Tipuri de sol

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența
factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală.
Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loess. El poate proveni și din
mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienți de numește oligotrofic.Solul înghețat permanent
sau temporar se numește gelisol. Partea de dedesubt, ce rămâne înghețată permanent, se numește pergelisol
sau permafrost. Partea de la suprafață, care se dezgheață vara, se numește molisol. Zonele de pe glob care
sunt afectate profund de îngheț formeaza criolitozona.

Alte tipuri de soluri sunt:

 sol aluvionar - Tip de sol cu o structură foarte variată ce apare pe luncile inundabile. Sunt soluri
foarte productive, bogate în nutrienți.
 sol azonal - Soluri de evoluție incipientă, fără orizonturi distincte, formate pe depozite recente,
răspândite pe mici areale.
 sol calcimorfic - Tip de sol aflat deasupra unui strat bogat în calciu.
 sol hidromorfic - Tip de sol ale cărui procese pedologice sunt dominate de prezența unei cantități
abundente de apă.
 de sundra (se gasesc in nhumus)
 cenușii(se găsesc în puținele locuri din deșert în care vegetația este prezentă,grosime foarte mică)
 roșii(se găsesc în zonele subecuatoriale unde se dezvoltă savanele,ele au o fertilitate bună dar se
degradează repede)
 lateritele(se găsesc în zonele ecuatoriale,sărace în humus,culoare rosie)
 In anul 2003 Institutul de Cercetari pentru Pedologie a adoptat o noua clasificare a solurilor SRTS
(Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor)

 Conform SRTS avem urmatoarele clase si tipuri de sol:

Clasa de sol Tipurile de sol

Protisolurile (solurile neevoluate) litosolul, regosolul, psamosolul, aluvisolul entiantrosolul
Cernisolurile (molisolurile) kastanoziom, cernoziom calcaric cernoziom, cernoziom
cambic, faeoziom cambic,faeoziom argic, faeoziom greic,
faeoziom marmic, rendzina.
Umbrisolurile nigrosolul, humosiosolul
Cambisolurile eutricambisolul, terra rossa, districambisolul.
Luvisolurile (argiluvisolurile) preluvisolul tipic, preluvisolul roscat, luvosolul
tipic,nluvosolul albic,nplanosolul si alosolul.
Spodisolurile (spodosolurile) prepodzolul, npodzolul, criptopodzolul.
Pelisolurile (vertisolurile) pelosolul, vertosolul.
Andisolurile andosolul.
Hidrisolurile (solurile hidromorfei) stagnosolul, gleisolul, limnisolul.
Salsodisolurile (solurile halomorfe) solonceacul, solonetul.
Histisolurile (solurile organice sauhistosolul, folisolul

1
histosolurile)
Antrisolurile (solurile trunchiate sierodosolul, antroslolul
desfundate)
 Profilul de sol denumit și profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de orizonturi
pedogenetice de la suprafața terenului până la roca de solificare. Solul apare structurat în straturi
paralele și mult paralele. Aceste straturi s-au format în decursul procesului de formare a solului și
sunt denumite orizonturi pedogenetice. Principalii indicatori sunt: orizontul pedogenetic, grosimea
orizontului, textura, culoarea, prezența scheletului, structura, umiditatea, plasticitatea,
neoformațiuni, tipul de humus și volumul edafic util.

 Profilele pedogenetice se deosebesc între ele prin gradul de dezvoltare a profilului estimat după
numărul de orizonturi, intensitatea de bioacumulare; după gradul de diferențiere; dupa gradul de
individualizare apreciat.

CLASA CERNISOLURI 104 (MOLISOLURI)

CUPRINDE: 1. KASTANOZIOM
2. CERNOZIOM
3. FAEOZIOM
4. RENDZINĂ

1. KASTANOZIOMUL (SOLUL BĂLAN)

Răspândire: de-a lungul Dunării şi de-a lungul litoralului Mării Negre, la nord de Constanţa în sectorul
Cernavodă - Medgidia, la nord de Valea Carasu (kastanoziomurile sunt soluri specifice Dobrogei)
Condiţii de formare
- se formează pe suprafeţe orizontale sau slab înclinate
- materiale parentale: loess sau depozite loessoide
- clima este cea mai aridă din ţară : * temperatura medie anuală aprox.11˚C
* media anuală a precipitaţiilor: cca 350 - 400 mm
* indici de ariditate măriţi
- în aceste condiţii de stepă uscată, vegetaţia va fi reprezentată de plante xerofite
- apa freatică se găseşte la mare adâncime
- ca urmare a precipitaţiilor reduse, CaCO3 nu este levigat, fiind prezent chiar de la suprafaţa solului
Fertilitate
- sol mediu fertil, folosit pentru culturi de câmp
- conţinut în humus scăzut (1, 5 - 2 %), regim hidric defectuos, aeraţie bună
- excesiv aprovizionat în Ca, bine aprovizionate cu K

2
- arealul kastanoziomurilor e afectat de prezenţa foarte frecventă a vânturilor
- e necesară aplicarea irigaţiilor pentru compensarea deficitului hidri

2. CERNOZIOMUL
Răspândire: ocupă suprafeţe însemnate în zona de câmpie şi suprafeţe semnificative în zonele de deal
şi podiş (Dobrogea, E Câmpiei Române, Câmpia de Vest, bazinul hidrografic Bârlad)
Condiţii de formare
- relieful e reprezentat de suprafeţe plane orizontale sau slab (moderat) înclinate, terase,
depresiuni, din zonele de câmpie, dealuri şi podiş (altitudine 200 - 300 m), cu drenaj natural bun
- roca de bază o constituie, pe suprafeţe întinse, loessul şi depozitele loessoide, oferind condiţii
litologice optime pentru formarea solului; mai pot apărea ca roci nisipurile (S Olteniei, Câmpia Carei),
marnele şi argilele (Depresiunea Jijiei, Câmpia Transilvaniei), depozite aluviale (partea joasă a Câmpiei
de Vest)
- temperatura medie anuală: 9 - 11˚C
- precipitaţii medii anuale: 400 - 600 mm
- clima, în ansamblu, e reprezentată de veri călduroase şi ierni moderat reci
- vegetaţia naturală e reprezentată de ierburi înalte, cu producţie ridicată de biomasă (stepa cu ierburi
înalte – Europa de Est şi preeria cu ierburi înalte – America de Nord)
- CaCO3 este spălat de la suprafaţă, apare de regulă în orizontul de tranziţie
Fertilitate
- sunt, în general, soluri cu o bună şi foarte bună fertilitate datorată unui ansamblu de însuşiri fizice şi
chimice favorabile
- conţinutul în humus: 3 - 6 %
- sol indicat pentru toate folosinţele şi culturile agricole din România: culturi de câmp, plante furajere,
legume, viţă de vie, pomi fructiferi
- face parte din categoria celor mai fertile soluri
- fertilitatea lui efectivă este mult diminuată datorită insuficienţei precipitaţiilor şi a regimului
nefavorabil al acestora (rezervele de apă accesibilă în lunile de vară sunt scăzute)
3. FAEOZIOMUL
Răspândire: apare pe suprafeţe întinse în continuarea cernoziomurilor, spre zone umede (zona
deluroasă a Munteniei şi Moldovei, Podişul Bârladului, Podişul Sucevei, Podişul Târnavelor, Dealurile
Vestice, N Dobrogei)
Condiţii de formare

3
- s-a format în condiţii de relief variat (câmpie, depresiuni, podiş), dar în general în porţiuni cu aspect
depresionar sau drenaj mai slab
- materiale parentale: loess, depozite loessoide, dar şi marne, argile marnoase, detritus calcaros
- climatul sub influenţa căruia s-a format este mai umed decât în cazul cernoziomurilor (precipitaţii
medii anuale = 800 - 900 mm, temperaturi medii anuale = 7 - 9 ˚C)
- vegetaţia este reprezentată de pajişti ierboase
- procesul de formare conduce la acumularea intensă de humus de tip mull calcic, datorită unor condiţii
locale specifice (vegetaţie ierboasă bogată, materiale parentale ce conţin calciu, forme de relief
depresionare, mai adăpostite, ce determină un microclimat mai dulce)
- datorită condiţiilor foarte variate de formare a acestor soluri, sub orizontul Am s-a separat fie un
orizont A/C, fie un orizont Bt, fie un orizont Bv
- sunt soluri poroase, bine aerate, cu structură relativ stabilă, bogate în elemente nutritive
- textura poate fi lutoasă sau argiloasă, dar diferenţiată pe profil
- structura este poliedrică (angulară sau subangulară) în Bv şi prismatică sau columnară în Bt
- conţinut de humus de 3 - 6 %
- activitate microbiologică bună şi foarte bună
- CaCO3 este, de regulă, absent de pe profilul solului (spre deosebire de cernoziom)
Fertilitate
- fiind situat în zone mai umede, este mai bine aprovizionat cu apă
- fertilitate bună
- se cultivă cereale, plante industriale, plante furajere, pomi, viţă de vie

4. RENDZINA
Răspândire: frecvent în Carpaţii Orientali, Meridionali, Occidentali, în zona
subcarpatică, în Dobrogea (se asociază geologic masivelor calcaroase)
Condiţii de formare
- se întâlneşte în condiţii foarte variate în ceea ce priveşte relieful (de la munte până la dealuri şi
podişuri)
- se formează pe roci dure, bogate în calciu, cum ar fi: calcare, dolomite, gips, roci magmatice şi
metamorfice bazice şi ultrabazice
- materialele calcarifere sau rocile calcaroase apar între 20 - 50 cm adâncime
- clima poate fi de la caldă până la foarte rece: * precipitaţii între 400-500 mm până la 1000 mm
* temp. medie anuală: câteva grade – peste 10 ˚C

4
 - solificarea este dominată de excesul de ioni din roca parentală
- regimul de umiditate al rendzinei este condiţionat de condiţiile de pantă, expoziţie în care apare
- adesea, pot prezenta deficit de umiditate accesibilă
- vegetaţia sub care apare poate fi de stepă, păduri de stejar, fag, conifere sau chiar pajişti alpine
Fertilitate
- prezintă o fertilitate mai mare în zonele umede şi o fertilitate mai mică în zonele uscate
- sunt însă mai puţin productive comparativ cu celelalte soluri ce prezintă orizont Am, datorită
faptului că prezintă mult schelet pe profilul de sol şi un humus calitativ inferior
- folosinţa lor este, în general, ca pajişti sau fâneţe naturale ori pentru sectorul silvic

CLASA PROTISOLURILOR
Cuprinde: 1. LITOSOLUL
2. REGOSOLUL
3. PSAMOSOLUL
4. ALUVIOSOLUL
5. ENTIANTROSOLUL
3. PSAMOSOLUL (SOLUL NISIPOS)
Răspândire: S Olteniei, Câmpia Carei, lunca Călmăţui, Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre
Condiţii de formare:
- se formează în condiţii prielnice acumulării nisipului, cum ar fi relieful de dune şi interdune, supus
spulberării eoliene
- în consecinţă, apare în zone cu precipitaţii scăzute, unde există vânturi de o anumită intensitate şi pe
unităţi de relief joase (câmpii, lunci)
- procesul de evoluţie a psamosolurilor diferă în funcţie de:
• zonele pedoclimatice în care au luat naştere formaţiunile nisipoase
• mărimea şi natura mineralogică a particulelor
• nivelul apei freatice
• vegetaţia spontană sau cultivată
- materiale parentale: formaţiuni nisipoase (al căror conţinut de argilă < 12%)
Fertilitate
- datorită conţinutului scăzut în materie organică, evaporării cu uşurinţă a apei şi riscului de deflaţie,
psamosolul este, în general, un sol de slabă fertilitate
- folosinţă: silvicultură, agricultură (în special plante tehnice, viţă de vie şi pomi fructiferi)

5
 CLASA LUVISOLURI
CUPRINDE: 1. PRELUVOSOLUL
2. LUVOSOLUL
3. PLANOSOLUL
4. ALOSOLUL
1. PRELUVOSOLUL
Răspândire: în zona forestieră de câmpie şi coline mici din Muntenia centrală şi vestică,
Oltenia, parţial în Banat, în câmpii piemontane, în regiuni de deal şi podiş
Condiţii de formare
- relieful pe care se formează este în general de câmpie, cu interfluvii largi, presărate cu crovuri şi brăzdate
de văi
- materiale parentale: luturi argiloase, argile, depozite loessoide remaniate
- elementele climei sunt reprezentate astfel:
♦ temperatură medie anuală 8 - 11˚C
♦ precipitaţii medii anuale 550 - 1000 mm
Condiţii de formare
- vegetaţia este constituită din păduri de foioase (Ouercus cerris, Quercus frainetto), precum şi de specii
ierboase neacidofile; pădurile sunt compacte, astfel solul fiind bine umbrit
- alterarea părţii minerale a solului conduce la formarea de minerale argiloase şi hidroxizi de fier;
hidroxizii de fier, prin deshidratare, capătă în perioada uscată a anului o culoare ruginie şi tind să imprime
solului nuanţa roşcată
- datorită reacţiei slab acide a soluţiei solului şi a nesaturării cu baze, argila formată migrează parţial şi se
acumulează în orizontul Bt
- textura pe profil este predominant luto - argiloasă
Fertilitate
- mult mai scăzută decât la cernoziomuri
- reclamă măsuri de drenaj pentru îmbunătăţirea regimului aero-hidric
- folosinţă: arabil, plantaţii de pomi şi viţă de vie

6
 CLASA CAMBISOLURI
Orizont diagnostic: B cambic (Bv)
Cuprinde: 1. EUTRICAMBOSOL
(TERRA ROSA)
2. DISTRICAMBOSOL
TERRA ROSA (SOLUL ROŞU)
Răspândire: Subcarpaţii Olteniei, în cadrul anumitor areale adăpostite din zona Munţilor
Apuseni, în clisura Dunării, local în Dobrogea (zona Gura Văii – Albeşti
Mangalia)
Condiţii de formare
- este un tip genetic de sol aparte şi spectaculos în peisajul pedologic românesc
- în România se asociază zonelor unde clima are o nuanţă uşor mediteraneană
- materiale parentale: calcare bogate în minerale feruginoase
- caracteristic acestui tip de sol este procesul de rubefiere (colorarea profilului în nuanţe de roşu intens
datorită acumulării masive de oxizi de fier); din acest punct de vedere, există asemănări între terra rosa şi
subtipul de sol preluvosol roşcat (solul brun – roşcat, în vechea clasificare)
- vegetaţia este predominant de pădure şi pajişti
Fertilitate
- terra rosa este un sol argilos, greu, sărac în humus şi elemente nutritive, greu permeabil, cu deficit de
umiditate
- este folosit pentru pajişti sau sectorul silvic
- local, pe solurile de tip terra rosa din zona Banatului, se mai pot întâlni livezi