Biletul 3

1) Podzoluri – tratare integrala

Elemente de diagnoză Orizont eluvial spodic (Es) urmat de orizont B spodic, humico-
feriiluvial sau feriiluvial (Bhs, Bs).

Răspândire sunt răspândite în zona montană superioară în etajul molidului şi etajul

alpin inferior. Izolat, podzolurile se pot forma si la altitudini mai coborâte, în subetajul
fagetelor si gorunetelor, însa numai pe substrate nisipoase cu caracter acid şi în arborete
rărite invadate de pătura erbacee acidifilă (Vaccinium sp,Brukentalia sp, etc). Ele ocupă 1,1 %
din suprafaţa ţării, adică 260.000 ha şi 4,6% din suprafaţa solurilor montane.

Condiţii de formare materialele parentale sunt alcătuite din roci magmatice,

metamorfice şi sedimentare acide foarte bogate în cuarţ, din care rezultă foarte puţină argilă
prin procesul de alterare.

Relieful este montan şi subalpin cu versanţi, interfluvii, depresiuni. Climatul se

caracterizează prin ierni aspre şi lungi, veri ploioase şi răcoroase cu temperaturi medii anuale
cuprinse între 2-3 0C în etjul subalpin şi 4-5 0C în etajul molidului. Precipitaţiile medii anuale
sunt cuprinse între 950-1 300 mm, indicele de ariditate variază între 65-90, iar regimul hidric
este percolativ repetat.

Vegetaţia naturală sub care s-au format podzolurile este alcătuită din păduri de molid,
rarişti de molid şi larice. Sub aceste păduri se dezvoltă o vegetaţie acidofilă formată din
specii din genurile Vaccinium, Brukentalia, Rhododendron şi muşchi din genurile Sphagnum,
Polytrichum, Hyphnum. Dintre plantele ierboase au răspândire mai mare Luzula sylvatica,
Deschampsia flexuosa, Soldanella montana etc. În etajul alpin inferior pădurile de molid se
răresc şi locul lor este luat de jneapăn şi ienupăr.

Procese pedogenetice litiera formată din resturile organice ale pădurilor de molid,
ericaceelor şi muşchilor, în condiţiile unui climat rece şi umed cu ploi abundente, se
descompune greu, predominant sub acţiunea ciupercilor, formează humus brut sărac în azot
şi dominat de acizii fulvici nesaturaţi. Aceşti acizi împreună cu hidroxizii de fier şi aluminiu,
rezultaţi din distrucţia silicaţilor primari, formează complexe organo-minerale uşor solubile,
care migrează într-un orizont inferior, dând naştere orizontului Bhs (humicoferiiluvial). În
urma migrării sescvioxizilor şi humusului sub orizontul de acumulare a humusului (Au) se
conturează un orizont Es îmbogăţit rezidual cu silice, nisip fin cuarţos şi alte particule
minerale, nestructurat şi de culoare albicioasă.

O parte din produsele migrate în orizontul Bhs intră în procese de resinteză de silicaţi
secundari, astfel încât orizontul Bhs devine un orizont de formare de noi minerale argiloase.
Concomitent cu procesul propriu-zis de podzolire, în aceste soluri, se desfăşoară şi un proces
de bioacumulare în orizonturile superioare a humusului, a bazelor de schimb, compuşilor
fosforului, azotului, potasiului şi altor elemente nutritive care asigură circuitul biologic.

O parte din produsele migrate în orizontul Bhs intră în procese de resinteză de silicaţi
secundari, astfel încât orizontul Bhs devine un orizont de formare de noi minerale argiloase.
Concomitent cu procesul propriu-zis de podzolire, în aceste soluri, se desfăşoară şi un proces
de bioacumulare în orizonturile superioare a humusului, a bazelor de schimb, compuşilor
fosforului, azotului, potasiului şi altor elemente nutritive care asigură circuitul biologic.

Raporturile dintre procesele de podzolire şi bioacumulare variază în funcţie de principalele

condiţii pedogenetice, climă, rocă, relief, vegetaţie. Astfel, molidul cu sistemul său de
înrădăcinare superficială şi cu o litieră bogată în substanţe hidrocarbonate şi răşini,
podzoleşte cel mai puternic solul.

O rocă relativ bogată în CaCO3 împiedică procesul de podzolire ca şi formele de relief

accidentate în care procesele de eroziune împrospătează continuu materialul mineral supus
procesului de solificare.

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului

Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil : O-Aou-Es-Bhs-Bs-Rn.

Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil : O-Aou-Es-Bhs-Bs-Rn.

Orizont Aou este net separat de orizontul O, are o grosime mică (5-10 cm) şi o culoare
cenuşie închisă, cu grăunţi de cuarţ vizibili în masa sa.

Orizontul Es, de grosime variabilă (15-25 cm), are o culoare cenuşie deschisă, textură
nisipoasă, nestructurat, datorită sărăcirii în coloizi organo-minerali şi îmbogăţirii în particule
de cuarţ.

Orizontul Bhs, gros de 20-40 cm, are o culoare brună, brună ruginie. Orizontul Bhs este
alcătuit din particule de cuarţ îmbrăcate în pelicule de materiale coloidale amorfe, iar printre
particulele de cuarţ se observă microagregate de materiale amorfe.

Orizontul Bs, aflat sub Bhs, este mai deschis la culoare (brun ruginiu) datorită acumulării
de oxizi de fier şi aluminiu care, uneori, conduc la cimentarea acestui orizont.

Materialul parental poate fi alcătuit din roci dure silicioase (Rn) sau din depozite
dezagregate, de asemenea silicioase (C).

Proprietăţi podzolurile au o textură uşoară. Conţinutul de humus variază între 10-27%

în orizontul Aou, scade puternic la nivelul orizontului Es, pentru a creşte din nou în Bhs, iar
raportul C/N cu valori mai mari de 16 indică humus de tip moder, moder-humus brut. Sunt
soluri puternic acide, cu valoarea pH frecvent sub 4 în Aou şi Es, oligomezobazice (V=15-
30%). Podzolurile au capacitate totală de schimb cationic scăzută în orizontul Es şi mare în
Au şi Bhs datorită cantităţii mari de materiale amorfe. Se constată o acumulare a oxizilor de
Fe şi Al în orizontul Bs. Activitatea microbiologică este foarte redusă, iar aprovizionarea cu
substanţe nutritive slabă.

Subtipuri umbric : O-Au-Ea-Bhs-Bs-R(C) / feriluvic: O-Au(Ao)-Ea-BsR(C) / histic: T-

Au(Ao)-Ea-Bhs-Bs-R(C) / criostagnic: O-Au(Ao)-Ea-Bhs-Bs-R(C) / litic : O-Au(Ao)-Ea-Bhs-Bs-R /
scheletic : O-Au(q)(Ao(q)-Ea(q)-Bhsq-Bsq-R(C).

Fertilitate, folosinţă, ameliorare podzolurile sunt soluri cu reacţie puternic

acidă, cu troficitate minerală şi azotată redusă. Elementele nutritive sunt blocate în orizontul
cu humus şi în celelalte orizonturi minerale datorită acidităţii ridicate. Condiţiile de sol, clima
şi relieful accidentat fac aproape imposibilă folosirea podzolurilor ca soluri de cultură
agricolă. Ele pot fi utilizate ca păşuni şi fâneţe în urma defrişării pădurii. Podzolurile de sub
molidişuri pot fi uneori de fertilitate ridicată. Cele mai puţin fertile sunt podzolurile
feriiluviale şi humicoferiiluviale cu humus brut xeromorf, cu raportul C/N > 26, situate pe
coame sau în treimea superioară a versanţilor. Ameliorarea fertilităţii podzolurilor se face
prin introducerea bradului şi fagului în molidişurile pure, administrarea amendamentelor
calcice şi îngrăşămintelor (mai ales în pepiniere).

2) Procesul de gleizare si stagnogleizare si orizonturile ce le

genereaza
Procesele de gleizare şi stagnogleizare au loc în condiţiile unui exces periodic sau permanent
de apă în sol care poate proveni fie din apa freatică în cazul gleizării, fie din precipitaţii, scurgeri
sau inundaţii în cazul stagnogleizării. Aceste procese se caracterizează în principal prin formarea
şi acumularea unor produşi de fier şi de mangan reduşi care imprimă orizonturilor un caracter
specific. Aceşti 339 produşi reduşi de fier şi de mangan sunt complexaţi de acizii fulvici şi alţi acizi
organici şi antrenaţi de apa care migrează parţial pe profil.

Când excesul de apă este determinat de prezenţa pânzei freatice la baza profilului sau chiar în
profilul de sol, sub acţiunea reducătoare a unor compuşi organici şi minerali dizolvaţi în apă şi în
lipsa oxigenului au loc procese active de reducere a fierului şi manganului, acumularea acestor
produşi şi reaşezarea particulelor de sol datorită umezirii excesive fapt ce determină scăderea
porozităţii şi creşterea compacităţii. Acest proces se numeşte gleizare, iar orizontul rezultat se
numeşte gleic de reducere (Gr). Fiind aproape permanent îmbibat cu apă, orizontul gleic de
reducere are o culoare vineţie verzuie sau albăstruie

Între orizontul humifer A şi orizontul Gr se formează un orizont în care datorită oscilaţiei

periodice a nivelului freatic, procesele de reducere alternează cu cele de oxidare, rezultând atât
produşi reduşi de culoare vineţie cât şi produşi de oxidare de culoare ruginie, care dau orizontului
un aspect pestriţ (marmorat). Acest orizont se notează cu Go (gleic de oxidare-reducere).

Orizonturile Gr şi Go sunt caracteristice solurilor freatic hidromorfe cum sunt solurile

gleice şi lăcoviştile. Atunci când excesul de apă este datorat stagnării apei din precipitaţii,
scurgerilor de suprafaţa sau inundaţiilor, în orizontul inundat de apă, produşii organici sunt
relativi săraci în oxigen şi uşor oxidabili favorizând procesele de reducere.

Drept urmare are loc reducerea fierului şi manganului aflaţi în sol iar compuşii rezultaţi
migrează parţial împreună cu substanţele organice. Venind în contact cu aerul se reoxidează
parţial şi precipită depunându-se sub formă de pete şi concreţiuni ferimanganice. Acest proces
care se aseamănă cu cel de gleizare, a fost numit stagnogleizare. În funcţie de intensitatea
proceselor de reducere, se formează două tipuri de orizonturi de diagnostic : W – stagnogleic
(pseudogleic) care se caracterizează prin culori predominant de reducere, determinate de
excesul prelungit de apă şi w – stagnogleizat (pseudogleizat), caracterizat atât prin culori de
reducere cât şi de oxidare.

Într-un interval mai mare de timp, procesul de segregare a fierului şi manganului în concreţiuni,
poate fi mai avansat, astfel încât solul capătă o culoare cenuşie deschisă.

3) Alcatuirea profilului si proprietatile la : preluvosoluri ,

rendzine si eutricambosoluri

Rendzine profilul tipic al rendzinelor este Am-AR-Rn.

Orizontul Am este de 20-30 cm, are o culoare neagră până la brun închisă şi are
structură glomerulară datorită prezenţei humaţilor de calciu şi argilei. Cel mai adesea
orizontul Am conţine schelet

Orizontul AR are culori închise (valori şi crome < 3,5 în stare umedă), cu conţinut ridicat
de schelet calcaros.

Orizont Rn, situat între 20 şi 50 cm, este alcătuit din roci dure, bazice şi ultrabazice
(calciu, dolomit, gips, marmură, amfibolite, bazalte, peridotite etc).

Proprietăţi rendzinele au textură de la mijlocie la fină datorită acumulării argilei

rezultată din alterarea calcarelor. De obicei, chiar de la suprafţă, solul prezintă material
scheletic.

Rendzinele sunt bogate în humus, conţin peste 10 % humus, cu o rezervă de 200-300

t/ha. Humusul poate fi de tip mull calcic în climatele calde sub vegetaţie ierbacee, mull
forestier sub pădurile de foioase, sau chiar mull moder sau moder în zona montană sub
păduri de molid cu pătură erbacee acidifilă.

Substratul bogat în cationi de calciu se opune debazificării, astfel că, chiar la altitudini
de 1000 m, rendzinele au reacţie slab acidă neutră şi grad de saturaţie în baze de peste
80 %. Sunt soluri bogate în elemente nutritive şi cu activitate biologică intensă.

Preluvosoluri preluvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe

profil: Ao-Bt-C(Cca).
 Orizontul Ao, cu o grosime de 25-30 cm, are culoare brună-închisă cu nuanţă roşcată la
subtipul roşcat, cu structură grăunţoasă bine formată şi textură mijlocie.

Orizontul Bt, cu o grosime de peste 100 cm, are în partea lui superioară cel puţin pete în
proporţie de peste 50% cu culori în nuanţe de 10YR sau mai galbene şi o culoare
caractersitică brun roşcată sau ruginie (7,5 YR-5YR) la tipul roşcat. Prezintă structură
poliedrică şi textură mai fină decât orizontul Ao, uneori fiind compact şi greu permeabil.

Orizontul C este alcătuit din loess, depozite loessoide şi luturi roşii de vârsta
pleistocenă. În partea superioară a profilului de sol apar neoformaţii biogene
reprezentate prin crotovine, cervotocine şi lăcaşuri de larve. În orizontul Bt apar pete de
oxizi şi hidroxizi de fier şi pelicule de argilă, iar în orizontul Cca se observă concreţiuni
întărite de CaCO3.

hidrofizice şi de aeraţie mai puţin favorabile decât cernoziomurile sau feoziomurile,

datorită conţinutului mai mare de argilă din orizontul Bt.

Proprietăţi preluvosolurile prezintă textură diferenţiată pe profil, de regulă

mijlocie în Ao şi mijlociu fină în Bt (Idt = 1,25). Conţinutul mediu în humus variază între
1,4 % şi 2,5 %. Humusul este de tip mull, cu raportul C/N cuprins între 11 şi 13. Raportul
acizi humici/acizi fulvici variază între 0,7 şi 1,2. Reacţia este slab acidă-neutră (pH -5,7-
7,5), iar gradul de saturaţie în baze este cuprins între 75 % şi 90 %. Sunt soluri bine
aprovizionate cu elemente nutritive şi au o activitate microbiologică relativ bună. În
general, prezintă proprietăţi fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie mai puţin
favorabile decât cernoziomurile sau feoziomurile, datorită conţinutului mai mare de
argilă din orizontul Bt.

Eutricambosoluri prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-

Bv-C. Orizontul Ao este de 10 - 30 cm (mai subţire în zona montană şi mai gros în zona de
deal, podiş şi câmpie), de culoare brună galbui închisă datorită acumulării humusului, cu
structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.

Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse între 20-100 cm; are culoare brună cu
nuanţă galbuie sau roşcată (5YR cu valori şi crome  3,5), cu structură pedogenetică
poliedrică şi textură mijlocie, este în general permeabil.

Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă (eluvii, deluvii, coluvii), provenite din
alterare unor roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene.

Proprietati : Eutricambosolurile prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la

mijlocie grosieră până la fină, în funcţie de materialul parental ce a stat la baza formării
solului. Structura este grăunţoasă în orizontul Ao şi poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă.
Datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii bune şi celelalte proprietăţi fizice şi
fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. Conţinutul de humus este mai
mare de 2 % şi este de tip mull, cu raportul C/N <15. Reacţia solului este slab moderat
acidă (pH 5,8-6,5), iar gradul de saturaţie în baze  55 % . Asigurarea cu substanţe
nutritive şi activitatea microbiologică sunt relativ bune.