Podzolul

Proiect realizat de: Lupescu Nicoleta

Mirela Ionela
Clasa spodisoluri

Aceasta clasa grupeaza soluri caracterizate prin prezenta orizontului

B spodic (Bs, Bhs), clasa ce incadreaza trei tipuri de sol: prepodzol,
podzol si criptopodzol.
Sunt dominante in zona montana (etajul mijlociu si superior) asociate
frecvent cu cambisoluri. Pot fi intalnite insular si la altitudini mai
joase (pe roci acide si cu expozitii umbrite).
S-au format in zone cu clima rece si umeda, pe materiale parentale
variate, sarace in baze, adesea grosiere, scheletice, provenite din
dezagregarea si alterarea unor roci magmatice si metamorfice acide,
gresii, conglomerate, sisturi etc.
Aceste soluri au culoare inchisa la suprafata si bruna pe restul
profilului, acesta fiind clar diferentiat de tipul: Au – Bs – R sau Au – Ea
– Bhs – R cu humus acid, adesea cu orizont O cu humus brut, insusiri
fizice bune, dar chimice si biochimice nefavorabile.
Sunt ocupate cu paduri de productivitate mijlocie si pajisti cu
compozitie floristica de valoare nutritiva redusa.

Podzolurile

Sunt spodisoluri care se definesc prin prezenta orizonturilor

sescvioxidic (Bs) sau humosescvioxidic (Bhs) si orizont eluvial albic
(Ea) continuu sau discontinuu de minim 2 cm.
Raspandire: Pot fi intalnite in Muntii Fagaras, Bucegi, Parang, Rodnei,
Retezat-Godeanu la altitudini de peste 1800 m.
Conditii si procese de solificare: S-au format in aceleasi conditii ca si
prepodzolul, pe aceleasi categorii de roci, ocupand versanti, coame,
platforme, depresiuni, etc.
Climatul este ceva mai umed si mai rece cu temperaturi medii anuale
de 2-5oC si precipitatii medii anuale de 900-1400 mm, cu valori ale
indicelui de ariditate de 50-100 sau mai mult si regim hidric percolativ
repetat.
Vegetatia sub care s-au format este reprezentata prin specii
lemnoase de molidisuri si jnepenisuri la care se adauga vegetatia
ierboasa de pajisti alpine (Nardus stricta, Festuca supina etc.).
In conditiile prezentate, activitatea microbiologica este slaba, se
acumuleaza o mare cantitate de materie organica, cu acumulare de
humus brut la suprafata solului. Are loc alterarea silicatilor primari
prin hidroliza celor secundari, rezultand complexe organo-metalice
solubile care sunt levigate si depuse in profunzime (orizonturi mai
slab acide).
Asadar, se diferentiaza un orizont eluvial imbogatit rezidual in silice si
particule de cuart sub care se formeaza un orizont iluvial unde se
acumuleaza humusul si sescvioxizii migrati din partea superioara a
profilului.
Descrierea profilului: Podzolul tipic are un profil de tipul: Au – Ea –
Bhs – R sau C.
Uneori poate prezenta la suprafata un orizont organic de 3-5 cm
format din litiera si humus de tip moder.
Orizontul Au poate avea grosimi de 5-15 cm, cu textura nisipo-
lutoasa, cenusiu sau brun-inchis pana la negru, nestructurat.
Orizontul Es cu grosimi asemanatoare (5-20 cm), aceeasi textura,
insa, usor mai grosiera, culoare cenusie, nestructurat.
Orizontul Bhs are grosimi de 2-10 cm, format prin acumulare de
material amorf si substanta organica avand culori in nuante de 7,5 YR
si mai rosii, nestructurat.
Orizontul Bs poate avea grosimi de 5-30 cm format sub orizont Bhs
sau orizont Ea, cu nuante galbui-ruginii, nestructurat cu fragmente de
roca.
Orizontul R apare la 40-80 cm sau poate fi inlocuit de orizontul C (la
soluri formate pe depozite friabile).
Proprietati: Sunt soluri puternic acide cu valori pH de 3,5-4,5 fara
elemente bazice (oligobazice) cu grad de saturatie de 6-20 %.
Continutul in humus este variabil pe profil, circa 10 % in Au; 2 % in Ea;
7-15 % in Bhs si 1 % in Bs.
Subtipuri: tipic, umbric, feriiluvic, criostagnic, histic, litic, scheletic.
Fertilitate, folosinta: Au fertilitate scazuta datorita in special
proprietatilor chimice nefavorabile. Sunt ocupate cu paduri de molid
si jnepenis, pajisti alpine slab calitative. Pot fi ameliorate prin aplicare
de ingrasaminte organice, in special tarlire, amendamente, etc.
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/agricultura/clasa-
spodisoluri448.php
Sol nisipos și lutos, de culoare cenușie, sărac în calciu, cu fertilitate
naturală slabă, care se formează sub vegetația pădurilor, într-un
climat rece și umed. dexonline