MINERALE SI ROCI (elemente de Mineralogie si Petrologie) Materia scoartei este constituita din elemente chimice, care se combina dupa legi precise formnd mineralele, care la rndul lor se asociaza formnd roci. Rocile formeaza corpuri petrografice omogene care alcatuiesc, n final tipurile de scoarta continentala si oceanica TEMA 1 pag 1 MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf
Definitia mineralului Originea/geneza mineralelor Consideraii privind denumirea mineralelor Numele mineralelor a derivat iniial de la proprietile lor fizice, oferind astfel informaii referitoare la unele particulariti ale lor. Cuvinte din limba greac sau latin, mai rar arab sau german, exprim unele caracteristici ale mineralelor. Culoarea: albit Na[Si3AlO8] albus (latin); rodocrozit MnCO3 rhodos (greac); azurit Cu3(CO3)2(OH)2 azul (arab). Greutatea specific: baritin BaSO4 barys (greac). Duritatea: disten Al2[SiO4]O stenos=rezistent (greac) Forma cristalografic: tetraedrit (Cu,Fe)12Sb4S13 Proprieti magnetice: magnetit Fe3O4 mineral puternic feromagnetic. O serie de denumiri provin de la compoziia chimic a mineralelor: calcit CaCO3, cuprit Cu2O, zincit ZnO, fluorin CaF2, magnezit MgCO3. Multe denumiti indic numele localitilor sau zonelor unde au fost descoperite mineralele: vezuvian (Vezuviu), andaluzit (Andaluzia), aragonit (Aragon), muscovit (Moscova), ilmenit (Ilmen), hedembergit (Hedemberg), freibergit (Freiberg). n momentul dezvoltrii mineralogiei ca tiin s-a impus obiceiul de a dedica mineralele noi descoperite unor personaliti tiinifice sau culturale: wollastonit (Wollaston), franklinit (Franklin), goethit (Goethe). n prezent se au n vedere urmtoarele criterii pentru denumirea mineralelor: (a) renunarea la nume proprii pentru denumirea varietilor chimice minore ale unor minerale; (b) impunerea genului masculin cu terminaia it n locul genului feminin cu terminaia it (ex. magnetit, calcit). n unele cazuri s-a pstrat terminaia it pentru denumiri intrate n limbajul comul (ex. pirit, marcasit).
Proprietatile fizice ale mineralelor: enumerarea proprietatilor definitia fiecarei proprietati si metodele de detrminare a acesteia (experimente, filme, foto) MINERALELE Clasificarea mineralelor dupa structura atomica interna: mineralecristalizate (exemple, foto) minerale amorfe (exemple, foto) Compozitia chimica a mineralelor: minerale alcatuite dintr-un singur element chimic (exemple, foto) minerale alcatuite din doua sau mai multe elemente chimice (exemple, foto) Clasele deminerale (dupa compozitia chimica)-enumerare (vezi si Mineralogie sistematica pag 5): 1. clasa elemente native 2. clasa sulfuri 3. clasa oxizi-hidrohizi 4. clasa halogenuri 5. clasa carbonati 6. clasa sulfati 7.clasa fosfati 8 clasa silicati (85% din masa crustei terestre) Importanta mineralelor: cu totii traim intr-o lume a mineraleor; ele se afla peste tot in jurul nostru (exemple de utilizare a mineraleor in viata de zi cu zi, in industrie, agricultura, arta, etc) Toate procesele dinamice ale Terrei implica formarea si distrugerea mineraleor prin trecerea materiei terestre dintr-o stare in alta. Bibliografie
TEMA 1 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf
MINERALOGIE SISTEMATIC Reprezint ramura mineralogiei care are ca obiect de studiu clasificarea i descrierea caracteristicilor comune ale diferitelor categorii de minerale. Unitatea fundamental n mineralogie este mineralul considerat specie. Numrul total de minerale depinde de modul n care acestea sunt definite, dar se consider c n natura sunt aproximativ 2500-3000 de minerale. Dac se iau n considerare i varietile fiecrui mineral se ajunge ns la 10000-12000 de varieti mineralogice. Criteriile care pot fi utilizate n clasificarea mineralelor sunt geneza, compoziia chimic i structura atomic intern. Criteriul genetic, utilizat n biologie, nu este convenabil n clasificarea mineralelor deoarece minerale total diferite chimic i structural se pot forma n acelai timp i n acelai mod. Pe de alt parte acelai mineral se poate forma n condiii i prin procese total diferite. Din acest motiv clasificarea mineralelor combin criteriul compoziiei chimice cu cel structural. Din acest punct de vedere mineralele sunt mprite n 8 diviziuni majore, considerate clase mineralogice: Clasa% din numrul total de minerale% din volumul total al scoarei terestre1Elemente native3,30,12Sulfuri i sulfosruri15,30,153Oxizi i hidroxizi12,4144Halogenuri5,80,55Carbonai, nitrai, borai, iodai7,40,76Sulfai, cromai, molibdai, wolframai10,45,17Fosfai, arseniai, vanadai19,60,78Silicai25,878 Se poate observa c procentul din numrul total de minerale al unei clase nu corespunde cu ponderea de participare a mineralelor din clasa respectiv la compoziia scoarei terestre. Astfel clasa fosfailor, care reprezint aproape 20% din numrul total de minerale, particip n proporie de sub 1% la constituia rocilor din scoara terestr. Acest lucru se explic prin numrul foarte mare de minerale din aceast clas, dar care sunt ns extrem de rare, avnd astfel o pondere nesemnificativ n scoara terestr. Se poate observa c prima diviziune n sistematica mineralelor este clasa mineralogic. Clasele mineralogice se mpart n subclase. Spre exemplu clasa silicailor cuprinde 6 subclase (nezosilocai, sorosilicai, ciclosilicai, inosilicai, filosilicai i tectosilicai. n cadrul subclaselor se separ o serie de subdiviziuni care includ minerale nrudite chimic i structural numite tipuri. Spre exemplu n clasele sulfurilor i oxizilor, tipurile sunt sistematizate n sensul descreterii raportului A:X (cation- anion). Tipurile se separ n grupe care conin n mod uzual minerale cu o structur atomic asemntoare. Formarea grupelor nu poate fi redus ns doar la criteriul structural. Spre exemplu sarea gem (NaCl) i galena (PbS), dei au structuri atomice similare, precum i aceleai raporturi cation-anion, nu fac parte din aceiai grup fiind minerale total diferite chimic (halogenur i respectiv sulfur). Deci la baza constituirii grupelor de minerale stau pe lng similitudinile structurale i caracteristicile fizico-chimice comune. Grupele se divid n serii n funcie de variabilitatea n compoziia chimic. Unele serii au o variabilitate chimic continu, ceea ce nseamn c elementele care produc variabilitatea chimic se pot substitui reciproc n orice proporie. Este cazul seriei forsterit Mg[SiO4] / fayalit Fe[SiO4] din grupa olivinelor cu substituii Mg-Fe. n cazul n care substituiile ntre elemente se pot realiza doar n limite stricte rezult serii cu variabilitate chimic limitat. O astfel de serie este cea a feldspailor alcalini cu termeni extremi albitul Na[Si3AlO8] i ortoza K[Si3AlO8], caz n care Na i K se pot substitui reciproc doar n proporie de 10%. La rndul lor seriile se divid n specii mineralogice sau pe scurt minerale individuale. Un mineral poate avea mai multe varieti, care difer ntre ele prin unele proprieti fizice sau uoare variaii n compoziia chimic. De exemplu corindonul (Al2O3), incolor n stare pur, cuprinde varietile rubin (de culoare roie) i safir (de culoare albastr). TEMA 1 pag 3 TEMA 2
MINERALELE CRISTALINE; ELEMENTE DE CRISTALOGRAFIE Reteaua cristalina a mineralelor. Mineralele cristaline au drept specific structura atomica reticulara. Aceasta structura demonstrata cu ajutorul radiatiilor X, consta in aceea ca particulele care compun substanta se aranjeaza ordonat in spatiu, alcatuind o retea Elementele retelei cristaline: motivul. Sirurile reticulare, planele reticulare celula reticulara (desen: reteaua cristalina a mineraleor) Cele 7 sisteme de cristalizare (desene, foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare sistem) Legaturile de retea (vezi Chimie): legaturi covalente, legaturi ionice legaturi metalice legaturi de hidrogen legaturi Van de Waals(desene, foto, foto minerale caracteristice pentru fiecare tip de legaturi) Simetria poliedrelor minerale Elemente de simetrie simple: planul de simetrie centrul de simetrie clasele si sistemele de simetrie (desen, foto) de simetrie Anizotropia cristalelor habitusul clivajul Bibliografie http://facultate.regielive.ro/download-92575.html http://www.scritube.com/geografie/geologie/CRISTALOGRAFIE54429.php http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20- %20CAP.%2003%20-%20COMPOZITIA%20CH+MIN.pdf http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf
CLASA ELEMENTELOR NATIVE n scoara terestr se afl n stare nativ aproximariv 33 de elemente chimice, n special metale. Aceast clas cuprinde pe lng elemente n stare solid, elemente n stare lichid (mercurul) i elemente n stare gazoas (gaze nobile i oxigen). Numrul total al speciilor i varietilor este de aproximativ 80, depind cu mult numrul elementelor care intr n compoziia lor. Acest lucru se explic fie prin formele alotropice diferite ale unui element (diamant carbon cubic, grafit carbon trigonal sau hexagonal) fie prin soluiile solide care se formeaz ntre anumite elemente (electrum soluie solid natural de Au i Ag). Clasa elementelor native cuprinde 3 subclase: - subclasa metalelor: Au, Ag, Cu, Pt, Pd, Pb, Fe, Ni - subclasa semimetalelor: As, Sb, Bi, Se, Te - subclasa nemetalelor: C, S PENTRU FIECARE MINERAL DIN CELE 3 SUBCLASE: Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto BIBLIOGRAFIE MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf
TEMA 4 pag 1
CLASA SILICATILOR Importanta: este clasa mineralogica cea mai importanta, deoarece silicatii reprezinta cca 85% din masa crustei terestre reprezentnd componenii principali ai majoritii rocilor. Silicaii au un rol important n compoziia mineralogic a majoritii zcmintelor de substane minerale utile, fie ca nsoitori ai mineralelor metalice, fie coninnd elemente utile cum sunt Ni, Zr, Be, Li, Cs, Rb, U i pmnturi rare. O serie de silicai sunt folosii ca pietre preioase i semipreioase: smarald, aquamarin, turmalin, topaz, rodonit, nefrit etc. Dei conin un numr restrns de elemente n compoziia lor chimic, silicaii au o structur atomic intern complex i o variabilitate chimic ridicat ceea ce explic numrul mare de specii mineralogice ale acestei clase. Clasificarea silicailor se realizeaz pe criteriul structural, pornind de la gruparea anionic [SiO4]4- prezent n toate structurile silicailor. Siliciul este n coordinaie tetraedric, fiind nconjurat de 4 atomi de oxigen. Legturile chimice Si-O sunt covalente. Tetraedrii [SiO4]4- se asociaz cu cationi metalici prin legturi chimice de tip ionic. Anionii suplimentari care pot intra n structura silicaiilor sunt O2-, (OH)-, F-. Planele reticulare constituite din tetraedrii [SiO4]4- pot fi legate ntre ele prin legturi van der Waals. Diversele moduri de asociere ale acestor tetraedrii n structura silicailor conduc la individualizarea celor 6 subclase de silicai. Substituiile ntre cationii metalici, precum i substituia Al-Si n interiorul unitilor tetraedrice sunt caracteristice i frecvente. Aceste substituii reprezint cauza variabilitii chimice deosebit de mari a silicailor. Subclase 1 sub cls nezosilicati (ortosilicati) Grupa olivinei Grupa granatilor
2 subclasa inosilicati Grupa piroxenilor Grupa amfibolilor 3 subclasa filosilicati Grupa micelor Grupa cloritelor Serpentina Mineralele argiloase 4 Subclasa tectosilicati Grupa silicei Grupa feldspatilor PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 4 SUBCLASE: Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
CLASA SULFURI; CLASA HALOGENURI I. CLASA SULFURI Aceast clas nglobeaz pe lng sulfuri i combinaii asemntoare: seleniuri, telururi, arseniuri, antimoniuri i oxisulfuri. Mineralele componente acestei clase sunt importante din punct de vedere economic i au un rol deosebit n compoziia zcmintelor de substane minerale utile. Sulfurile i compuii similari se caracterizeaz prin legturi chimice heterodesmice ionic-covalente. Gradul de covalen al legturii chimice a sulfurilor depinde de electronagativitatea elementelor care intr n compoziia chimic. Metalele din grupele de tranziie, specifice mineralelor din aceast clas, confer sulfurilor o serie de proprieti specifice: luciul metalic foarte pronunat i conductivitatea electric foarte bun). n contact cu oxigenul i bioxidul de carbon toate mineralele acestei clase sufer procesul de oxidare. Iniial se transform n sulfai uor solubili care trec ulterior n oxizi, hidroxizi, carbonai i ali compui oxigenai. Daca notam atomii de metal cu A si cei de sulf cu X, in functie de proportiile acestora, clasa sulfurilor cuprinde 3 subclase: subclasa sulfurilor simple AX cuprinde galena, blenda, rirotina, calcopirita sublasa sulfurilor de tip AX 2 : pirita, molibdenit Subclasa sulfurilor dre tip A 2 X 3 : stibina, auripigment
PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE: Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
BIBLIOGRAFIE
MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf TEMA 5 pag 2 II. CLASA HALOGENURI Clasa halogenurilor cuprinde compui de tip ionic ai metalelor cu anioni din grupa a 7-a principal a tabelului periodic (F, Cl, Br, I). Din punct de vedere chimic halogenurile sunt sruri ale acizilor fluorhidric HF, clorhidric HCl, bromhidric HBr i iodhidric HI, determinnd combinaii de tipul fluorurilor, clorurilor, bromurilor i iodurilor. Cationii metalici sunt reprezentai de metale alcaline i alcalino-pmntoase, mai rar B, Al, Si i metale tranziionale (Mn, Fe, Cu, Ag, Pb). Proprietile fizice caracteristice ale halogenurilor, rezultate din structura lor atomic i legturile de tip ionic, sunt transparena ridicat, greutatea specific mic i luciul sticlos. Minerale reprezentative: HALITUL SILVINA FLUORITUL PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
TEMA 6 pag 1 CLASA CARBONATI; CLASA SULFATI; CLASA FOSFATI I. CLASA CARBONATI Clasa carbonailor, nitrailor, borailor i iodailor Carbonaii au ponderea cea mai mare n aceast clas prin rspndirea lor la suprafaa scoarei terestre. Sunt sruri ale acidului carbonic H2CO3 cu metale alcalino- pmntoase (Mg, Ca, Sr, Ba) sau cu metale tranziionale (Fe, Mn, Ni, Cu, Zn). Radicalul anionic (CO3)2-se caracterizeaz prin legturi covalente ntre atomii de oxigen i atomul de carbon. n scimb legturile dintre cationii metalici i anionul (CO3)2- sunt de tip ionic. Rezult astfel o structur de tip anizodesmic, caracterizat prin mai multe tipuri de legturi chimice. Carbonaii cristalizeaz n sistemul trigonal sau rombic dup cum raza ionic a metalului este mai mic, respectiv mai mare, dect cea a ionului Ca2+. SUBCLASE Carbonatii romboedrici: calcitul, dolomitul, sideritul, rodocrozitul, smithsonitul Carbonatii rombici: aragonitul, ceruzitul, witheritul Carbonatii monoclinici: malachitul, azuritul PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV DIN CELE 3 SUBCLASE: Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
BIBLIOGRAFIE MINERALELE http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf II. CLASA SULFATI Mineralele acestei clase reprezint combinaii ale metalelor cu radicalii anionici sulfat (SO4)2- Formarea sulfailor este legat de prezena sulfului n medii puternic oxigenate care favorizeaz apariia acidului sulfuric. Metalele mono i bivalente formeaz sulfai anhidrii, n schimb metalele trivalente, n special Al3+ i Fe3+ formeaz sulfai hidratai. Duritatea sczut este caracteristic tuturor sulfailor. Minerale reprezentative BARITINA ANHIDRITUL GIPSUL PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
BIBLIOGRAFIE
MINERALELE TEMA 6 pag 2 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf III. CLASA FOSFATI7. Clasa fosfailor, arseniailor i vanadailor Sunt sruri ale acidului ortofosforic H3PO4, arsenic H3AsO4H2O sau compui ai metalelor cu anionul (VO4)3-. Anionii (PO4)3-, (AsO4)3- i (PO4)3- au dimensiuni mari ale razelor ionice i formeaz sruri stabile cu cationi trivaleni de dimensiuni mari, n special cu Bi i cu lantanidele. Metalele bivalente formeaz fie sruri acide fie sruri care conin anioni suplimentari (OH)-, F-, O2-. Numrul de minerale din aceast clas este deosebit de mare. Acest lucru se explic prin existena seriilor de minerale cu variabilitate chimic limitat sau continu. Cu toate acestea, n afara fosfailor care formeaz unele acumulri importante, prezena acestor minerale n natur este rar.
Minerale reprezentative TURCOAZA APATITUL PENTRU FIECARE MINERAL REPREZENTATIV Compozitia chimica Formula Sistemul de cristalizare Proprietati fizice: transparenta, luciu, culoarea, clivajul, greutatea specifica, duritatea In ce tipuri de roci se gaseste frecvent Daca este exploatat si pentru ce Principalele aparitii pe Glob si in Romania Foto
BIBLIOGRAFIE
MINERALELE TEMA 6 pag 3 http://www.geografie.uvt.ro/educatie/cursuri/an2004-2005/geolgenrom/tabelminerale.pdf
ROCILE 1. Introducere: definitia rocilor 2. petrologia- stiinta 3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese sedimentare procese metamorfice rocilor 4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor: roci magmatice roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice roci vulcanice/efisive roci sedimentare roci clastice/detritice roci de precipitare chimica roci organogene roci metamorfice 5 ROCILE MAGMATICE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011- 2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf A Notiunile de magma si lava B. Procese magmatice Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de subductie (la marginile convergente ale placilor tectonice) Tipuri de magma Magmele silicatice se clasifica n funcie de coninutul n silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente de greutate); magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. n magmele bazice sunt dizolvate o cantitate sporita de substane volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide. Diferenierea magmatica Solidificarea magmelor; ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor C.Clasificarea rocilor magmatice: granit, diorit, gabro, peridotit D.Descrierea rocilor magmatice: compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru fiecare roca descrisa corpurile magmatice (batolit lacolit filon harti cu regiuni in care apar roci magmatice BIBLIOGRAFIRE TEMA 7 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd
ROCILE 1. Introducere: definitia rocilor 2. petrologia- stiinta 3. Procesele petrogenetice (procesele generatoare de roci) procese magmatice procese sedimentare procese metamorfice rocilor 4.clasificarea rocilor dupa modul de formare/clasificarea genetica a rocilor: roci magmatice roci magmatice propriuzise/intrusive/plutonice roci vulcanice/efisive roci sedimentare roci clastice/detritice roci de precipitare chimica roci organogene roci metamorfice 5 ROCILE MAGMATICE: origine http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011- 2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf A Notiunile de magma si lava B. Procese magmatice (plutonice) Formarea magmelor in zonele de rift (la marginile divergente ale placilor tectonice) si in zonele de subductie (la marginile convergente ale placilor tectonice) Tipuri de magma Magmele silicatice se clasifica n funcie de coninutul n silice: magme acide cu coninuturi mai mari de 63% SiO2 (procente de greutate); magme neutre, cu 52% si 63% SiO2 si magme bazice sub 52% SiO2. n magmele bazice sunt dizolvate o cantitate sporita de substane volatile, ceea ce le confera o fluiditate mai mare faa de cele acide. Diferenierea magmatica Solidificarea magmelor; ascensiunea magmelor spre suprafaasi formarea lavelor BIBLIOGRAFIE 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011- 2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf TEMA 7 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf ROCILE MAGMATICE (INTRUSIVE) http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011- 2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf . Clasificarea rocilor magmatice: granit, granodiorit diorit, sienit gabrou, peridotit Descrierea fiecarei roci magmatice: compozitie mineralogica, stuctura, textura, proprietati fizice, foto pentru fiecare roca descrisa corpurile magmatice = masele de roci magmatice cu diferite forme si dimensiuni (cu desene/ foto si harti ale regiunlori in care apare fiecare tip): Batolit lacolit filon BIBLIOGRAFIE 1.http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011- 2012/iig/05.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20PREZENTARE%2005%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf
TEMA 8 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pd
ROCILE VULCANICE (EFUSIVE) Procesele si fenomenele vulcanice reprezinta suma manifestarilor legate de erupia lavelor si a gazelor asociate, n esena fiind legate de un transfer de energie calorica si substana din interior la suprafaa Pamntului. lava reprezinta o magma care ajunge la suprafaa, se revarsa si pierde violent sau linistit o parte din elementele volatile. Prin racirea si consolidarea lavei iau nastere rocile vulcanice (efuzive). Ascensiunea lavelor la suprafa si tipurile de eruptii Elementele unui aparat vulcanic (desen, foto al aparatului vulcanic cu indicarea elementelor componente) Conul vulcanic Craterul Cosul vulcanic Produse vulcanice (foto/desen pt. fiecare tip de rodus) Produse lichide Lavele acide Lavele bazice Produse solide Blocuri vulcanice, Lapilii, Nisipul vulcanic si cenusa vulcanica, aglomerate vulcanice, tufurile vulcanice,. formaiunile vulcanogen-sedimentarec. Produse gazoase Fumarolele uscate Fumarolele acide Fumarolele alcaline Solfatarele Mofetele Tipuri de manifestari vulcanice subaeriene (cu desene, foto, harti pt fiecare tip+ harta raspandirii vulcanilor pe Glob)) Tipul hawaiian, Tipul strombolian, Tipul vulcanian, Tipul Bandai San, Tipul plinian, Tipul peleean, Tipul maar Clasificarea si descrierea rocilor vulcanice (cu desene, foto, harti pt fiecare tip): Riolit Dacit Andezit Trahit Bazalt BIBLIOGRAFIE 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20- %20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf TEMA 9 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2011-2012/iig/04.%20INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CURS%2004%20-%20PETROLOGIE%20MAGMATICA.pdf
ROCILE SEDIMENTARE INTRODUCERE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20- %20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf PROCESE SI ROCI SEDIMENTARE (foto, desene) Sistemele de sedimentare(foto, desene) Procesele petrogenetice sedimentare includ acele procese fizice, chimice si biotice care se desfasoara n istemele de sedimentare de la suprafaa terestra, alcatuite din subsistemele: aria sursa agenii de transport bazin de sedimentare. Acestea acioneaza att n stadiul de sedimentare (formarea componenilor rocilor sedimentare, transportul si acumularea sedimentelor), ct si n cel de diageneza (produc transformarea fizico-chimica a sedimentelor si formarea rocilor sedimentare cimentate). Sistemele de sedimentare se clasifica dupa natura procesele sedimentogenetice predominante care le controleaza i a produselor sale (rocile sedimentare), rezultnd sisteme clastice, carbonatice, evaporitice, etc, care cuprind la rndul lor mai multe sisteme depoziionale Ariile sursa sunt reprezentate de acele zone subaeriene sau submerse n care substratul este supus proceselor fizico- mecanice si fizico-chimice de dezagregare, formndu-se clastele (fragmentele) care alcatuiesc rocile clastice Agenii de transport constituie segmentul de legatura dintre aria sursa si bazinul de sedimentare. (foto, desene) Bazinele de sedimentare sunt zone depresionare continentale sau marin-oceanice n care bilanul intrari - iesiri de sedimente este supraunitar, adica procesul de acumulare a sedimentelor predomina net asupra proceselor de eroziune si transport Formarea componenilor rocilor sedimentare ( formarea sedimentelor) (foto, desene) Procese de meteorizaie(foto, desene) Procese chimice (foto, desene) Precipitarea din soluii suprasaturate Alterarea chimica: oxidarea, carbonatarea si hidroliza Procese biotice Transportul materialului sedimentar (al sedimentelor) (foto, desene) Componenii rocilor sedimentare (foto, desene) alogeni autigeni Diageneza sedimentelor (foto, desene) Tasarea sau compactarea Cimentarea Formarea concreiunilor Carbonificarea Bituminizarea Clasificarea rocilor sedimentare(foto, desene) Clasificarea genetica (foto, desene) Epiclastice/ clastice (detritice), piroclastice, organogene, de precipitaie chimica reziduale. TEMA 10 ROCILE BIBLIOGRAFIE 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20- %20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE) 1 Formarea componentilor rocilor sedimentare clastice (clastele) foto, desene) Procese de meteorizatieProcesul de fragmentare al substratului geologic fara modificarea compozitiei chimice este denumit, generic, dezagregare (meteorizatia fizica). Dezagregarea n acest caz este produsa de procese exogene, rezultnd fragmente, denumite claste sau galeti. Eroziunea fluviala, abraziunea marina, coraziunea eoliana i eroziunea glaciara, cu rol major n distrugerea substratului preexistent. La procesele de eroziune enumerate se adauga un set de procese fizice, chimice si biotice care contribuie la productia primara de claste (Termoclastia Crioclastia Haloclastia Fitoclastia) In urma dezagregarii fizico-mecanice a rocilor preexistente rezulta fragmente (claste) de diferite dimensiuni, de la blocuri metrice, pna la dimensiuni submicroscopice. Granulometric clastele se clasifica n: psefite (rudite), psamite (arenite), aleurite (silturi) si pelite (l utite), iar rezultatele analizelor granulometrice se reprezinta pe grafice speciale prin curbe ganulometrice. Rocile rezultate din acumularea clastelor se numesc detritice sau epiclastice (de ex. conglomeratele si gresiile). n decursul transportului, materialul detritic se farmi eaza si mai mult, se sorteaza granulometric din ce n ce mai bine si se rotunjeste (ruleaza) datorita frecarii particulelor detritice ntre ele, sau de rocile aparute n calea agentului transportor) foto, desene) 2 Transportul materialului sedimentar (foto, desene) Transportul din aria sursa n bazinul de sedimentare poate fi efectuat de unul sau mai multi agenti de transport Apele curgatoare Apele lacustre Apele marine n miscare (valuri, maree si curenenti) Ghetarii Vnt 3 Componentii rocilor sedimentare (foto, desene) alogeni - componenti care iau nastere n afara bazinului de sedimentare si ulterior sunt transportati n bazin (componenti epiclastici, piroclastici, subordonat bioclastici); intra n alcatuirea rocilor clastice 4 Diageneza sedimentelor clastice (foto, desene) dupa depunere acestea sufera o serie de procese fizice si chimice n urma carora sunt transformate n roci sedimentare cimentate. Aceste procese numite de diageneza cuprind: tasarea, dizolvarea, cimentarea, formarea concretiunilor, a. Tasarea. B Cimentarea c Formarea concretiunilorc 5.Domenii depozitionale (foto, desene) Acumularea sedimentelor se produce n bazine de sedimentare, definite ca depresiuni n care se realizeaza conditiile gravitationale de acumulare si stocare a sedimentelor si au loc procese diagenetice. 6 Bazinele de sedimentare pot fi continentale sau marin-oceanice. (foto, desene) - n domeniul glaciar se acumuleaza tilite, morene, mluri glaciare, loessul; foto, desene) - n domeniul arid (deserturi) se acumuleaza bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri, iar n lacurile efemere pot sa precipite gipsul si sarea gema domeniul fluviatil transporta si depune roci detritice de toate tipurile si granulometriile n domeniul lacustru pe lnga roci detritice, n special pelitice domeniul deltaic contine acelasi tip de depozite ca si sistemul fluviatil care l-a generat, deosebirea consta n prevalenta claselor granulometrice medii si fine (nisipuri si argile). n domeniul litoral se mai pot acumula: nisipuri, TEMA 11 pag 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf ROCILE
ROCILE SEDIMENTARE CLASTICE (DETRITICE) (foto, desene) Rocile epiclastice (detritice) s-au format ca urmare a acumularii n bazine de sedimentare a clastelor (detritusului), provenite sub actiunea proceselor fizico-mecanice asupra rocilor preexistente (magmatice, sedimentare, metamorfice), n ariile sursa. La rndul lor acestea sunt clasificate dupa dimensiunile componentilor (clastelor) si dupa gradul de consolidare (cimentare) CLASIFICAREA ROCILOR SEDIMENTARE CLASTICE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20- %20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf Fig. 4.30. Clasificarea rocilor epiclastice (Sursa: http://www.wikipedia.org/) + desene, foto Fig. 4.31. Clasificarea rocilor epiclastice + desene, foto
TEMA 11 pag 2 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf ROCILE I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA; II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene)
I. ROCILE SEDIMENTARE de PRECIPITATIE CHIMICA; Formarea componentilor rocilor sedimentare de precipitatie chimica Procese chimice Prin proprietatile sale chimice ( pH, Eh si continutul n gaze dizolvate) apa constituie un factor esen ial n desfasurarea proceselor de la suprafata Pamntului. Substantele solubile rezultate n urma proceselor de alterare chimica si biochimica a rocilor preexistente sunt transportate sub forma de solutii naturale sau coloidale n lacuri si mari unde, prin suprasaturare, precipita genernd rocile de precipitatie chimica. a. Precipitarea din solutii suprasaturate TEMA 12 pag 1 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf Cai de mbogatire a solutiilor marine sau lacustre n diferiti componenti (Sursa: http://sepmstrata.org/) ROCILE b. Alterarea chimica Principalele procese de alterare sunt oxidarea, carbonatarea si hidroliza Roci de precipitaie chimica n funcie de domeniul n care s-au format se pot contura doua categorii: continentale, formate prin precipitare n endocarsturi (calcarele de precipitaie ce alcatuiesc speleotemele: stalactitele, stalagmitele, draperiile, etc), precum si tot cortegiul de roci formate prin recipitare chimica n lacurile continentale din zonele cu deficit hidric (gipsuri, anhidrite, sare gema, etc); marine rezultate ca urmare a supraconcentrarii prin evaporare n bazine marine cu circulatie restrictiva (gipsuri, anhidrite, silvina, carnalit, etc), sau pe alte cai (calcare, silicolite, etc.) Rocile reziduale sunt formate ca urmare a alterarii chimice si biochimice si acumularea in situ a mineralelor greu solubile (bauxite, laterite, soluri). Clasificarea chimico-mineralogica n functie de compoziia chimico-mineralogica se disting urmatoarele categorii de roci de precipitare chimica (pentru rocile scrise cu font rosu: Desene, scheme, foto) Aluminoase - formate prin acumulare reziduala (bauxitele); Carbonatitice - calcarele Clorurice rezultate n urma precipitarii din solutii suprasaturate (sarea gema, silvina) Sulfatice - rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone aride (gips, anhidrit); Feruginoase - reprezentate mai ales prin limonit si hematit; Fosfatice - mai rar se formeaza fosforitele. ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE
TEMA 12 pag 2 ROCILE II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE (foto, desene) Procesele petrogenetice organogene includ biotice care se desfasoara n sistemele de sedimentare de la suprafata terestra si din bazinele acvatice alcatuite din subsistemele: aria sursa agentii de transport bazin de sedimentare Procese biotice(foto, desene) a. n mari si oceane vieuiesc o serie de comunitai de organisme care si construiesc scheletul, pseudoscheletul sau testul protector din substane minerale, n special carbonat de calciu (algele,coralii si briozoarele) si bioxid de siliciu (silicoflagelatele, radiolarii, diatomeele). (foto, desene) Astfel: prin acumularea in situ a scheletelor coralilor, algelor calcaroase si briozoarelor se formeaza calcarele recifale (roci bioconstruite), n stive ce pot ajunge grosimi de mii de metri; un rol petrogenetic impotant l au diatomeele, radiolarii si coccolitoforideele, care, prin acumularea testelor, primelor doua, au generat roci silicolitice de tipul diatomitelor, menilitelor,radiolaritelor, jaspurilor, iar ultimele au dat cretele (roci de bioacumulare); (foto, desene) n alte situaii, testele organismelor calcaroase sau silicioase au fost amestecate cu material epiclastic, lund nastere gresii lumaselice, lumasele, etc. (foto, desene) b. Un alt proces biogen se leaga de activitatea microorganismelor bacteriene (procese geobacteriene), cu un rol foarte important n petrogeneza. (foto, desene) Astfel: bacteriile chimiotrofe cum sunt: ferobacteriile, tiobacteriile, nitrobacteriile, fosfobacteriile,calcibacteriile, etc, au contribuit la formarea acumularilor de fier, sulf, nitrai. fosfati, calcare, etc microorganismele au rol decisiv n transformarea materialelor vegetale din mediile paludale eutrofe sau oligotrofe n turba, material precursor al carbunilor; n mediile marin-oceanice sau lacustre euxinice, bacteriile anaerobe au transformat acumularile de substane lipidice din sapropeluri (amestecul materialelor pelitice cu zooplanctonul si fitoplanctonul din bazin), care n condiii specifice de temperatura si presiune se transforma n kerogen si apoi n hidrocarburi (petrol si gaze naturale) o alta categorie de bacterii aerobe si anaerobe au jucat un rol esenial n transformarea biochimica a materialului vegetal n acizi humici, componeni specifici ai solurilor, cu rol principal n asigurarea fertilitaii acestuia. Componenii rocilor sedimentare orgogene(foto, desene) bioclaste, fragmente provenite din parile minerale ale organismelor; de ex. corali, alge calcaroase, briozoare, care au rolul cel mai important n formarea rocilor de bioconstrucie (de ex. calcarale recifale), sau prin acumularea mecanica a fragmentelor de cochilii aparinnd diferitelor specii de gasteropode, lamelibranchiate, brachiopode, etc., rezultnd rocile de bioacumulare (de ex. falunele depozit necimentat de bioclaste si lumaselele roci cimentate alcatuite dintr-o aglomerare de bioclaste) (foto, desene)
TEMA 12 pag 3 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf
II. ROCILE SEDIMENTARE ORGANOGENE continuare - (foto, desene) Diageneza sedimentelor organogene procese specifice Carbonificarea propriu-zisa sau carbonificarea geochimica este un proces complex n urma caruia turba dupa acoperirea ei cu sedimente, este supusa unor temperaturi si presiuni care determina cresterea coninutului n carbon si transformarea ei n carbuni (carbune brun, huila si antracit). (foto, desene) Bituminizarea este procesul de mbogaire n carbon si hidrogen a sapropelului si transformarea acestuia n hidrocarburi lichide (petrolul) si hidrocarburi gazoase (gazele naturale) (foto, desene) Rocile organogene sunt formate fie prin acumularea in situ a bioclastelor si cochiliilor organismelor marine, sau a detritusului vegetal, rezultnd rocile de bioacumulare (cum sunt falunele, lumaselele, turbele, carbunii, etc) (foto, desene) prin activitatea unor organisme recifale (corali, briozoare, algele calcaroase, etc), rezultnd roci de bioconstrucie (asa cum sunt calcarele recifale, calcarele stromatolitice, calcarele algale, (foto, desene) Rocile organogene sunt clasificate si n funcie de comportamentul lor la combustie n: acaustobiolite (roci organogene necombustibile) din care fac parte calcarele recifale, diatomitele, radiolaritele, spongolitele, etc; (foto, desene) caustobiolitele, reprezentnd rocile combustibile cum sunt turbele, carbunii, titeiul si gazele naturale (foto, desene) ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE
TEMA 12 pag 4 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%202.pdf
ROCILE METAMORFICE (foto, desene) PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) n urma miscarilor scoartei terestre, o parte dintre corpurile de roci participante la alcatuirea acesteia sunt scoase din mediul n care s-au format si ajung n conditii noi de presiune si temperatura, conditii ce determina o serie de transformari n structura si compozitia acestora, conducnd la o alta categorie de roci cunoscute sub numele de roci metamorfice. Totalitatea transformarilor n stare solida, prin care rocile preexistente tind sa se adapteze la noile conditii de presiune si temperatura se numeste metamorfism. n urma acestui proces rezulta rocile metamorfice. Efectele metamorfismului (foto, desene) schimbarea structurii petrografice fie printr-o rearanjare n spatiu a cristalelor protolitului, fie prin modificarea formei si dimensiunilor cristalelor; schimbarea compozitiei mineralogice a protolitului, chimismul global mentinndu-se constant la protolit si metamorfit; schimbarea compozitiei chimice globale a protolitului. Aceste modificari se pot produce individual sau simultan, avnd ca rezultat trei tipuri de modificari metamorfice. (foto, desene) Astfel: recristalizare simpla -se modifica numai structura, un exemplu n acest sens l constituie transformarea unui calcar recifal, prin actiunea temperaturii n calcar cristalin (marmura); metamorfismul izochimic - daca structura si compozitia minerala a protolitului sunt modificate,dar chimismul global ramne acelasi, metamorfism metasomatic sau alochimic se modifica chimismului global ntr-un sistem mineral solid prin metasomatoza (proces de substitutie ale unor elemente chimice preexistente cu altele, prin intermediul unor fluide lichide sau gazoase Factorii de control ai metamorfismului) (foto, desene) n scoarta, pe masura cresterii adncimii cresc valorile pentru temperatura, presiunea litostatica si se manifesta presiunea orientata (stressul), ori toti acesti parametri sunt si principalii factori de control ai metamorfismului. temperatura reprezinta un alt factor de metamorfism de mare importanta. Aceasta creste cu adncimea, ceea ce face ca rocile sa se ncalzeasca prin afundare si invers (foto, desene)
TEMA 13 pag 1 ROCILE http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf
TEMA 13 pag 2 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf
SURSA: ROCILE PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) n acest caz, prin cresterea temperaturii rocile hidratate si pierd apa de constitutie, iar carbonatii sunt descompusi (rezulta un metamorfism termic prograd). Prin racire, procesele se petrec n sens invers (rezulta un metamorfism termic retrograd). n cazul corpurilor magmatice fierbinti, la contactul acestora cu rocile din jur, are loc un metamorfism termic de contact, manifestat pe o distanta variabila n jurul emitatorului de caldura, distanta ce delimiteaza o zona n care au loc transformari metamorfice, denumita aureola de contact TEMA 13 pag 3 http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20-%20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf
SURSA: presiunea litostatica este unul dintre factorii cu atciune generala si constant crescatore cu adncimea, datorat coloanei de roci situata deasupra. Aceasta presiune este similara presiunii hidrostatice, n sensul ca este nedeformaionala, acionnd cu valori egale n toate direciile, astfel nct comprima un corp, dar nu l deformeaza. Cresterea ei cu adncimea face rocile mai dense si invers, mai puin dense spre suprafa; presiunea orientata (stressul) - este prin excelena deformaionala, deoarece actioneaza preferenial, pe o anumita diretcie. Pentru adaptarea la stress, rocile fie ca se sparg n fragmente ct mai mici, fenomen numit de cataclazare (rocile rezultate se numesc cataclazite), fie ca determina reorientarea mineralelor pe direcii paralele cu direcia de aciune a stress- ului, acestea devenind alungite n sensul de aciune a forei, pentru a permite o mai usoara alunecare. Acest proces conduce la apariia sistuozitaii, caracteristica principala a celor mai multe dintre rocile metamorfice, cunoscute din acest motiv si sub numele generic de sisturi cristaline fluidele - catalizeaza reaciile chimice, crescnd viteza acestora; reprezinta vectorii care asigura migraia componenilor chimici si se constituie ntr-un factor de transformare chimica si mineralogica (de ex. alterarea hidrotermala). TEMA 13 pag 4 PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene) Clasificarea rocilor metamorfice Roci cu grad redus de metamorfism, la care protolitul este usor de recunoscut, motiv pentru care la denumirea rocii initiale se adauga prefixul meta", de ex. metabazalt, metagranit etc.; Roci cu grad avansat de metamorfism care nu pastreaza structura petrografica a protolitului si, uneori, nici chimismul acestuia. Dintre aceste metamorfite mentionam: corneene - roci metamorfice izotrope, microgranulare, diverse din punct de vedere mineralogic; skarne - n mod obisnuit roci izotrope alcatuite mai ales din silica i calcici; marmure formate din cristale mari de calcit; cuartite - roci predominant cuar itice; gnaise - roci sistoase alcatuite prevalent din feldspat si mice; micasisturi - roci sistoase constituite mai ales din mice si cuar ; filite - roci sistoase, fine, alcatuite din filosilica i; sisturi verzi - roci sistoase formate din albit si un mineral verde (clorit, epidot); amfibolite - roci sistoase constituite din hornblenda si feldspat plagioclaz; eclogite - roci cu densitate mare de peste 3,3 g/cm. ROCILE SCRISE CU FONT ROSU VOR FI DESCRISE, DESENE, SCHEME, FOTO BIBLIOGRAFIE 1.http://doru.juravle.com/cursuri/resurse/cursuri_2010-2011/iig/INTRODUCERE%20IN%20GEOLOGIE%20- %20CAP.%2004%20-%20PETROLOGIE%203.pdf
TEMA 13 pag 5 PROCESE SI ROCI METAMORFICE (foto, desene)