Zacaminte

1.Un zacamanat- este un corp geologic care contine cel putin un mineral ,mineraloid sau roca care este
utila in economie si care poate fi extrasa in conditii de rentabilitate cu tehnologiile disponibile .
2. Mineralul reprezinta continutul unui zacamant cand acesta este de minerale sau mineraloizi utili.
Mineralele din minereuri se clasifica in :
- minerale utile cele pentru care se face exploatarea
- mineralele ge ganga sunt cele care nu prezinta interes in cadrul exploatarii.
Mineralele utile:
- pot fii folosite ca atare : granat,turmalina ,corindon diamante,talc,muscovite
- pot fi surse pentru diferite elemente chimice : - galena Pb
- blenda Zn
- calcopirita Cu
- pentlandit Ni
Mineralele utile se mai clasifica prin :
- Minerale metalice care sunt exploatate pentru o ulterioara extragere industiala a metalelor
- Minerale nemetalice pot contine ioni metalici insa sunt exploatate pentru alte intrebuintari decat
extragerea metalelor.
Mineralele de ganga :se clasifica la randul lor in :
- minerale de ganga neutre cele care nu influenteaza negative prelucrarea industrial a minereului.
- minerale de ganga daunatoare datorita chimismului lor sunt compatibile cu anumite tehnologii de
prelucrare a mineralelor.
3. Continutul (c) reprezinta concentratia de elemente sau mineral util in minereu

4.Continutul minim de exploatare (cme)- este cel mai mic continut de element mineral util pe care il poate
avea un corp geologic pentru ca exploatarea sa fie rentabila din punct de vedere economic intr`o
conjunctura politico economico data.
Conditia economica de rentabilitate intr-o exloatare se poate exprima astfel:
Ce
Ce - continut de minereu extras
Cmed continutul mediu
P pretul
- randamentul total
V venitul
Ct- cheltuieli totale
Principalele cheltuieli care intervin in exploatarea unui zacamant sunt:
- Cheltuieli de exploatare
- Cheltuieli de pregatire
- Cheltuieli de achizitie a materialelor si echipamentelor necesare deschiderii si exploatarii zacamantului
- Cheltuieli de extractie a minereului
- Cheltuieli de preparare
- Cheltuieli pentru achitarea taxelor de exploatare variabile in tara.
5. Caracteristicile zacamantului:
- pozitia zacamatului
- dimensiunile zacamantului
- forma zacamantului
- variatia continuturilor in zacamant
- natura mineralului util
- posibilitatea recuperarii
- pretul elementului chimic sau mineralului util pe piata
- pretul fortei de munca
- pretul echipamentelor
- taxele prevazute de state pentru desfasurarea exploatarii
- legizlatia in vigoare.
6. Mineralizatia este o concentratie de minerale utile a carei exploatare din diverse motive nu este
rentabila din punct de vedere economic.

7. Notiuni de :
Rezerva : cantitatea de substanta utila localizata in corpuri geologice relative bine cunoscute in care in
prezent poate fi extrasa in conditii de rentabilitate.
Resursa: rezervele + cantitatea de substante utile localizata in corpuri geologice nedescoperite si
descoperite insa neexploatate indiferent daca exploatarea lor este sau nu rentabila .
8. Legatura acestei discipline cu alte discipline geologice :
Petrologia cunostintele de petrologie pot fi si ele necesare in indentificarea si caracterizarea
zacamintelor.
Mineralogia identificarea si cunoasterea mineralelor utile este apsolut necesara pentru identificarea si
caracterizarea zacamintelor.
Geochimia din aceasta disciplina au fost preluate metode de studiu privind distributia si concentratia
elementelor chimice in zacamant.
9. Zacamintele tabulare: sunt cele au extindere in spatiu preponderant dupa doua directii ,perpendicular pe
directiile de extindere maxima se masoara grosimea.
Filoanele reprezinta masa de minerale + mineraloizi care au umplut fisuri sau fracture deschise in
crustra terestra prin depunere din solutii (solutii hidrotermale).
Tipuri de filoane :
-Filon simplu
-Filon complex
-Filon ramificat
-Filon discordant
-Filon de contact
-Filon strat
-Filon in camere
- Filon in trepte
-Filon festonat .
10. Zacaminte columnare sunt cele care au extindere preponderant dupa o singura directie a spatiului
perpendicular pe aceasta directive se masoara grosimile.


11. Care este diferenta dintre un zacamant singenetic si unul epigenetic ?
Zacamintele singenetice sunt formate in acelasi timp cu roca gazda iar zacamintele epigenetice sunt
formate mai tarziu decat rocile gazda.
12.In ce conditii o mineralizatie poate devenii zacamant ?
Unele mineralizatii pot devenii zacamant dupace impedimentul care facea exploatarea nerentabila este
depasit.
- Creste pretul minereului
- Apar tehnilogii mai eficiente
- Scade pretul mainii de lucru.
13. Ce se intelege printr`un minereu complex?
Minereurile care sunt exploatate pentru mai multe metale Pb,Zn,Ag.
14. Enumerati principalele minerale pentru care se face exploatare pegmatitelor complexe:
Pe langa feldspatii alcalini si cuart,constau dintr`o serie de minerale care concentreaza elementele din
grupul LILE si HSFE
- Turmalina ,beril,topaz,xenotim ,arominit
15. Antrenarea selectiva a clastelor?
- un curent de fluid preia de pe substrat si nu numai anumite claste aflate in repaus
Antrenarea se face in functie de:
- Dimensiuni
- Forme
- Densitati
- Gradul de turbulent
- Rugozitatea substratului
- Gradul de consolidare a substratului
16. Zacaminte columnare
Coloanele sunt corpuri geologice cilindoridice indiferent de inclinare ,majoritatea au inclinari mari insa
pot fi si orizontale.Multe dintre corpurile columnare cunoscute contin brecia sarii.
17. Diferenta dintre carbunii sarpropelici si humici.
Carbunii sarpropelici sunt carbuni rari formati din alge si subordonat din zooplancton si unii spori si
resturi de plante superioare .
Iar carbunii humici sunt cei mai important ca volum de rezerve si sunt formati din materie vegetala
,lemnoasa provenind de la plante superioare.
18. Procesuri eoliene: sunt cele formate in urma acumularii clastelor de minerale grele prin transportul
eolian si pot fi associate dunelor de nisip.
19. Factorii care influenteaza CME?(continutul minim de exploatare)
- pozitia zacamantului
- forma zacamantului
- dimensiunile zacamantului
- variatiacontinuturilor din zacamant
- natura mineralului util
- posibilitatea recuperarii
- pretul echipamentului
- taxele prevazute de stat
-legislatia in vigoare.
20. Cum se numesc constituentii petrografici ai carbunilor,si care sunt acestia ?
Constituentii prtrografici ai carbunilor sunt macerale
- Vitrinit (macerale din matricea lemnoasa)
- Leptinit (macerale din spori si rasini)
- Inertinit (macerale care reprezinta resturi oxidate de plante si fungi)
21. Ce este un minereu de ganga neutru dar unul daunator?
Minereul de ganga neutru : sunt cele care nu influenteaza in mod negativ prelucrarea industriala a
mineralelor.
Minereul daunator:datorita chimismului lor sunt incompatibile cu anumite tehnologii de prelucrare a
mineralelor.
22. Ce este BIF?
Sunt formatiuni rubanate de fier adica roci usor metamorfozate si foarte bogate in fier.(facies
oxidic,carbonatic,silicatic,sulfuric)
23. Ce este greisinizarea?
Presupune formarea unor parageneze din muscovit si cuart si subordonat din turmalina,fluorina.


24.Zacaminte pirometasomatice?
Sunt formate in urma proceselor suferite de unele roci carbonatice la contactul cu intruziuni magmatice.
Minereul in zacamantul pirometasomatic este este reprezentat de roca numita skarn .
- Metamorfozatprogradat izochimic
- Metamorfozat metasomatic progradat
- Metamorfozat retrogradat
25. Aureole de cotact metasomatice ?
Domeniul din jurul intruziunilor magmatice in care rocile vecine sau metamorfozat prin reactive cu
fluidele eliberate din magmele in curs de consolidare.
26. Zacaminte de tip diseminat.
Un zacamant este de tip diseminat atunci cand cristalele de minerale utile sau grupari de cristale de
minerale utile sunt dispersate in masa corpului de roca.
Formele unor astfel de zacaminte sunt dictate de pozitia suprafetei CME in spatiu.
27. Zacamant de tip Stockwerek?
In zacamintele de acest tip,mineralele utile sunt prezente intr-o retea de filonase subtiri si dese cu orientari
diverse.De obicei aceasta retea nu se extinde in toata masa corpului gazda astfel ca si limita acestor
zacaminte este data de suprafata CME.
28. Pungile pot fi corpuri de zacamant.Iau nastere prin depunerea unor sedimente in golurile
caracteristice.
29. Zacamintele in cuiburi.
Sunt corpuri de zacamant cu forme izometrice sau slab anizometrice cu dimensiuni de obicei de ordinul a
cativa zeci de metrii.Zacamantul este reprezentat de acel domeniu in care cuiburile sunt suficiente ca
exploarea sa fie rentabila.






30.Zacaminte magmatice : Licuatia = separarea unui fluid magmatic omogen in 2 fluide cu compozitie
diferita.Cele 2 lichide rezultate se numesc fractii licuate.
Cauza cea mai frecventa care determina licuatia este scaderea temperaturii in intervalul termic in care se
produce licuatia.
Sunt importate urmatoarele tipuri de lucuatie:
- Licuatia silicato sulfurica
- Licuatia silicato oxidica
- Licuatia silicato carbonatica
Zacamintele magmatice care sau format in urma licuatiilor silicato-oxidice sunt zacaminte de fier si sunt
de 2 tipuri:
- Zacaminte de licuatie intrusive formate prin introducerea fluidului magmatic bogat in fier in
rocile crustale la adancime.
- Zacaminte de licuatie extrusive se prezinta sub forma de corpuri tubular de obicei continute intr`o
singura unitate stratigrafica sau in cadrul unui anumit strat gazda.
31. Pegmatitele sunt roci endogene ale caror cristale au dimensiuni de ordinul a cel putin cativa
centimetrii:
Exista : pegmatite granitice- alcatuite preponderent din felspat,cuart alcalin ,mice aceste sunt de doua
feluri :
- simple
- complexe
Pegmatite sinitice alcatuite din feldspat alcalin + felspatoizi
Pegmatite mafice- alcatuite din mafice in proportie mare : piroxeni ,olivine,plagioclaz.
32. Zacaminte hidrotermale: sunt formate prin depunerea mineralelor utile primare din solutii apoase
fierbinti numite solutii hidrotermale.
Mineralale depuse din solutii hidrotermale se numesc minerale hidrotermale.
33. Apa separate din magme: separarea apei are loc prin procesul de exolvare,majoritatea magmelor
poarta apa dizolvata in faza lichida.
Solubilitatea apei intr`o topitura depinde de:
- compozitia topiturii
- presiune
- temperatura

34. Modul in care elementele chimice sunt transportate de solutii hidrotermale?
Solubilitatile majore minime metalice in apa sunt extrem de scazute indiferent de temperatura.
O serie de metale tranzitionale si posttranzitionale cum ar fii Plumbul,cuprul,zicul,argintul,aurul nu pot fii
preluate in solutii in cantitate semnificativa decat in prezenta unor liganzi.
Liganzii sunt ioni simplii sau complecsi prezenti in solutii cu care metalele pot forma complecsi metalici.
35. Provenienta elementelor chimice transportate de solutiile hidrotermale?
Fugacitatea este un parametru care inseamna presiunea partiala a oxigenului in sistemul fluid + topitura .
Presiunea partiala indica care este partea din presiunea totala a sistemului care apartine fazei respective.
Elementele chimice pot avea mai multe proveniente :
- in cazul apei exolvate din magma o sursa este insasi magma.O parte din elementele chimice din
topitura trec in fluidul apos ,acest proces se numeste Proces de partitie.
- O alta sursa de elemente chimice sunt rocile prin care circula fluidele .Functie de temperatura Ph
si liganzi solutiile pot dizolva multe elemente chimice din roci.
36. Caile si contextul geologic in care circula solutiile hidrotermale ?
Miscarea solutiilor hidrotermale in crusta se face datorita existentei gradientilor de presiune temperatura
si densitate.
- Existenta unor gradienti de temperatura presupune o modificare continua a temperaturii din crusta
terestra de-a lungul unor directii.
- Existent unor gradient presupune modificarea continua a presiunii la care se gaseste un corp de
apa de-a lungul unor directii.
Miscarea fluidelor in interiorul pamantului poate fii:
- Miscare difuza are loc prin volume mari de roci si depinde de permeabilitatea primara si
secundara a rocilor
- Miscarea canalizata se face pe cai de curgere care au extindere relativ mica in volum si care pot
fii: fracturi deschise,
Falii:
- zonele de falie cu brecie
- unele supefete de stratificatii



37. Factorii care determina depunea mineralelor din solutii hidrotermale?
1. Scaderea temperaturii- solubilitatea celor mai multe metale in solutiile hidrotermale depinde de
stabilitatea complecsilor metalici formati cu liganzi.Ea determina:
- disocierea complecsilor metalici
- o crestere a gradului de reducere
2. Scaderea presiunii in cadrul fluidelor apoase supracritice capacitatea de solubilizare scade odata cu
scaderea densitatii.Cum scaderea densitatii are loc cu scaderea presiunii este de asteptat ca aceasta sa
favorizeze pecipitatea unor minerale.
3. Modificarile de EH?
Modificarile de potential redox au efect asupra solubilitatii unor complecsi metalici.Cresterea Eh
favorizeaza desfasurarea in solutii hidortermale care au un caracter reducator a unor reactii.
4. Modificari de Ph. Caracterul acid imprima solutiilor hidrotermale o mai mare capacitate de solubilizare
pentru majoritatea metalelor.
38. Procesele de absorbtie. Pot juca un rol in depunerea mineralelor hidrotermale.In procele se absorbtie
este important caracterul acid sau alcalin al solutiilor :
- in contact cu solutiile acide suprafata cristalelor se incarca pozitiv si are capacitatea de a atrage anioni.
- in contact cu solutii alcaline suprafata cristalelor se incarca negativ si poate absorbii anioni.
Depunerea din solutii hidrotermale se face in 3 moduri:
- Prin umplerea golurilor
- Prin substitutie
- Prin precipitate la suprafata.
39. Depunerea prin umplerea golurilor acest mecanism de depunere este posibil doar in partile superioare
ale crustei.
Golurile in care se gasesc depuneri hidrotermale au dimensiuni si forme diferite,pot fi fisuri sau fracture
deschise.
40. Depunerea mineralelor prin substitutie.
Acest mecanism de depunere se desfasoara atat in partile superioare ale crustei cat si in partile adanci
unde nu exista spatii pentru depunere.Substitutia presupune inlocuirea unor cristale de minereale
prexistente cu cristale de minerale noi.
41. Depunerea hidrotermala la suprafata crustei.
Se cunoaste la interfata apa sediment in bazinele marine,cauza depunerii este contactul solutiilor
hidrotermale cu fluidele apoase reci.
42. Tipurile de zacaminte hidrotermale.
Sunt:
- zacaminte epitermale
- zacaminte mezotermale
- zacaminte hiporemale
- zacaminte teletermale
- zacaminte leptotermale
- zacaminte xenotermale.
43. Zacaminte filoniene :
Sunt zacaminte epigenetice care se prezinta sub forma de filoane majoritatea fiind dispuse in jurul unor
intruziuni magmatice putand fii cantonate in orice fel de tipuri de roci sau la limetele dintre diverse
corpuri.
44.Zacaminte diseminate de tip porphyry.
Sunt zacaminte in mod tipic cu corpuri magmatice intrusive de mari dimensiuni cu compozitii acide pana
la intermediare.De regula aceste zacaminte sunt de dimensiuni mai iar continuturile sunt mici.Dupa
mineralele principale care se exploateaza sunt:
- zacaminte de tip copper
- zacaminte de tip molibden
- zacaminte de tip staniu
45. Zacaminte vulcanogene: sunt sulfuri masive
Constau in corpuri tubular alcatuite preponderen din sulfuri ,se formeaza prin depunere de solutii
hidrotermale in mediu submarin de regula pe fundul bazinelor marine in regiuni cu activitate vulcanica:
- zone de rift
- zone de arc insular
- bazine retroactive
46. Zacaminte sedimentare exhalative
Aceste zacaminte sunt similar din punct de vedere genetic cu zacamintele vulcanogene de sulfuri
masive.Geneza zacamintelor exhalative este legata de activitatea hidrotermala.Sunt tot zacaminte
singenetice.




47. Zonalitatea primara a zacamintelor hidrotermale.
Este data de variatia compozitiei din cadrul zacamantului cu distanta,
Se poate modifica cu distant:
- compozitia mineralogica
- compozitia modala
- compozitia chimica
Zonalitatea rezultata in urma depunderilor hidrotermale initiale care au dat nastere zacamantului se
numeste zonalitate primara.
48. Importanta transformarilor hidrotermale.
- sunt indicatoare in teren pentru locatiile unde au incercat substante hidrotermale.
- dau unele informatii cu privire la natura chimica a solutiilor care au circulat.
- unele minerale hidrotermale poarta denumiri specifice in functie de mineralul de neoformatie de
dominant sau functie de natura paragenezei de neoformatie.
49. Scricitizarile constau in formarea de filosilicat marunt cristalizat pe seama alumoslicatilor
preexistenti.
50.Argilizarile constau in formarea de minerale argiloase fregvent pe seama felspatilor si uneori pe seama
mineralelor mafice.
51. Cloritizatile presupun formarea cloritului ca mineral de neoformatie.
Cloritul se formeaza pe baza unor silicati magneziei cum ar fii biotit ,amfibol,piroxen.
52. Carbonatari: presupune formarea carbonatilor in roci protolitice necarbonatice.
53. Dolomitizar:i presupune formarea dolomitului pe seama calcitului din marne
54. Silicifierile: presupun formearea unui cuart sau pal de neoformatie. Cuartul neformat este in mod tipic
cripto sau micro cristalin.
55. Feldspatizari: presupune formarea din feldspati alcalini.
56.Greisenizarea: presupune formarea unor parageneze alcatuite din muscovite si cuart.
57. Transformarea potasica: presupune formarea unor noi cantitati de feldspati potasici si biotit.
58. Serpentinizarea :presupune formarea de serpentina pe seama rocilor magma ultra bazice insa uneori si
a calcarelor.


59. Zeolitizarea: presupune formarea de zeoliti:
- natrolitul
- henalitul
- stilbitul
60. Hematizarile: presupune formarea de hematite in roci plutonice.
61. Geodele: sunt goluri prezente de-a lungul unor filoane care au fost umplute doar partial cu minerale
hidrotermale. Mineralele depuse doar captusesc geodele. Cristalele dispuse la suprafata geodelor sunt de
obicei euhedrale.
Din peretii unor asemenea goluri se extrag doar florile de mina .In crusta terestra fisurile apoar se
asemenea asociate formand sistur de fracturi. Prin umplerea unor sisturi de fracture cu minerale
hidrotermale rezulta sisturi de filoane.
Sisturi de filoane :
- paralele
- divergente
- radiare
- concentric
62. Dyke-uri corpuri magmatice tubular care strabat discordant roca gazda
63. Stratele de origine magmatica :
Uneori campurile magmatice polilitonice prezinta o structura stratificata. In cadrul lor se gasesc o
hernante de strate bogate in minerale felsice bogate in minerale mafice
In anumite situatii stratele mafice sunt alcatuite din minerale metalice sau sunt bogate in minerale
metalice si reprezinta zacaminte.
64. Strate de origine sedimentara:
Pot reprezenta atat minerale singenetice cat si minerale epigenetice .
Astfel de sacaminte sunt :
- Singenetice cand substantele minerale utile sau sedimentat initial cand a luat nastere stratul.
- Epigenetice cand substantele minerale utile sau format ulterior genezei stratului.
- Mineralele utile pot fii depuse din solutii sau pot fii formate prin procese metasomatice,
determinate din solutie.


65. Lentilele- corputi tabulare cu raporturi mai mari intre grosimi si lungimi comparative cu stratele.
Ele pot fii:
- Corpuri magmatice se formeaza prin separarea unor compusi in corpul de magma
- Corpuri metamorfice se formeaza prin procede de diferentiere
- Corpuri exogene se formeaza prin sedimentare sau sunt de natura reziduala.
66. Fierul : este al 4 lea element ca abundenta in crusta dupa oxigen siliciu si aluminiu .
Apartine grupului metalelor de tranzitie : Klark -5.00
Este pe locul 4 in crusta si pe locul 6 in univers
Proprietatile metalului
- metal alb- cenusiu
- proprietati feromagnetice
- maleabil
- duritatea 4-5
- Tt=1538*c
In contact cu O2 si H2O formeaza rugina : hidroxid de fe.
Solutii de protective ale pieselor de fier:
- Acoperirea cu vopsea
- Galvanizarea
- Acopetirea cu pelicule plastic
- Protectia catodica
Se aliaza cu metale si nemetale:
- Metale: - Mn,Cr,Ni,V,Mo,Ti
- Nemetale :-C,Si
Cele mai cunoscute aliaje:
- Fonta bruta 3,5-4,5 %C
- Fonta propriuzisa 2,0-3.5%C
- Otel carbon <2%C
- Fe metallic pur Fier forjabil <0.25% C


Oteluri speciale :
Mn si Ni se adauga pt marirea rezistentelor la rupere prin tractiune si marirea stabilitatii
chimice.
Cr se adauga pentru marirea duritatii si a Tt.
Cr +Ni se adauga impreuna in proportii mari pentru obtinerea otelurilor inox(>16%Cr,
>6%Ni)
W(wanadiu) se adauga pentru obtinerea orelurilor rapide (rezista la temperaturi mari fara sa
piarda duritatea)
Minerale industriale:
- Magnetit Fe3O4
- Hematit Fe2O3
- Oligist Fe2O3
- Geothit
- Lepidocrocit
- Siderit
- Ankerit
- Chamosit
- Thuringit
Observatii: sulfurile de fier (pirita, pirolina si marcasita) pot fi fol ca minereu de fier daca poate si
eliminate Sulful.
Elemente chimice: daunatoare in minereurile de fier: S,Ar.P.
Procedeul de eliminate al P-Procedeul Thomas.
Principalele tari producatoare: Rusia , brazilia , Australia . china.
Continutul mineralelor exploatabile: intre 20-30%
Istoric:
- Fe ca metal a fost pentru prima data cunoscut de oameni din meteoriti
- Extragerea fe din minereuri a inceput in mileniul 2Ien in regiunea caucazului
- Fe a dat numele unei epoci Isarice epoca fierului
Extragerea individuala a fierului
Fierul este extras din minereusi prin procese de reducere cu carbon din furnale , la temp >1900*C
Procesul are 2 etape:
- Obtinerea fontei din furnal
- Obtinerea fe forjabil din fonta bruta

Tipuri genetice
- Metamorfozat
- Sedimentar de precipitatie chimica-biochimica
- Pirometasomatic
- Rezidual
Ex
1. Zacamantul Kirunawara (zac tabular). N Suediei a furnizat fe pt europa mult timp
2. Zac Krivoi Rag in Ucraina intr-un synclinal strans cutat si faliat intr-o formatiune de varsta
proterozoica care este dispusa peste granite si gnaise.
3. Zac Ghelar- zac metamorfozat muntii poiana rusca
4. Zac Luieta- zac hidrotermal din versantul vestic al muntilor harghita
67. Aurul si Argintul
Fac parte din grupul metalelor de tranzitie .
Apar adesea concentrate impreuna in crusta terestra, apar in natura in stare native.
Proprietatile metalelor:
Aurul:
- Culoare galbena, luciu metallic puternic( reflecta din spectrul luminii radiatia galbena)
- G=19,3 g/cm3
- Diamagnetic
- Este cel mai maleabil si ductile metal
- Duritate 2.5
- Tt 1064.2*C
- Tf 2856*C
- Nu se corodeaza
- Are reactivitate chim foarte mica(reactioneaza doar la halogeni (Cf si F ) si cu apa regala
(HNO3+HCl)
- Stari de oxidare +1 si +3
- Are conductivitate termica si electrica dedicate
Argintul
- Culoare alba , luciu metallic puternic
- G=10.5 g/cm3
- Diamagnetic
- Foarte maleabil si ductile
- Duritatea 2.5-3
- Tt= 961.8*C
- Tf=2162*C
- Nu reactioneaza cu aurul si cu apa decat daca acestea contin H2S sau O3, reactioneaza cu H2S
duce la innegrirea acestuia
- Are cea mai mare conductivitate el dintre toate metalele
- Are proprietati antiseptic
Aliaje
Aurul poate fi aliat cu mai multe metale , dintre acestea mai fregvent folosite sunt: Cu, Ag, Fe, Al, Ni, Zn,
si Pb.
Observatii: Aurul pur are 24K si este foarte moale
Aurul de 18K contine numai 75% aur restul din total fiind alte metale.
Aurul aliat cu cuprul are nuanta rosiatica
Aurul alb de 18K poate fi aliat cu:
- Ni aprox 17% +Zn+Cu
- Pb cel mai scump
- Argint
Aliajul natural Au+Ag poarta denumirea de electrum
Argintul poate fi aliat cu multe metale. Dintre acestea mai frecvente fol sunt: Cu,Au,Ni,Pd,Sn,In,Ge
Intrebuintari
- Aurul este fol ca mijloc de tezaurizare, pentru fabricarea bijuteriilor , in dentistica restaurativa, in
electronic pentru realizarea unor preparate de studio in microscopia electronic, fabricarea
modelelor jubiliare, fabricarea medaliilor.
- Argintul este fol pt fabricarea bijuteriilor , in electronic, fabricarea oglinzilor de buna calitate, in
industria medicamentelor, drept catalizator in unele reactii.
Minerale industriale:
Aurul
- Aurul native cubic
- Electrum Au+Ag cubic
- Silvanit (Au+Ag)Te4 Monoclinic
- Calaverit (Au+Ag)Te2 Monoclinic
- Maghiagit
- Sacarambit AuPb(SiBi)Te2/3S6 rombic
Argint
- Argint nativ cubic
- Acantit Ag2S monoclinic
- Hesissit Ag2Te4 monoclinic
- Prousit Ag3AsS3 monoclinic


Continutul mineralelor exploatabile
Au
- intre 2-3 g/tona in zacaminte primare
- intre 0,1-o,2 g/tona in zacaminte secundare
Ag
- Aprox 200 g/tona in zac primar
- 50g/tona in zacamant secundar
Tipuri genetice de zacamant:
- Pirometasomatic in Skarne
- Hidrotermal
- sedimentar aur, argint in sedimente detritice
- zacamant vitwatersand in NE africii de Sud: zac metamorfice- cele mai mari rezerve de aur din
lume
- Zacamant suiar 12 Km de Baia sprie versantul de SE alu muntilor Gutai
- Zacaminte Pachuca Real del monte 100 Km NE mexico city
- Zacamant hidrotermal epitermal
68. Platina
Face parte din grupul metalelor de tranzitie
este frecvent concentrate cu inca 5 metale pretioase:Ru (ruteniu) , Rh(Rhodiu) , Pb(paladiu), Os(osmium),
Ir(iridiu)
Celelalte metale din grupa platinei au clark-uri si mai mici
Platina apare in natura cel mai mult in stare native sub forma de aliaje:
- cu celelalte metale din grupul ei
- cu fierul
Proprietati:
- culoare alba-cenusie; luciu metallic
- Gr Sp=21.4 g/cm3
- paramagnetica
- maleabila si ductile
- duritate 4.5
- Tt=1768*C
- Tf=3825*C
- foarte rezistenta dpdv chimic

Aliaje
Platina poate fi aliata cu multe metale, dintre acestea des folosite in aliaje sunt: Cu, Co,Pd,Ir,Ru.
Intrebuintari
Platina este mai scumpa decat aurul, este folosita pentru fabricarea bijuteriilor, fabricarea unor
termometre speciale, pentru fabricarea unor aparate de masura , pentru fabricarea unor dispositive
electronice special, catalizator
Minerale industriale:
- Platina nativa
- Polixen
- platiniridu
- cooperit
- braggit
Istoric
Spaniolii au intalnit platina in Columbia, il consoderau ca fiind nepretios, Platina=micul argint
A fost cunoscuta si folosita de vechile popoare sud americane (Mayasi, Inkasi si azteci)
69. Uraniul si thoriul
Istoric:
- U si Th fac parte din seria actinoidelor
- Toate actinoidele sunt radioactive
- dintre actinoide Th si U au clark-urile cele mai mari.
In natura se intalnesc 3 izotopi de U.
Obs.In concentratiile de uranium se gaseste si Ra.
Proprietati
U
- culoare alba argintie ,luciu metalic
- Greutatea specifica =19,1 g /cm
- Slab paramagnetic
- Maleabil si ductile
- oxideaza usor in atmosfera si se acopera cu un strat negru de oxigen de uraniu
- radioactiv


Th
- culoare alba srgintie ,luciu metalic.
- Duritate = 3
- Tt = 1842 C
- Tf =4788C
- se oxideaza usor in aer si devine cenusiu sau negru
- Radioactiv
- stari de oxidare +4
- Oxidul de Th este cu cel mai inalt punct de topire (3300C)
Intrebuintari:
U
drept combustibil in centralele nucleare
fabricarea munitiei penetrative de densitate ridicata
ca mijloc de dotare a rocilor : Metodele de varsta absoluta
pentru fabricarea armelor nucleare
Th este folosit:
- in realizarea unor aliaje special (de inalta rezistenta la temperature mari) din care sunt fabricate
motoarele de avioane cu reactie.
- drept combustibil in unele reactoare nucleare in locul U-ului
- in anumite dispositive electronice speciale.
Th U este folosit:
- drept catalizator in industria chimica si petrochimie
- la fabricarea ceramicei cu rezistenta termica mare
- la fabricarea unor lentil special de buna calitate.
Mineralele industriale:
U
Uraninit UO( Cubic)
pech blenda
brannerit
autunit


Th
Monazit (PO4)
Thorit Th [SiO4]
Uranothorit varietati de thorit cu continut ridicat de U
Thorianit Th O2(cubic)
Tipuri genetice:
1.Magmatic
a) legat de roci magmatice
b) legat de carbonatite magmatice
2. Pegmatitic
ex: zacamant Wyoning (zacamant de infiltratie).
70. Zacaminte de calcare:
Sunt roci omogene majoritatea alcatuite din CaCO.Utilizate ca piatra de constructie (placaje
,blocuri,travertine),var nestins ( Ca COCa O +CO),fondat in siderurgie ,neutralizatori ai solutiilor
acide in indentitate chimica.
Cele mai mari corpuri de calcare sunt formate in domeniu marin ,pe sulfurile continentale.
Procese genetice majore:
- sedimentarea si acumularea scheletelor carbonatice de nevertebrate
- precipitarea directa a CaCO.
Exploatari in Romania : Dealul Rosu ,Niculitel Tulcea ,Muntii Harghitei ,Istrita
Travertin :Boresc Harghita,Banpotoc- Hunedoara.







71. Carbunii
Sunt roci exogene formate pe scara materiei organice vegetale prin diageneza ce duce la carbonificare sau
mai rar ,la conservare. Sunt roci caustobiolitice .
Sunt de 3 categorii:
- carbuni humici cei mai important ca volum de rezerve.Fformati din materie vegetala lemnoasa
de la plantele superioare (lignin ,celuloza).
- carbuni sapropelici carbuni rari, formati din alge + zooplancton ,spori ,resturi de plante
superioare.
- carbuni liptobioliti- foarte rari,formati din component rezistente greu degradabile ale plantelor
superioare ( cuticule,rasine ,exine, cesuri).
72. Carbuni humici (de pamant):
- principalii component ai materiei vegetale lemnoase din care rezulta carbunii humici sunt
celuloza
(Co H10 O5) si lignina (C12 H18 O 9.)
- pentru ca material vegetala sa devina carbine trebuie sa se acumuleze intr`un mediu in care
oxidarea si descompunerea sa fie minime.Medii de acumulare pentru material vegetala au fost
mlastinile ,lacurile si bazinele marin marginale.
- o alta conditie este ca in timpul acumularii materia vegetala sa exista foarte putina sau deloc
,material epiclastica mineral ,astfel carbunii sunt impusi sau pot rezulta chiar roci epiclastice
carbunoase.
- un pH acid si conditii anoxice asigura impiedicarea descompunerii materiei vegetale acvatice
colmatate cu materii vegetale devin turbarii ,turbefierea are loc cat materia vegetala ramane
aproape de suprafata.
- turbefierea este o transformare biochimica ,cu o descompunere partiala mai ales a celulozei
(lignin este mai rezistenta) aici creste continutul de N2.
- turbefierea continua pana cand conditiile de mediu nu mai asigura activitatea bacteriilor (
adancimi mari)
- turba nu este un carbine ci un stadiu intermediar.Continutul de C este doar cu cateva procente in
plus fata de material vegetala.
- Carbonifierea se realizeaza prin procese geochimice si presupune transformarea turbei in carbine.
Factorii determinanti sunt cresterile de T si PL,care sunt datorate afudarii turbelor sub corpuri
moi de sedimente sau aprecieri si corpuri de magma.
- cand carbonificarea avanseaza ,creste gradul de carbonificare ,adica creste continutul in C si
scade elementele volatile (H,O,N)
Turba Lignit- Carbuni bruni (carbuni inferiori) Huile Antracit (carbuni superiori)
- gradul de carbonificare ( exceptand influenta intruziunilor magmatice ) depinde de adancime
,gradientul geotermic si timp.
- Modul in care evalueaza component chimica a carbunilor pe parcursul carbonificarii este ilustrat
intr-o diagrama.
- Lemn: C/0 cu 1 ,C cu 50 %
- turbe : C 60 %
- Lignit: C =60 -65 %
- Carbune brun : C
- Huile : C ()
- Antracit : C
Pe masura ce carbonificarea avanseaza scade cantitatea de O. Continutul de H

se modifica
semnificativ de la turba la huila ,dar scade brusc de la huila la huila la antracit.
- variatia brusca a raportului H/O in zona huila-antracit se explica pe eliminarea masiva a CH4 in
stadiile finale.
Constituentii petrografici ai carbunilor= macelare
- vitrinit macerale din matricea lemnoasa sunt 2: - telinitul din peretii celelelor lemnoasa
-collinitul din umolutura celulelor (citoplasma)
- leptinit grupul cu macerale din spori ,cuticule ,rasini,alge.
- inerinit grupul cu macerale din resturi oxidate de plante
- gruparile microscopic de macerale care formeaza paturi mai groase de 0,05 m se numesc
microlitotipi ,care apoi formeaza litotipii = tipuri petrografice de carbuni .
- pe masura cresterii carbonificarii ,caracteristicile structural individuale ale mineralelor se pierd ,iat
carbunii devin din ce in ce mai omogeni.
- studiul petrografic al maceralelor si microlitotipilor se face cu microscoapele calcografice ( lumina
reflectata).
Proprietatile tehnologice de baza ale carbunilor.
puterea calorica :
- cantitatea de carbine degajata din arderea 1kg de carbine
- valorii de la mii de Ks /Kg (turba ) la ( antracit)
- carbunii inferiori ard usor si dau mult fum
continut de cenusa
- in % de greutate ,ce ramane dupa ardere
- variaza in limite largi chiar si pentru acelasi tip de carbine
- de la cateva % la zeci de %
- reprezinta saruri minerale din plante initiale =cenusa sau materie organic epiclastica depusa odata
cu sursa vegetala =cenusa secundara
umiditatea
- continutul total de HO al carbunelui cand este scos din zacamant umiditatea totala : Wt=Wi+Wh
Wi umiditatea de imbibatie ( apa din golurile supracapilarelor
-se pierde prin punerea carbunilor in atmosfera uscata
Wh- umiditatea higroscopica ( apa din spatii subcapilare)
-se pierde prin uscare in etuve
- umiditatea variaza de la la turbe la cateva procente pentru huile si antraciti
- continutul in S in % de greutate .Se face distinctia intre S combustibil si cel necombustibil .S
combustibil se combina cu O in timpul arderii si rezulta SO si SO-gaze nocive ,poluante.
Dupa locul de acumulare a materiei vegetale patentale ,sunt 2 tipuri de zacaminte de carbuni :
- lemnice acumularea materiei vegetale in lacuri cu apa dulce.
- paralice bazine cu apa marina epicontinentale partial isolate.
Cea mai mare parte a huilei si antracitului sau format in Carbonifer.
73. Zacamintele de carbuni:
- turbe- bazinul Dornei ( S-V Bucovinei)
- lignit Bazinul Olteniei ,Cuzap- Voievozi ( langa Oradea) ,Filipestii de padure,
Bazinul Dresda (Germania) AUS,NZE,CAN.
- carbine brun- Comanesti,Codlea-Valcan( brasov)
- huila Petrosani ,Rosia Montana ,Franco Belgian ,Domet,Silezie Superioara
- antracit Schela Gorj (S Muntilor Valcan Meridionali) Donet,Silezia.


74. Fugacitatea este un parametru care reflecta fundatia de a prefer o faza comparativ cu alta.Ea indica
tendinta unei suprafete de a parasi un sistem pentru a trece in altul.
75. Zacaminte pegmatitice
Pegmatitele roci endogene ale caror cristale de ordin a cel putin cativa centrimetrii.
Sunt 3 grupe importante de pegmatite:
- pegmatite granitice alcatuite preponderant din feldspat alcalin
- pegmatite sienitice alcatuite din feldspatii alcalini + feldspatoizi
- pegmatite mafice alcatuite din minerale mafice si proportie mare ,piroxen,olivine ,plagioclaz.
Pegmatitele granitice sunt impartite in 2 grupuri :
- pegmatite simple sunt alcatuite exclusive din feldspat alcalin ,cuart si mice obisnuite.
- pegmatite complexe feldspatii alcalini si cuart constau dintr`o serie de minerale care
concentreaza elemente din grupul LILE si HSFE.
LILE elemente litofile ai caror cationic au raze ionice mari
HSFE elemente cu masa atomic mare ai caror cationic au valente mari.