Odată transportat materialul de pe versanţi, la partea inferioară a acestora se formează două noi

tipuri de depozite şi a nume: depozitele proluviale şi depozitele coluviale.

Proluviile sunt formate din depozite grosiere şi pot conţine, unde este cazul, şi fragmente de
roci ceva mai dure de tipul gresiilor sarmaţiene sau cineritelor andezitice meoţiene. Coluviile
sunt constituite tot din materiale terigene aduse de pe versanţi dar prezintă o textură fină .
Depozitele proluviale ar putea fi asociate într-o oarecare măsură eroziunii în adâncime
(formării ravenelor) iar cele coluviale sunt datorate în special eroziunii areolare. În măsura în
care depozitele nu au fost acoperite în permanenţă de noi depozite iar materialele depuse aici
nu au fost transportate în altă parte, acestea reprezintă un suport excelent pentru formarea
unor soluri bine structurate cu caracteristici fizice şi chimice optime. În arealul studiat, pe
aceste depozite se întâlnesc unele dintre cele mai bune soluri pentru agricultură . Acest fapt se
datorează şi îndepărtării unei bune părţi din orizonturilor fertile ale solurilor de pe interfluvii
şi de pe versanţi, materialul bogat în humus fiind depus aici.