SEDIMENTARE SI TECTONICA

Nasterea geosinclinalului corespunde cunoasterea unui nou ocean si a unei zone de rift.Intr`o
prima etape a geosinclinalului apare ca un bazin alungit cu sedimente terigene, in functie de clima se
poat forma si depozite evaporitice si carbonatice.In zona sedimentara se acumuleaza depozite
pelagice,depozitele de sedimente din coloana de apa pot alterna cu produse turbiditice in aria centrala.
In zonele de rift exista veniri de topiri bazice din astenosfera numite ofiolite,in zona
miogeosinclinalului se acumuleaza depuneri terigene groase sau recifale in etajele de subductie. O parte
de crusta oceanica ajunge in zona de coloziune a placilor,are loc patrunderea unor placi sub o alta
fenomenul de subductie.
Corespunzator zonei de subductie avem avanfosa ,zona de subsidenta accentuata unde in
adancime au loc procese metamorfice.
Inceputul sedimentarii flisului este partea venita de ofiolite si este contemporana cu modificarile
tectonice,miscarile tectonice:
- ritmica
- Cordiliere
- Erodabile
Pe baza cordilierelor in erodare se alimenteaza turbiditele,pe de alta parte miscarile izostatice
in fosa cu caracter dublu,pachete mari de roci ajung in adancime in zona de temperatura si presiune
favorizand metamorfozari regionale la ona de temperature maxime se formeaza topiri ce vor favoriza
rocile acide sau intermediare numit plutonism sinarogen.
Ridicarile izostatice inlesnesc erodarea cordilierelor si formarea depozitelor de curgere si a
celor de tip flish.Faza orogena continuarea subductiei insotite de ridicarea formatiunilor in cordiliera
este urmata de aparitia unei depresiuni avanfose sau a unei depresiuni intramontane in care se
acumuleaza depuneri de tip molasa ,strate groase imature si in paralel are loc un magmatism
intermediar acide.
Molasele sunt acum groase de 10,15 km de clastite rezultate din erodarea
cordilierei.Depunerile centrale,depocentrele molasei pot fi:Marine ,Lacustre ,sau chiar in conditii
terestre,astfel ca putem vorbi de molase marine,saline,cu carbuni in functie de climat.
De obicei molasele intermuntoase se asociaza cu vulcanite subsecvente ,molasele din avanfosa
sunt mai groase dar fara veniri de lave riodacidice.In energia geosinclinalului avem o gradare
acumulativa.
1 Ofiolitele
2 Acoperiri de turbidite
3 Depunere de molasa
SEDIMENTARE SI TECTONICA

Fazele de consolidare e marcata de relaxarea crustala cu formare de depresiuni neotectonice
pe fracturi diferite de cele anterioare exemplu:bazinul panonic ,e insotita de un vulcanism bazaltic
aceasta zona se extinde in zona continentala in general nu mai este afectata de subsidenta sau
sedimentele intr`o exemplificare in istoria planetei in precambrian sau format scuturile.In jurul
scuturilor sau acumulat primele arii mobile care in timp sau alipit :exemplu geosinclinalul carpatic .
Intr`o prima etapa apare o prima fosa care ulterior este divizata de creste in mai multe
depresiuni care poate fi o depresiune interna eugeosinclinala apropiata ariei geosinclinalei si a
depresiunii externe miogeosinclinala .
Geosinclinalu poate fi marginit de 2 arii continentale apropiate din care una poate avea rol de
masiv median.Intr`o prima etapa de scufundare se acumuleaza lutite partial carbonatice alternand cu
topituri bazice ofiolite numite si magmatice initiatic pe flancul cordilierei interne.
A doua etapa are loc ridicare cordilierei si schimbarea caracteristicilor sedimentare sub
actiunea valuriloe are rol de acumulare de material terigen insituu groase,acest material apare ca si
fuseuri turbiditice.
Au foste numite flish aceste ritmite,flisul precede parasismului orogenic,apare mai tarziu in zona
interna si ulterior in zona externa.Limitrof cordilierelor apar curgeri gravitationale de diferite tipuri
alunecari submarine ,adesea apar blocuri mari nesortate,neinrulate intr`o masa de sedimente lutitice .
Curgeri uriase de lutite maluri aceste curgeri de tip matslow sunt descrise ca flish salbatic
wildflish cele doua faza acum lutite si acu flish formeaza etape de litogeneza,etapa de orogeneza.
1 Depunerea foselor cordiliere sunt curtate cu revarsari preforland de platforma,depunerilor
interne sunt aduse incalicate pe zonele externe,aceasta faza poate fi insotita de un
magmatism,neutru,acid,sinorogenic manifestate in neogeosinclinare dupa ridicari si incalcarea
cordilierelor sedimentare ontinua in zona externa reziduala avanfosa care apare odata in
ridicarea catenelor .Avanfosa abazin subsident cu acumulari enorme de depozite de tip molasa
in subsidian pe langa depozitele de molasa in functie de clima.
2 Faza de consolidare e marcata de relaxarea crustala ,e insotita de vulcanism bazaltic aceasta
zona se extinde in zona continentala in general nu mai este afectata de subsidenta sau
sedimentare ,intr`o exemplificare in istoria planetei in precambrian sau format scuturile.
In jurul scuturilor sau acumulat primele arii mobile care in timp sau alipit,geosinclinalu
carpatic,carpatii orientali.Intr`o prima etapa apare o fosa care ultrior a fi divizata de o cruste in
mai multe depresiuni,poate fi o depresiune interna eogeosinclinala apropiata ariei geosinclinalei
si a depresiunii externa neogeosinclinala.
Geosinclinalul poate fi marginit de 2 arii continentale apropiate din care una poate avea
rol de masiv median.
Intr`o prima etapa de scufundare se acumuleaza lutite partial carbonatice alternad cu
veniri de topiri bazice ofiolitice numite si magmatice,initiatic pe flancul cordilierei interne in a
doua etapa are loc ridicarea cordilierii si schimbarea caracteristicii sedimentarii sub actiunea
valurilor.
SEDIMENTARE SI TECTONICA

Are loc acumularea de material terigen insituu groase ,acest material apare ca si puseuri
turbiditice,au fost numite flish aceste ritmite,flishul precede proparoxismului orogenic apare
mai tarziu in zona externa si ulterior in zona interna limitrof cordilierelor apar curgeri
gravitationale de diferite tipuri alunecari submarine
Apar blocuri mari ne sortate neinrulate intr`o masa de sedimente lutitice curgeri uriase de
lutite,maluri ,aceste curgeri de tip matflow sunt scrise ca flish salbatic wildflish cele doua faze
sunt lutite si acum formeaza etape de litogeneza.
Avanfosta bazin sedimentar acum enorme de depuneri de tip molasa in subsidian pe langa
ritmitele de molasa in functie de clima se pot acumula depuneri de evaporite de
carbuni,depunerile de molasa urmeaza flishului si incheie sedimentarea in fose.
Observatia generala:flishul si molasa sunt doua forme care se subced in timp si spatiu
,depunerile din avanfosa pot fi tectonizate intr`o geosinclinala tarzie etapa tardigeosincliana
acum si cutarile din molasa pot fi insotide de un magmatism subsecvent.
Ultima etapa inseamna miscari pe verticala adica ridicari care au loc revarsari de luna
bazica,in aceasta viziune a placilor tectonice in miscare relativa v`om urmari evolutia globului de
la un continent unic Pangeea cu o mare unica Pantalasa care s`au separat de mai multe ori
continentul sudic Gondvana ,continentul nordic Laurasia .
Acum sunt fauna si flora depozite contemporane in materie de carbuni din emosfera
nordica care se gasesc in toate continetele sudice,ulterior se separa americele de europa,africa
,madagascarul ,india .
Intre continentele nordice si sudice era oceanul tetis una din fosele care se insirau de la
nord spre sud.In acest ocean tetis se acumuleaza sedimentele ciclului alpin,se ridica cordiliera
resturile oceanului raman mediterana ,marea neagra ,marea azov paratetisul marii continentale
,precambrianul este uneon .