturaţie în baze 30-
40% şi sunt sărace în elemente nutritive.

• Datorită condiţiilor aerohidrice deficitare sunt greu

permeabile şi deseori se manifestă procesele de
stagnogleizare în prima parte a orizontului Bt.
•
• Având un conţinut ridicat în ioni de aluminiu, se
manifestă accentuat carenţa în fosfor şi în
microelemente cum sunt: molibden, bor, cobalt şi
zinc.
 Subtipuri
• tipic (ti);
• umbric (um), sol având orizont A umbric (Au);
• preluvic (el), sol cu orizont B argic (Bt) slab conturat şi fără
orizont eluvial (E);
• albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10
cm (cu excepţia cazurilor în care a fost subţiat prin includere
în stratul arat);
• stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în
primii 100 cm sau proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic
W) între 50-200 cm.
• cambiargic (cr), sol având orizont B cu caractere de orizont
cambic în prima parte şi de orizont argic în a doua parte;
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă
în profilul de sol;
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75 % schelet)
având orizonturi A, E sau B excesiv scheletice.
 Management

• Alosolurile, datorită reacţiei puternic acide, nu sunt

recomandate a fi utilizate pentru culturi de câmp. Majoritatea
suprafeţelor ocupate de aceste soluri, sunt utilizate ca păşuni
şi în domeniul silvic.

• Pentru refacerea fertilităţii sunt necesare măsuri de

ameliorare complexe cum sunt:
– corectarea reacţiei solului prin aplicarea de amendamente calcaroase,
– îmbunătăţirea regimului aerohidric prin lucrări de afânare adâncă şi
subsolaj,
– aplicarea de îngrăşăminte organice pentru îmbunătăţirea conţinutului
de humus,
– aplicarea de îngrăşăminte minerale cu azot, fosfor, potasiu şi
microelemente,
– cultivarea unor plante cu toleranţă mare la aciditate.
 CLASA CAMBISOLURI (CAM)
Această clasă include solurile care prezintă orizont diagnostic B cambic (Bv),
având culori cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) începând din partea
superioară. Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm. Cuprinde tipurile:
Eutricambosol şi Districambosol.
 EUTRICAMBOSOLURILE (EC)

• Soluri având orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat

de orizont intermediar cambic (Bv) cu valori şi crome
peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele agregatelor
structurale începând din partea inferioară;
proprietăţi eutrice (V>53%) în ambele orizonturi.
• Nu prezintă orizont Cca în primii 80 cm.
 Răspândire şi condiţii naturale de
formare

• 1.425.000 ha
• Eutricambosolurile se întâlnesc în
areale cu relief reprezentat de culmi şi
versanţi cu diferite înclinări şi
expoziţii, conuri proluviale, terase şi
lunci înalte fiind răspândite la
altitudini de până la 1200-1300 m în
Subcarpaţi, Podişul Transilvaniei,
Podişul Moldovei, Podişul Mehedinţi,
Piemontul Getic, Piemonturile Vestice,
Dobrogea de Nord, dar şi în Carpaţii
Meridionali şi Occidentali.
 Conditii naturale
• Clima este umedă cu precipitaţii cuprinse între 600-800 mm,
fiind depăşită evapotranspiraţia în toate lunile şi temperaturi
medii multianuale de 6-100C.

• Vegetaţia naturală este constituită din păduri de stejar, fag,

pure sau în amestec cu răşinoase şi o vegetaţie ierboasă
reprezentată de Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Allium
ursinium etc.

• Materialul parental rezultă din roci foarte variate dar bogate

în baze: argile, marne, şisturi argiloase sau marnoase, gresii
calcaroase, conglomerate, luturi, calcare şi bauxite bogate în
oxizi de fier.
 Procese pedogenetice

• Pe seama descompunerii vegetaţiei lemnoase şi ierboase la

suprafaţă se formează un orizont de bioacumulare Ao, alcătuit
din humus de tip mull forestier saturat în baze.

• Alterarea este moderată şi se formează argile şi sescvioxizi de

fier, dar datorită materialului parental calcaros bogat în
elemente bazice, migrarea pe acestor componente pe profilul
de sol este stopată de reacţia neutră sau slab acidă, astfel că
sub orizontul de bioacumulare se formează un orizont de
alterare B cambic – Bv.
 Alcătuirea profilului: Ao-Bv-C sau R

• Orizontul Ao – grosime de 10-40 cm,

culoare brună închisă sau brună
cenuşie (10YR 4/2), textura lutoasă sau Ao
luto-argiloasă, structură grăunţoasă,
bine dezvoltată.

• Orizontul Bv – grosime 20-80 cm,

culoare brună (10YR 4/4), textură luto-
argiloasă, structura poliedrică
angulară, bine dezvoltată. Bv

• Orizontul C – apare la grosimi variabile

în funcţie de caracteristicile materialul
parental iar dacă acesta este
reprezentat prin roci consolidate apare
orizontul R. C
 Proprietăţi

• Textura solului variază în funcţie de natura materialului

parental de la luto-nisipoasă până la luto-argiloasă, ceea ce
conferă un regim aerohidric satisfăcător.
• La solurile care prezintă material scheletic volumul edafic util
este redus, ceea ce constituie un factor restrictiv pentru
creşterea şi dezvoltarea plantelor.
• Conţinutul de humus este între 3-10%, pH-ul 6,0-7,5 şi gradul
de saturaţie în baze 60-80%.
• În orizontul Ao şi Bv eutricambosolurile prezintă o
aprovizionare bună cu elemente nutritive.
• tipic (ti);
Subtipuri
• molic (mo), sol având orizont A molic (Am);
• psamic (ps), sol având o textură grosieră cel puţin în primi 50 cm;
• pelic (pe), sol având textură foarte fină cel puţin în primii 50 cm;
• vertic (vs), sol având orizont vertic situat între baza orizontului A (sau E dacă există) şi 100 cm;
• andic (an), sol având material amorf (provenit din rocă sau materialul parental) cel puţin în unul dintre
orizonturi, fără a îndeplini parametrii necesari pentru proprietăţi andice ca să fie încadrat la Andosol;
• gleic (gc), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-100 cm;
• stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau proprietăţi stagnice
intense (orizont stagnic W) între 50-200 cm.;
• aluvic (al). sol format pe seama unor materiale parentale fluvice (în lunci, terase recente, zone de
divagare etc.);
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă în profilul de sol
• litoplacic (lp), sol cu strat compact artificial (pavat, betonat, pietruit, asfaltat, etc) continuu; subdiviziuni
ca la “litic”;
• scheletic (qq) sol cu caracter scheletic (cu peste 75% schelet) având orizonturi A, E sau B excesiv
scheletice;
• rodic (ro), sol cu orizont B avînd în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie de peste 50%) în
partea superioară culori în nuanţe 5YR şi mai roşii;
• salinic (sc), sol având orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 50-
100 cm.;
• sodic (alcalic) (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont na (natric)
între 50-100 cm.
 Management
• Eutricambosolurile prezintă o fertilitate mijlocie şi sunt
utilizate în funcţie de natura materialului parental şi al zonei
de formare pentru diferite culturi de câmp cum sunt: grâu,
porumb, floarea soarelui, cartof etc., plantaţii de pomi şi viţă-
de-vie, iar în zonele înalte pentru păduri de fag şi răşinoase.
•
• Apa nu mai reprezintă un factor limitativ pentru culturile
agricole, dar pe terenurile înclinate se manifestă procese de
eroziune, care impun executarea unor lucrări antierozionale
specifice pentru fiecare zonă.

• Pentru combaterea eroziunii pe terenurile cu pantă

accentuată se impune plantarea anumitor specii de arbuşti
sau împăduriri pentru ocuparea terenurilor cu vegetaţie
forestieră.

• Totodată se impune alegerea corectă a modului de folosinţă şi

executarea lucrărilor agricole de-a lungul curbelor de nivel.
 DISTRICAMBOSOLURILE (DC)

• Soluri având orizont A ocric sau umbric (Ao,

Au) urmat de orizont intermediar cambic (Bv)
cu valori şi crome peste 3,5 (la umed) cel puţin
pe feţele agregatelor structurale începând din
partea superioară; proprietăţi districe (V<53%)
de la suprafaţă şi cel puţin până în prima parte
a orizontului B.
 Răspândire şi condiţii naturale de formare
• 2.410.000 ha

• Sunt răspândite în arealele montane, pornind

de la altitudini de 600-700 m până la limita
superioară a pădurilor 1000-1200 m din
Carpaţii Orientali (Munţii Maramureşului,
Rodnei, Gutâi, Ţibleş), Carpaţii de Curbură,
Munţii Apuseni.

• Clima este umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii

cuprinse între 800-1200 mm şi temperaturi de
3-80C. Vegetaţia naturală este reprezentată
prin păduri de fag, amestec de fag cu
răşinoase sau molid cu brad iar vegetaţia
ierboasă este constituită din plante cu
caracter acidofil: Oxalis acetosella, Soldanella
montana, Nardus stricta, Agrostis tennuis şi
muşchi verzi (Hylocomium, Dicranum,
Entodon).

• Materialele parentale sunt reprezentate prin

depozite de pantă rezultate în urma
dezagregării şi alterării rocilor acide
magmatice şi metamorfice (şisturi cristaline,
granite, granodiorite etc.).
 Procese pedogenetice

• Condiţiile climatice şi resturile vegetale provenite de

la vegetaţia lemnoasă şi ierboasă acidofilă,
determină formarea unui humus acid de tip mull sau
moder cu o pondere ridicată a acizilor fulvici, care
determină o debazificare treptată şi acidifierea
complexului coloidal.
• Prezenţa ionilor de Al2+ liber în cantitate ridicată,
împiedică migrarea argilei pe profilul de sol,
favorizând precipitarea acesteia pe loc şi formarea
unui orizont de alterarea B cambic (Bv).
 Alcătuirea profilului: Ao – Bv - C

• Orizontul Ao - grosime 15-25 cm,

culoare brună în stare umedă (10YR
5/3), textură lutoasă sau luto-
nisipoasă, structură grăunţoasă slab
dezvoltată.

• Orizontul Bv - grosime 30-40 cm,

culoare brună gălbuie (10YR 6/4),
textura lutoasă, structura poliedrică,
poate prezenta schelet în cantităţi
variabile.

• Orizontul R - reprezintă materialul

parental consolidat, alcătuit din roci
acide magmatice şi metamorfice.

Districambosol
 Proprietăţi

• Districamosolurile, prezintă o textură nediferenţiată sau slab

diferenţiată pe profil ceea ce determină un regim aerohidric
satisfăcător.
• Conţinutul mare de schelet determină un volum edafic util
mic, o permeabilitate ridicată pentru apă şi o capacitate
scăzută de reţinere a elementelor nutritive.
• Conţinutul în humus este de 5-8% dar poate ajunge şi la 20 %
(humus brut), reacţia este puternic acidă 4,5-5,5 iar gradul de
saturaţie în baze prezintă valori cuprinse între 20 şi 50%.
 Subtipuri

• tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;

• umbric (um), sol având orizont A umbric (Au);
• psamic (ps), sol având o textură grosieră cel puţin în primi 50 cm;
• andic (an), sol având material amorf (provenit din rocă sau materialul parental)
cel puţin în unul dintre orizonturi;
• prespodic (ep), sol acid cu orizont B cambic (Bv) prezentând acumulare de
sescvioxizi (îndeosebi Al2O3), fără orizont spodic;
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R) continuă în profilul de sol;
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75% schelet) având orizonturi A,
E sau B excesiv scheletice;
• aluvic (al), sol format pe seama unor materiale parentale fluvice (în lunci, terase
recente, zone de divagare etc.);
• gleic (gc), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-100 cm;
 Management
• Districambosolurile care ocupă zonele cu altitudine joasă,
sunt utilizate pe suprafeţe restrânse pentru cultura cartofului,
trifoi, grâu, iar cele de la altitudini mai mari sunt utilizate
pentru plantaţii de arborete, păduri de foioase în amestec cu
răşinoasele sau amestec de răşinoase şi fâneţe ori păşuni.

• Pentru creşterea fertilităţii Districambosolurilor, sunt

recomandate: amendarea calcaroasă, aplicarea de
îngrăşăminte organice şi minerale, combaterea eroziunii
solului pe versanţii puternic înclinaţi prin împădurire şi
ameliorarea compoziţiei floristice a pajiştilor cu plante
ierboase valoroase din punct de vedere nutritiv.
 CLASA UMBRISOLURI (UMB)

În această clasă sunt

cuprinse solurile care au
următoarele elemente
diagnostice specifice: orizont A
umbric (Au) urmat de un orizont
intermediar (AC, AR sau Bv)
având în partea superioară (pe
minimum 10-15 cm) culori cu
valori şi crome sub 3,5 (la
umed). Clasa umbrisoluri
cuprinde următoarele tipuri de
sol: Nigrosol şi Humosiosol.
 NIGROSOLURILE (NS)
• Suprafaţa 5000 ha
• Soluri având orizont a umbric (Au)
cu crome < 2 (la umed) urmat de
orizont intermediar (AC, AR, Bv) cu
grad de saturaţie în baze < 53% şi
culori cu crome şi valori sub 3,5 (la
umed) cel puţin în partea
superioară şi cel puţin pe feţele
agregatelor structurale. Pot avea şi
orizont O.
 Răspândire şi condiţii naturale de formare

• Nigrosolurile sunt caracteristice

pentru arealul montan cu relief
puternic fragmentat, cu drenaj extern
bun, unde se întâlnesc în acelaşi areal
cu districambosolurile, la altitudini
cuprinse între 800-1000 m în Carpaţii
Orientali.

• Clima este rece şi umedă cu

temperaturi medii multianuale de 4-
60C, şi precipitaţii medii anuale cu valori
de 700-1100 mm. Vegetaţia naturală
este constituită din păduri de fag simple
sau amestec şi vegetaţie ierboasă
acidofilă alcătuită din Festuca Rubra,
Agrostis tenuis, Oxalis acetosella etc.

• Materialul parental este format

din materiale rezultate în urma
produselor de dezagregare şi alterare a
rocilor acide (granite, granodiorite,
şisturi cristaline, gresii şi conglomerate).
 Procese pedogenetice

• Acumularea resturilor vegetale ierboase acidofile în cantitate

ridicată la suprafaţa solului, determină formarea unui orizont
de bioacumulare A umbric.

• În compoziţia humusului de tip mull moder sau moder

predomină acizii fulvici (raportul acizi huminici/acizi fulvici
este de 0,3-0,5).

• Datorită condiţiilor climatice alterarea mineralelor primare

este intensă iar argila formată nu migrează în adâncime decât
în cantităţi reduse, iar în acest caz se formează sub orizontul
de bioacumulare un orizont de alterare B cambic – Bv.
 Alcătuirea profilului: Au-Bv-C sau R

• Orizontul Au – grosime de 20-35 cm, culoare neagră

(10YR 2/1) sau brun închisă, textură lutoasă sau luto-argiloasă,
structură grăunţoasă, prezintă numeroase rădăcini de plante
ierboase.
• Orizontul Bv – grosime 30-50 cm, culoare brun închis în
partea superioară iar în partea inferioară brun gălbui sau
roşcată, datorită prezenţei oxizilor de fier, textura luto-
argiloasă, structură poliedrică subangulară moderat-slab
dezvoltată. În partea inferioară a orizontului pot fi prezente în
cantităţi reduse fragmente de rocă.

– Urmează orizontul C alcătuit din roci neconsolidate, acide

sau R (roca dură) pe seama căruia s-au format
nigrosolurile.
 Proprietăţi
• Textura nigrosolurilor variază de la luto-nisipoasă până la luto-argiloasă şi
este nediferenţiată pe profil.

• În partea superioară a profilului solurile sunt foarte afânate ceea ce

determină o bună permeabilitate pentru apă iar drenajul extern este
foarte bun.

• Deşi conţinutul în humus de 3-5% pe adâncimea 0-50 cm este mare (200-

300 t/ha), acesta este acid iar aprovizionarea cu elemente nutritive este
slabă, datorită activităţii biologice reduse.

• Reacţia este moderat acidă (pH 4,5-6,0) şi prezintă un grad de saturaţie în

baze scăzut (V<53%).
 Subtipuri

• tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;

• cambic (cb), sol având orizont B cambic (Bv);
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată (orizont R);
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75 % schelet)
• aluvic (al), sol format pe seama unor materiale parentale
fluvice (în lunci, terase recente, zone de divagare etc.).
 Management

• Fertilitatea nigrosolurilor este scăzută, şi datorită

arealului în care sunt răspândite sunt utilizate în
special pentru păşuni naturale şi păduri de foioase
simple sau în amestec cu răşinoasele.
• Pentru mărirea fertilităţii acestor soluri sunt
recomandate îndepărtarea scheletului de la
suprafaţa solului, aplicarea de amendamente calcice,
fertilizarea minerală şi târlirea.
 HUMOSIOSOLURILE (HS)
• Soluri având orizont A
umbric (Au) cu crome < 2 (la
umed), conţine materie
organică humificată
segregabilă de partea
minerală silicatică, urmat de
orizont intermediar (AC, AR,
B), cu grad de saturaţie în
baze mai mic de 53% şi
culori cu crome şi valori sub
3,5 (la umed) în partea
inferioară.
 Răspândire şi condiţii naturale de
formare
• Suprafaţa 15.000 ha, aprox. 0,1%
• Humosiosolurile sunt caracteristice
etajului alpin fiind răspândite în zona
pajiştilor alpine la altitudini de peste
1800 m din Carpaţii Meridionali şi
Carpaţii Orientali.
• Clima este umedă şi rece,
caracterizându-se prin temperaturi
medii anuale foarte scăzute de 0 şi –
20C iar precipitaţiile sunt foarte
ridicate cu valori cuprinse între 1200-
1400 mm.
• Vegetaţia naturală este constituită din plante
ierboase cum sunt: Carex curvula (coarnă), Festuca
supina (păruşcă), Nardus stricta (ţepoşica) şi plante
lemnoase Salix Herbacea (salcie pitică),
Rhododendron kotschyi (smirdan), Vaccinum
myrtillus (afin), Juniperus communis (ienupăr) etc.

• Materialele parentale sunt alcătuite din produsele

de dezagregare a rocilor consolidate, acide
magmatice, metamorfice şi sedimentare.
 Procese pedogenetice

• Datorită climatului umed şi răcoros, activitatea biologică este

redusă şi descompunerea materiei organice se desfăşoară
foarte încet şi incomplet.

• Dezagregarea este foarte intensă, iar alterarea este slabă şi se

formează o cantitate foarte redusă de argilă, dar rezultă
cantităţi importante de hidroxizi ferici care se depun pe
granule de nisip grosier din partea inferioară a profilului,
imprimând un colorit brun sau brun gălbui.

• În aceste condiţii, resturile organice provenite de la vegetaţia

ierboasă acidofilă sunt slab humificate iar prin uscare se
separă foarte uşor de partea minerală.
 Alcătuirea profilului: Au-A/R-R

• Orizontul Au – grosime de 15-25 cm, textură nisipoasă sau

nisipo-lutoasă, culoare brună cenuşie închisă sau neagră 10YR
2/1, nestructurat, afânat în partea superioara a orizontului cu
frecvente rădăcini sub formă de pâslă care reţin partea
minerală a solului.

• Orizontul A/R grosime de 10-15 cm, textură nisipo-lutoasă,

culoare cenuşiu închis (10YR 3/2), nestructurat şi cu
fragmente mici de rocă.

• Orizontul R apare la adâncimi de 30-40 cm, format din roci

compacte sau foarte puţin dezagregate.
 Proprietăţi

• Datorită texturii grosiere şi a volumului edafic redus,

fertilitatea acestor soluri este foarte scăzută.
• Cu toate că sunt foarte bogate în materie organică,
aceasta este parţial descompusă iar humusul brut
rezultat (conţinut 7-10%) este acid şi sărac în
elemente nutritive.
• Reacţia solurilor este acidă (pH-ul 4,5-5) iar gradul de
saturaţie în baze poate ajunge la 10 %.
 Subtipuri

• tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central

al tipului de sol;
• cambic (cb), sol având orizont B cambic (Bv);
• litic (li), sol cu rocă compactă consolidată
(orizont R);
• scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu
peste 75 % schelet);
 Management

• Pentru că ocupă zonele cele mai înalte de la noi din

ţară şi datorită fertilităţii scăzute Humosiosolurile
sunt utilizate doar pentru pajişti alcătuite din specii
cu valoare nutritivă mică.

• Pentru creşterea fertilităţii acestor soluri, se impune

aplicarea amendamentelor calcaroase pentru
corectarea reacţiei acide, aplicarea de îngrăşăminte
organice şi minerale, iar pentru îmbunătăţirea
covorului vegetal este recomandată
supraînsămânţarea.