Sunteți pe pagina 1din 285

MINERALOGIE DESCRIPTIV<

ÎNDRUMAR DE LUCR<RI PRACTICE

Copyright © 2005, Editura Universit<Yii din Ploieşti Toate drepturile asupra acestei ediYii sunt rezervate editurii

Referen_i ştiin_ifici:

Prof. univ. dr. ing. MIRCEA IONESCU

Prof. univ. dr. ing. DUMITRU FRUNZESCU

Director editur<:

Prof. univ. dr. ing. Iulian Nistor Redactor:

Prof. univ. dr. ing. Neculai Macovei Tehnoredactare computerizat<:

Şef lucr. drd. ing. Gheorghe Br<noiu

Adresa:

Editura Universit<Yii din Ploieşti Bd. Bucureşti nr. 39, cod 100680 Ploieşti, România Tel. 0244-573171, Fax 0244-575847

OCTAVIAN GEORGESCU

GHEORGHE BR<NOIU

MINERALOGIE

DESCRIPTIV>

OCTAVIAN GEORGESCU GHEORGHE BR < NOIU MINERALOGIE DESCRIPTIV > EDITURA UNIVERSIT >^ II DIN PLOIE Ş

EDITURA UNIVERSIT>^II DIN PLOIEŞTI

2005

PREFAX;

Cercet<rile geologice au, în primul rând, scopul practic de a descoperi noi resurse de substanYe minerale utile care s< asigure baza material< de dezvoltare a societ<Yii. Dup< cum scrie L. Mrazec în lucrarea sa intitulat< „Curs general de minerale şi roci”: „este important de a ar<ta, atât din punct de vedere ştiinYific cât şi al utilit<Yii pentru viaY<, care sunt acele minerale şi roci cu rol precump<nitor în constituYia scoarYei şi care sunt mineralele pe care se sprijin< civilizaYia în evoluYia ei milenar<”. În consecinY< au fost selecYionate şi prezentate cele mai importante minerale atât din punct de vedere al gradului de r<spândire şi participare la alc<tuirea scoarYei terestre, cât şi din punct de vedere economic şi ştiinYific. Lucrarea a fost structurat< corespunz<tor programei analitice cuprinzând noYiuni, concepte de baz< şi fenomene fizico-chimice şi geologice caracteristice domeniului mineralogiei şi indispensabile preg<tirii unor specialişti în domeniul petrolului, geologiei, construcYiilor, protecYiei mediului etc. În lucrare s-au adoptat cele mai noi concepYii cu privire la sistematica mineralelor dup< modelul propus de I.M.A. (International Mineralogical Association).

5

Descrierea fiec<rui mineral este f<cut< sistematic; astfel, dup< ce se arat< provenienYa numelor mineralelor, se prezint< compoziYia chimic<, sistemul şi clasa de simetrie, structura cristalin<, propriet<Yile fizice macroscopice, apoi se descrie geneza, parageneza şi ocurenYele fiec<rui mineral, fiecare descriere finalizându-se cu utilizarea acestora. Cunoaşterea asociaYiilor de minerale şi a legilor de mişcare şi asociere a elementelor chimice în scoarYa terestr< ajut< la îndrumarea raYional< a lucr<rilor de prospecYiune, explorare şi exploatare a z<c<mintelor de minereuri, minerale şi roci utile. Lucrarea este bogat ilustrat< cu desene şi figuri, dând posibilitatea studenYilor s< o foloseasc< direct în sala de lucr<ri practice pentru studiul eşantioanelor, pentru înYelegerea clar< a tuturor aspectelor fizice şi chimice ale mineralelor curente. Autorii sunt recunosc<tori tuturor celor care aduc sugestii pentru îmbun<t<Yirea formei şi calit<Yii lucr<rii la o nou< ediYie.

Octavian Georgescu Gheorghe Br<noiu

6

CUPRINS

INTRODUCERE

11

1.

IDENTIFICAREA MINERALELOR PE BAZA PROPRIET;XILOR MACROSCOPICE

15

1.1. PROPRIET;XI MORFOLOGICE

15

 

1.1.1. Forma cristalelor

15

1.1.2. Habitusul cristalelor

16

1.1.3. Dimensiunile cristalelor

17

1.1.4. Agregatele cristaline

21

1.1.5. Macle

22

1.2. PROPRIET;XI OPTICE

26

 

1.2.1. Culoarea mineralelor

26

1.2.2. Culoarea urmei

27

1.2.3. Luciul mineralelor

28

1.2.4. TransparenYa şi opacitatea mineralelor

29

1.2.5. Asterismul

30

1.2.6. LuminiscenYa mineralelor

30

1.3. PROPRIET;XI MECANICE

31

 

1.3.1. Duritatea mineralelor

31

1.3.2. Clivajul mineralelor

34

1.3.3. Sp<rtura mineralelor

35

1.3.4. Coeziunea mineralelor

36

1.4. PROPRIET;XILE ELECTRICE ALE MINERALELOR

37

1.5. PROPRIET;XILE MAGNETICE ALE MINERALELOR

39

1.6. PROPRIET;XILE TERMICE ALE MINERALELOR

41

1.7. TOPIREA MINERALELOR

45

1.8. DENSITATEA MINERALELOR

46

1.9. REACXIA CU ACIZII

48

1.10. ALTE PROPRIET;XI

49

1.11. PIROGNOZIE

49

2.

ELEMENTE NATIVE

53

2.1. AUR

54

2.2. ARGINT

56

2.3. CUPRU

58

2.4. PLATINA

60

 

2.5. SULF

62

2.6. DIAMANT

63

2.7. GRAFIT

66

3.

SULFURI ŞI SULFOS;RURI

69

3.1. CALCOZINA

69

3.2. BORNIT

72

3.3. GALENA

74

3.4. BLENDA

76

3.5. PIROTINA

78

3.6. PENTLANDIT

79

7

3.7.

CALCOPIRITA

81

3.8. ARGENTIT

83

3.9. COVELINA

85

3.10. CINABRU

86

3.11. ALABANDINA

88

3.12. MILLERIT

89

3.13. NICHELINA

90

3.14. REALGAR

91

3.15. STIBINA

92

3.16. BISMUTINA

93

3.17. AURIPIGMENT

95

3.18. PIRITA

96

3.19. MARCASITA

98

3.20. MOLIBDENIT

100

3.21. COBALTINA

102

3.22. MISPICHEL

103

3.23. TETRAEDRIT

104

3.24. TENNANTIT

106

3.25. ENARGIT

107

3.26. PIRARGIRIT

108

3.27. PROUSTIT

109

3.28. HESSIT

111

3.29. PETZIT

112

3.30. NAGYAGIT

113

3.31. SILVANIT

114

3.32. KRENNERIT

115

3.33. CALAVERIT

116

4.

OXIZI ŞI HIDROXIZI

117

4.1. APA

118

4.2. PERICLAZ

119

4.3. CORINDON

120

4.4. HEMATIT

122

4.5. ILMENIT

125

 

4.6. RUTIL

127

4.7. CASITERIT

129

4.8. PIROLUZIT

131

4.9. SPINEL

132

4.10. MAGNETIT

134

4.11. CROMIT

135

4.12. PSILOMELAN

136

4.13. GOETHIT

137

4.14. LIMONIT

139

4.15. DIASPOR

140

4.16. HIDRARGILIT

142

4.17. BRUCIT

143

5.

S;RURI HALOGENATE

145

5.1. SARE GEM;

145

5.2. SILVINA

147

5.3. FLUORINA

148

5.4. CARNALIT

150

5.5. CRIOLIT

152

5.6. KERARGIRIT

153

8

6.

CARBONAXI

155

6.1. CALCIT

 

155

6.2. MAGNEZIT

158

6.3. SIDERIT

159

6.4. RODOCROZIT

161

6.5. SMITHSONIT

 

162

6.6. DOLOMIT

164

6.7. ANKERIT

166

6.8. ARAGONIT

167

6.9. STRONXIANIT

168

6.10. WITHERIT

 

169

6.11. CERUZIT

170

6.12. MALACHIT

172

6.13. AZURIT

173

7.

SULFAXI

175

7.1. GIPS

 

175

7.2. ANHIDRIT

177

7.3. BARITINA

179

7.4. CELESTINA

181

7.5. ANGLEZIT

183

8.

FOSFAXI

185

8.1. APATIT

 

185

8.2. MONAZIT

188

8.3. XENOTIM

189

9.

SILICAXI

191

9.1. NEZOSILICAXI

191

 

9.1.1. OLIVINA

192

9.1.2. GRANAXI

194

9.1.3. ZIRCON

196

 

9.1.4. TOPAZ

198

9.1.5. DISTEN

200

 

9.1.6. ANDALUZIT

201

9.1.7. SILLIMANIT

202

9.1.8. STAUROLIT

203

9.1.9. TITANIT

204

9.2. SOROSILICAXI

206

 

9.2.1. ZOIZIT

206

9.2.2. EPIDOT

207

 

9.2.3. ALLANIT

208

 

9.2.4.LOTRIT

209

 

9.2.5.

VEZUVIAN

210

9.3. CICLOSILICAXI

211

 

9.3.1. BERIL

211

 

9.3.2. CORDIERIT

214

9.3.3. TURMALINA

215

9.4. INOSILICAXI

 

216

 

9.4.1. PIROXENI ROMBICI

218

9.4.2. DIOPSID

219

9.4.3. HEDENBERGIT

221

9.4.4. SPODUMEN

221

9

9.4.5.

EGIRIN

223

 

9.4.6. JADEIT

224

9.4.7. AUGIT

225

9.4.8. WOLLASTONIT

226

9.4.9. RODONIT

227

9.4.10. ANTOFILIT

229

9.4.11. CUMMINGTONIT

230

9.4.12. TREMOLIT

231

9.4.13. ACTINOT

232

9.4.14. HORNBLENDA

233

9.4.15. GLAUCOFAN

235

9.4.16. RIEBECKIT

236

9.5.

FILOSILICAXI

237

9.5.1. TALC

237

9.5.2. PIROFILIT

238

9.5.3. ANTIGORIT

239

9.5.4. CAOLINIT

241

9.5.5. HALLOYSIT

243

9.5.6. MONTMORILLONIT

244

9.5.7. BEIDELLIT

246

9.5.8. VERMICULIT

246

9.5.9. MUSCOVIT

248

9.5.10. BIOTIT

250

9.5.11. ILLIT

251

9.5.12. GLAUCONIT

252

9.5.13. GRUPA CLORITELOR

254

9.5.14. CLORITOID

258

9.6.

TECTOSILICAXI

259

9.6.1. CUARX

259

9.6.2. FELDSPAXI ORTOCLAZI

264

9.6.3. FELDSPAXI PLAGIOCLAZI

266

9.6.4. NEFELIN

269

9.6.5. LEUCIT

270

9.6.6. SODALIT

271

9.6.7. ZEOLIXI

272

a. Phillipsit

273

b. Analcim

274

c. Chabasit

275

d. Faujasit

276

e. Natrolit

277

f. Mordenit

278

g. Stilbit

279

h. Heulandit

280

i. Clinoptilolit

281

BIBLIOGRAFIE

283

10

Introducere

INTRODUCERE

Mineralele şi rocile joac< un rol foarte important în economia unei Y<ri, constituind baza de materii prime pentru industrie, transporturi şi agricultur<. NoYiunea de mineral deriv< de la cuvântul latin minera = bucat< de minereu, ceea ce arat< c< apariYia acestui cuvânt este legat< de minerit. Într-o accepYiune general<, mineralele pot fi definite ca fiind substanYe anorganice sau organice, aproape exclusiv cristalizate şi numai în mod excepYional amorfe sau lichide (apa), omogene din punct de vedere fizic şi chimic, formate în scoarYa terestr< ca rezultat al diferitelor procese geologice. De asemenea, pot fi considerate minerale şi substanYele analoage obYinute pe cale artificial<. ŞtiinYa care se ocup< cu studiul mineralelor se numeşte Mineralogie. Mineralogia descriptiv< se ocup< cu descrierea mineralelor din punct de vedere al propriet<Yilor fizico-chimice, al genezei şi paragenezei, al r<spândirii mineralelor în scoarYa terestr<, în scopul utiliz<rii lor practice. Recunoaşterea mineralelor este important< nu numai pentru mineralogi sau geologi în general ci şi pentru chimişti, fizicieni, inginerii de foraj, inginerii minieri, inginerii constructori, inginerii metalurgişti, etc. Mineralogia descriptiv< pune la dispoziYia cercet<torilor compoziYia chimic<, propriet<Yile fizice, constantele structurale sau optice etc., pe baza c<rora se pot diagnostica combinaYiile chimice naturale sau sintetice. Problema este de a se înv<Ya cum s< se utilizeze aceste date pentru identificarea mineralelor. Scopul lucr<rilor practice de mineralogie este, pe de o parte, însuşirea metodologiei folosite în cadrul acestei discipline pentru identificarea diferitelor faze, elemente sau combinaYii chimice, naturale sau sintetice, iar pe de alt< parte, cunoaşterea principalelor tipuri de structuri care determin< propriet<Yile fizice şi comportarea în diferite condiYii a substanYelor. Aparatura şi materialele necesare efectu<rii lucr<rilor practice sunt:

- microscop binocular sau lup< pliant<;

- eşantioane de minerale;

- zgârietori de oYel;

- pl<ci de porYelan poros;

- soluYie molar< de HCl;

- modele de reYele cristaline;

- modele de cristale.

Identificarea mineralelor parcurge mai multe etape folosindu-se, în tot acest timp, propriet<Yile fizice şi chimice:

1. Observarea macroscopic< care const< în:

a. recunoaşterea mineralelor pe baza propriet<Yilor fizice: form< (habitus), culoare, culoarea urmei, luciu, clivaj, duritate, sp<rtur< etc.;

11

Mineralogie descriptiv<

b. stabilirea prin metode pirognostice (analiz< chimic< calitativ< pe cale uscat<)

a unuia sau mai multor elemente majore, care intr< în compoziYia mineralului;

2. Studiul microscopic optic care const< în determinarea caracteristicilor optice;

3. Utilizarea unor metode fizice sau fizico-chimice care apeleaz< la tehnologii şi

aparate complexe:

a. analiza spectral< – stabilirea calitativ< sau semicantitativ< a elementelor

chimice;

b. analiza cristalografic< – determinarea sistemului, a clasei cristalografice şi a

relaYiei axiale;

c. analiza cu raze X – roentgenografic< sau difractometric<;

d. analiza termic< – studiul comport<rii mineralului la înc<lzire;

e. studiul la microscopul electronic – aplicat mineralelor cu dimensiuni mici;

f. microscopie prin fluorescenY< de raze X – determinarea compoziYiei chimice;

g. microsonda electronic< – permite observarea incluziunilor submicronice,

stabilirea compoziYiei chimice calitative şi cantitative în anumite puncte.

Se mai poate apela, de asemenea, la spectroscopia de absorbYie, spectroscopia în

infraroşu, rezonanYa electromagnetic< de spin (R.E.S.) etc. Pentru identificarea unui mineral se poate recurge la o singur< etap< sau la mai multe, dar întotdeauna respectând ordinea enunYat< mai sus. Dac< identificarea

macroscopic< este nesigur<, se poate trece la cea microscopic<, iar de aici la una sau la mai multe dintre analizele enumerate în cadrul celei de-a treia etape.

O deosebit< importanY< în identificarea mineralelor o reprezint< parageneza

mineralului = mineralele formate în aceleaşi condiYii termodinamice. Trebuie avut în vedere faptul c< nu orice coexistenY< de minerale constituie o paragenez<. AsociaYia de minerale reprezint< totalitatea mineralelor care constituie un minereu sau o roc< şi care s-au format în aceleaşi condiYii de temperatur< şi presiune sau în condiYii diferite. Geneza mineralelor se refer< la modul în care a luat naştere o anumit< paragenez< sau asociaYie de minerale. Un sistem de compoziYie chimic< dependent< de procesul geologic care l-a generat va da naştere, în anumite condiYii termodinamice, unor minerale bine determinate = paragenez<. Ca urmare, în identificarea mineralelor se poate folosi şi diagnosticul de genez<.

Num<rul total de minerale depinde de definiYia adoptat< sau de interpretarea

definiYiei, dar în general poate fi stabilit în jurul cifrei de 2500, num<rul variet<Yilor fiind cam de patru ori mai mare, anual descoperindu-se în jur de 40 minerale noi. Datorit< num<rului foarte mare de minerale se impune o clasificare a acestora. Având în vedere specificul mineralogiei între celelalte ştiinYe ale naturii, o clasificare perfect< nu este posibil< datorit< variabilit<Yii şi complexit<Yii reale din natur<. O clasificare modern<, bazat< pe criterii chimico-structurale, clasificare acceptat< de majoritatea cercet<torilor moderni, împarte mineralele în opt clase:

1. Elemente native;

2. Sulfuri şi sulfos<ruri;

3. Oxizi şi hidroxizi;

4. Halogenuri;

5. CarbonaYi, nitraYi, boraYi, iodaYi;

6. SulfaYi, cromaYi, molibdaYi, wolframaYi;

7. FosfaYi, arseniaYi, vanadaYi;

8. SilicaYi.

12

Introducere

Dac< se repartizeaz< num<rul total de minerale cunoscute pe clase de minerale se vor obYine urm<toarele proporYii: silicaYi 25,8%, fosfaYi 17,5%, sulfuri 13,3%, oxizi şi hidroxizi 12,4%, sulfaYi 8,4%, halogenuri 5,8%, carbonaYi 4,5%, elemente native 3,3%, boraYi 2,9%. În cazul în care se analizeaz< repartiYia din punct de vedere al gradului de participare la constituYia scoarYei terestre, situaYia se modific< semnificativ. Astfel, „clark-urile” obYinute pentru diferitele clase de minerale sunt urm<toarele: silicaYi 81% (55% feldspaYi, 11% silice), oxizi şi hidroxizi 14%, carbonaYi 0,7%, fosfaYi 0,7%, halogenuri 0,5%, sulfuri şi sulfaYi 0,3-0,4% şi elemente native 0,1%, putându-se aprecia c< numai aproximativ 100 dintre mineralele cunoscute prezint< o r<spândire însemnat<

în scoarYa terestr<. Cel care a calculat pentru prima dat< compoziYia scoarYei terestre în procente de

greutate a fost cercet<torul american F. Clark în 1889. Academicianul rus A.E. Fersman

a propus ca cifrele medii care exprim< procentajul diferitelor elemente din scoarYa

terestr< s< fie numite „clark-uri”. Din cele 103 elemente chimice care configureaz< sistemul periodic al lui Mendeleev, numai foarte puYine sunt mai r<spândite în scoarYa terestr< şi anume: O, Si, Al, Fe, Ca, Na, K, Mg, H, Ti, C, Cl, P, S şi Mn, celorlalte elemente revenindu-le în greutate numai 0,17%. Astfel, majoritatea mineralelor scoarYei terestre sunt reprezentate de compuşii oxigenaYi ai siliciului, aluminiului, fierului precum şi ai metalelor alcalino-p<mântoase şi alcaline şi anume calciu, magneziu, sodiu şi potasiu. Dintre aceştia se remarc< oxizii şi s<rurile oxigenate (silicaYii, alumosilicaYii etc.) care intr< în compoziYia diferitelor roci care formeaz< scoarYa terestr<. Metalele care au o mare însemn<tate pentru industrie prezint< clark-uri care se exprim< de cele mai multe prin valori neglijabile. Principalele minerale surs< pentru metalele abundente şi respectiv rare din scoarYa terestr< sunt redate în tabelul 1.

Tabelul 1

I. Metale abundente din punct de vedere geochimic

Fier

Magnetit Fe 3 O 4 ; hematit Fe 2 O 3 ; goethit HFeO 2 ; siderit FeCO 3 ; pirit< FeS 2

Aluminiu

Hidrargilit Al(OH) 3 ; diaspor şi boehmit HAlO 2 ; caolinit Al 4 Si 4 O 10 (OH) 4 ; anortit CaAl 2 Si 2 O 8

Crom

Cromit FeCr 2 O 4

Titan

Rutil TiO 2 ; ilmenit FeTiO 3

Mangan

Piroluzit MnO 2 ; psilomelan BaMn 2+ Mn 4+ 8 O 16 (OH) 4 ; criptomelan KMn 8 O 16 ; rodocrozit MnCO 3

Magneziu

Magnezit MgCO 3 ; dolomit CaMg(CO 3 ) 2

Sodiu

Sare gem< (halit) NaCl

Potasiu

Silvin< KCl

II. Metale mai puYin abundente (rare) din punct de vedere geochimic

A. Metale calcofile (prezint< o afinitate puternic< pentru sulf)

Cupru

Covelin< CuS; calcozin< Cu 2 S; digenit Cu 9 S 5 ; calcopirit< CuFeS 2 ; bornit Cu 5 FeS 4 ; tetraedrit Cu 12 Sb 4 S 13

Zinc

Blenda (sfalerit) ZnS

Plumb

Galena PbS

Nichel

Pentlandit (Fe,Ni) 9 S 8 ; garnierit (Mg,Ni) 6 [Si 4 O 10 ](OH) 8

Stibiu

Stibin< Sb 2 S 3

Molibden

Molibdenit MoS 2

Arsen

Mispichel FeAsS; auripigment As 2 S 3 ; realgar AsS

13

Mineralogie descriptiv<

Tabelul 1 (continuare)

A.

Metale calcofile (prezint< o afinitate puternic< pentru sulf)

Cadmiu

SubstituYii ale Zn în blend< ZnS

Cobalt

Linnaeit Co 3 S 4 ; substituYii ale Fe în pirit< FeS 2

Mercur

Cinabru HgS

Argint

Argentit Ag 2 S; substituYii ale Cu şi Pb în ocurenYe comune (vezi cupru şi plumb)

Bismut

Bismutin< Bi 2 S 3

B.

Metale siderofile (prezint< o afinitate puternic< pentru fierul metalic)

Aur

Calaverit AuTe 2 ; krennerit (Au,Ag)Te 2 ; silvanit AuAgTe 4 ; petzit AuAg 3 Te 2

Platin<

Sperrilit PtAs 2 ; braggit PtS 2 ; cooperit PtS

Paladiu

Arseno-paladinit Pd 3 As; michenerit PdBi 2 ; froodit PdBi 2

Rhodiu

Iridiu

Rutheniu

Laurit RuS 2

Osmiu

C.

Metale litofile (prezint< o afinitate puternic< pentru oxigen)

Staniu

Casiterit SnO 2

Wolfram

Wolframit FeWO 4 ; scheelit CaWO 4

Uraniu

Uraninit (pechblend<) UO 2

Vanadiu

Carnotit K 2 (UO 2 ) 2 (VO 4 ) 2 ·3H 2 O; substituYii ale Fe în magnetit Fe 3 O 4

Niobiu

Columbit FeNb 2 O 6 ; piroclor NaCaNb 2 O 6 F

Tantal

Tantalit FeTa 2 O 6

Beriliu

Beril Be 3 Al 2 [Si 6 O 18 ]

14

Identificarea mineralelor pe baza propriet<Yilor macroscopice

1

IDENTIFICAREA MINERALELOR PE BAZA PROPRIET;XILOR MACROSCOPICE

Propriet<Yile macroscopice, pe care le urm<rim cu scopul de a diagnostica mineralele, pot fi grupate în propriet<Yi morfologice (forma cristalelor, habitusul cristalelor, aspectul agregatelor cristaline, prezenYa striaYiilor, maclele), propriet<Yi optice (culoarea mineralelor, culoarea urmei, luciul, transparenYa, asterismul, luminiscenYa etc.), propriet<Yi mecanice (duritatea mineralelor, clivajul, sp<rtura, elasticitatea etc.), şi alte propriet<Yi specifice cum sunt densitatea mineralelor, magnetismul, maleabilitatea, ductilitatea, reacYia la atacul cu diverşi reactivi chimici etc.

1.1. PROPRIET;XI MORFOLOGICE

Propriet<Yile morfologice ale mineralelor sunt legate de aspectul lor exterior şi cuprind atât observaYiile f<cute pe cristale izolate, cât şi pe agregate cristaline.

1.1.1. Forma cristalelor

Forma (conturul) cristalelor se refer< la modul în care sunt m<rginite cristalele individuale ale unui mineral. Dup< aspectul exterior al acestora se deosebesc:

1. Cristale idiomorfe (gr. idios = propriu, caracteristic; morphos = form<) sau euhedrale, m<rginite de feYe cristalografice (fig. 1.1.a) (ex. pirita FeS 2 , calcitul CaCO 3 ,

cuarYul SiO 2 , granaYii

Na[AlSi 3 O 8 ] – Ca[Al 2 Si 2 O 8 ] şi ortoclazi (Na,K)[AlSi 3 O 8 ], muscovitul KAl 2 [Si 3 AlO 10 (OH,F) 2 ], biotitul K(Mg,Fe,Mn) 3 [AlSi 3 O 10 (OH,F) 2 ] etc.);

Me [SiO 4 ] 3 , distenul Al 2 [SiO 4 ]O, feldspaYii plagioclazi

Me

2+

3

3+

2

2 [SiO 4 ]O, feldspa Y ii plagioclazi Me 2 + 3 3 + 2 Fig.

Fig. 1.1. Forma (conturul) mineralelor: a – idiomorf< = euhedral<; b – hipidiomorf< = subhedral<; c – xenomorf< = anhedral<.

15

Mineralogie descriptiv<

2. Cristale hipidiomorfe (gr. ypo = sub, inferior) sau subhedrale, m<rginite

parYial de feYe cristalografice (fig. 1.1.b) (ex. feldspaYii plagioclazi Na[AlSi 3 O 8 ] –

Ca[Al 2 Si 2 O 8 ] etc.);

3. Cristale xenomorfe (gr. xenos = str<in), allotriomorfe (gr. allotrios =

neobişnuit, diferit) sau anhedrale, m<rginite de suprafeYe oarecare (fig. 1.1.c) (ex. cuarYul SiO 2 , unele aliaje etc.).

1.1.2. Habitusul cristalelor

Habitusul cristalelor este proprietatea morfologic< care defineşte modul de

dezvoltare al cristalelor dup< direcYiile spaYiului. Din acest punct de vedere deosebim urm<toarele tipuri de habitus:

1. Habitusul izometric (gr. isos = acelaşi, egal) – se caracterizeaz< printr-o

dezvoltare egal< a cristalelor dup< cele trei direcYii ale spaYiului (X, Y, Z) şi are mai multe subtipuri:

a. Habitus cubic (ex. sarea gem< NaCl, galena PbS, pirita FeS 2 etc.);

b. Habitus octaedric (ex. diamantul C, magnetitul Fe 3 O 4 , fluorina CaF 2 , alaunii

Me + Al[SO 4 ] 2 ·12H 2 O etc.);

c. Habitus tetraedric (ex. blenda ZnS, tetraedritul (Cu,Fe,Zn) 12 Sb 4 S 13 etc.);

d. Habitus trapezoedric (ex. magnetitul Fe 3 O 4 , granaYii Me

2+

3

Me

3+

2

[SiO 4 ] 3 etc.);

e. Habitus dodecaedric romboidal (ex. granaYii etc.) şi dodecaedric pentagonal

(ex. pirita etc.);

f. Habitus romboedric, considerat tot un tip de habitus izometric deşi cristalele

nu sunt egal dezvoltate dup< toate direcYiile spaYiului, romboedrii turtiYi fiind mai puYin dezvoltaYi dup< axul Z, dar egal dezvoltaYi în plan perpendicular (ex. carbonaYii romboedrici – calcitul CaCO 3 , rodocrozitul MnCO 3 , magnezitul MgCO 3 etc.).

, rodocrozitul MnCO 3 , magnezitul MgCO 3 etc.). Fig. 1.2. Habitusul mineralelor: a – izometric;

Fig. 1.2. Habitusul mineralelor: a – izometric; b – tabular; c – prismatic; d – dendritic.

2. Habitusul tabular – se caracterizeaz< printr-o dezvoltare mai accentuat< dup<

dou< direcYii ale spaYiului (de regul< X şi Y) în raport cu cea de-a treia direcYie a spaYiului (Z) (ex. baritina BaSO 4 , gips CaSO 4 ·2H 2 O, feldspaYi Me + [AlSi 3 O 8 ] etc.);

3. Habitusul lamelar – caracterizat de o dezvoltare foarte accentuat< dup< dou<

direcYii ale spaYiului (de regul< X şi Y) în raport cu cea de-a treia direcYie a spaYiului (Z)

(ex. muscovitul KAl 2 [Si 3 AlO 10 (OH,F) 2 ], biotitul K(Mg,Fe,Mn) 3 [AlSi 3 O 10 (OH,F) 2 ] etc.);

4. Habitusul solzos – caracterizat de o dezvoltare redus< a cristalelor de forma

unor solzi, paiete fine etc. (ex. sericit, grafit, mineralele argiloase etc.).

16

Identificarea mineralelor pe baza propriet<Yilor macroscopice

5. Habitusul prismatic – caracterizat printr-o dezvoltare mai accentuat< dup< o direcYie a spaYiului (de obicei Z) în raport cu celelalte dou< direcYii ale spaYiului (X şi Y) reprezentat prin mai multe subtipuri:

a. Habitus scurt (ex. rutilul TiO 2 , casiteritul SnO 2 etc.);

b. Habitus columnar (lung) (ex. berilul Be 3 Al 2 [Si 6 O 18 ], cuarYul SiO 2 , apatitul Ca 5 (PO 4 ) 3 (F, Cl, OH, CO 3 ) etc.);

c. Habitus acicular (ex. stibina Sb 2 S 3 , bismutina Bi 2 S 3 , tremolitul

Ca 2 Mg 5 [Si 8 O 22 ](OH) 2 , actinotul Ca 2 (Mg,Fe 2+ ) 5 [Si 8 O 22 ](OH) 2 etc.);

d. Habitus fibros (ex. azbestul Mg 6 [Si 4 O 10 ](OH) 8 , gipsul CaSO 4 ·2H 2 O,

calcedonia = cuarY fibros, tremolitul Ca 2 Mg 5 [Si 8 O 22 ](OH) 2 etc.);

e. Habitus scheletic (dendritic) – caracterizat de o dezvoltare exagerat< într-o

singur< direcYie care determin< formarea de cristale dendritice (gr. dendros = arborescent) (cuprul nativ, aurul nativ, argintul nativ, oxizii de mangan etc.), cristale filiforme (aurul nativ, argintul nativ), agregate eflorescente (cloruri şi sulfaYi hidrataYi).

1.1.3. Dimensiunile cristalelor

Datorit< diverselor condiYii de formare existente la nivelul scoarYei terestre, acelaşi mineral poate s< apar< sub form< de cristale de dimensiuni foarte variate. În general, cristalele au dimensiuni submilimetrice, milimetrice şi chiar centimetrice. Cristalele de mari dimensiuni sunt rare şi mai puYin perfecte decât cele mici. Ele se formeaz< în procesele pegmatitice, hidrotermale, metasomatice de contact sau în zona de oxidaYie. În tabelul 2 sunt redate mai multe exemple de cristale cu dimensiuni foarte mari.

Tabelul 2. Cristale de dimensiuni neobişnuite (dup< J.H. Rösler, 1980, şi P. Rickwood, 1981, din I. Mureşan, 1997, modificat).

Mineralul

M<rimea

Masa

OcurenYa

Geneza

(lungime/l<Yime

/în<lYime), cm

Kamacit (Fe-Ni)

92x54x23

303

kg

Gressk, Minsk Oblast (Rusia)

Meteoritic

Cupru *

-

420

t

Halbinsel Keweenaw, Michigan (SUA)

Hidrotermal;

 

impregnaYie în

 

diabaz

Argint *

-

1,35 t

Sudul Arizonei (SUA)

Zona de

cimentaYie

Aur *

-

153

kg

Chile

-

Aur

30

-

Mother Lode, California (SUA)

Hidrotermal

Fier *

-

25 t

Ovifak, insula Disko (Groenlanda)

În magme

bazaltice

Platin< *

-

11,5 kg

Taghil (Uralul de sud, Rusia)

În ultrabazite

Diamantul

9

3025,75

Mina Premier, lâng< Kimberley (Africa de Sud)

Lichid magmatic,

„Cullinan”

carate =

în kimberlite

605

g

 

Sulf

225x165x11

5,14 kg

Mina Perticara, Urbino (Italia)

Exhalativ

Sulf

14x13x4

-

Cianciana, Sicilia, Italia

Sedimentar

Blend< ZnS

7

-

Trepča (Serbia de sud)

Hidrotermal

* mineralele cu asterisc sunt agregate

17

Mineralogie descriptiv<

Tabelul 2 (continuare)

Mineralul

 

M<rimea

Masa

OcurenYa

Geneza

(lungime/l<Yime

/în<lYime), cm

Galen< PbS

25

(lungimea

118

kg

Minele Great Laxey şi Foxdale (Marea Britanie)

Hidrotermal

muchiei)

 

Stibin< Sb 2 S 3

60x5x5

6,95 kg

Mina Yokohi, Ichinokawa, insula Shikoku, provincia Iyo (Japonia)

Hidrotermal

Stibin<

585x57x48

7,41 kg

Ichinokawa, insula Shikoku, provincia Iyo (Japonia)

Hidrotermal

Pirit< FeS 2

50

(lungimea

-

Crysa lâng< Xánthe (Macedonia, Grecia)

Pneumatolitic

muchiei)

Tetraedrit Cu 12 Sb 4 S 13

15

2,6 kg

Mina Irazein, Ariege (FranYa)

Hidrotermal

Tennantit (Cu,Fe) 12 As 4 S 13

30

14,7 kg

Tsumeb (Namibia)

Hidrotermal

Proustit Ag 3 AsS 3

12,7x7,62

-

Schneeberg (Germania)

Hidrotermal

Proustit

8,3x4,5x3,5

-

Chanarcillo, Atacama (Chile)

Hidrotermal

Bournonit

11,43x2,54

-

Liskeard, Cornwall (Anglia)

Pneumatolitic

PbCuSbS 3

(diametru x

grosime)

Bournonit

> 10

-

Mina Vibora, Machacamarca (Bolivia)

Hidrotermal

Enargit Cu 3 AsS 4

8x3

-

Tsumeb (Namibia)

Hidrotermal

Enargit

7,6x5,1

-

La Paz (Bolivia)

Hidrotermal

Argyrodit Ag 8 GeS 6

18x15x12

20,09 kg

Bolivia

Hidrotermal

Sare gem< NaCl

100

(lungimea

-

Allertal (BRD), Detroit (SUA)

Sedimentar

muchiei)

Fluorin< CaF 2

213

(lungimea

>

16 t

Districtul Petaca, New Mexico (SUA)

Pegmatitic

muchiei)

Spinel MgAl 2 O 4

-

26,8 kg

Amity, Orange Co. (New York, SUA)

Metamorfic

Corindon Al 2 O 3

61x30

152

kg

Transvaal (Africa de Sud)

Metamorfic

Safir (corindon

-

200

carate

Ratnapura (Sri Lanka)

Metamorfic

albastru)

= 240 g

Hematit Fe 2 O 3

10

(tabular,

-

Rio, Insula Elba (Italia)

Contact

diametru)

pneumatolitic

Ilmenit FeTiO 3

-

7 kg

Kragero (sudul Norvegiei)

Pegmatitic

Uraninit UO 2

11x75x5

1,8 kg

Wilberforce, Connecticut (SUA)

Pegmatitic

Brucit Mg(OH) 2

14x8x1

270

g

Texas, Lancaster County, Pennsylvania (SUA)

 

Columbit (Fe,Mn)(Nb,Ta) 2 O 6

76x61x0,64

15,4 kg

Mina Bob Ingersoll, Dike-ul nr. 1, Black Hills, Dakota de Sud (SUA)

Pegmatitic

Columbit

61,2x51x51

827

kg

Mina Bob Ingersoll, Dike-ul nr. 1, Black Hills, Dakota de Sud (SUA)

Pegmatitic

Calcit CaCO 3

700x700x200

>

254 t

Helgustadir, Reydarfjördur (Islanda)

În golurile din bazalte

Calcit

600x600x300

>

280 t

Helgustadir, Reydarfjördur (Islanda)

În golurile din bazalte

Dolomit CaMg(CO 3 ) 2

15

-

Trepča (Serbia de sud)

Hidrotermal

18

Identificarea mineralelor pe baza propriet<Yilor macroscopice

Tabelul 2 (continuare)

 

Mineralul

 

M<rimea

 

Masa

OcurenYa

Geneza

 

(lungime/l<Yime

 

/în<lYime), cm

Malachit * CuCO 3 ·Cu(OH) 2

 

-

cca. 50 t

Mednorudjansk lâng< Nižnij Taghil (Ural, Rusia)

Zona de

oxidare

Salpetru de Chile NaNO 3

 

17,4

-

Tarapaca (Chile)

Evaporitic

Gerhardtidit Cu 2 (NO 3 )(OH) 3

0,3x0,15x0,1

0,0153 g

Likasi, Shaba (Zair)

Evaporitic

Kernit Na 2 B 4 O 7 ·4H 2 O

 

244x91x91

>

3,8 t

Kramer, Kern County, California (SUA)

Metamorfic de

   

contact

Lautarit Ca(IO 3 ) 2

 

1,6 (lungimea

200

g

Pampas del Pique III, sau Pampas Grove (Chile)

Evaporitic

 

muchiei)

 

Schwartzembergit Pb 5 (IO 3 )Cl 3 O 3

 

0,6x0,4x0,2

0,118 g

Mina San Rafael, Sierra Corda, Caraoles (Chile)

Pneumatolitic

Baritin< BaSO 4

 

-

45

kg

Dufton, Westmorland (Anglia)

Hidrotermal

Gips CaSO 4 ·2H 2 O

 

305x43x43

>

1,3 t

Mina Braden, El Teniente (Chile)

Hidrotermal

Crocoit PbCrO 4

 

11x1,1x1,1

80

g

 

Mina Adelaide,

Supergen

   

Dundas, Tasmania

(Australia)

Wulfenit PbMoO 4

 

8,3x7,5x3

1,27 kg

Tsumeb (Namibia)

Pneumatolitic

Scheelit CaWO 4

 

20x14,5x12

5,855 kg

Kramat Pulai, Persk (Malayezia)

Pneumatolitic

Wolframit (Fe,Mn)WO 4

 

20

-

Good Luck Claim, Hill City, Dakota de Sud (SUA)

Pneumatolitic

Apatit Ca 5 (PO 4 ) 3 (OH,F,Cl)

213x122

5,443 t

Mina Aetna, Quebec (Canada)

Pegmatitic

(lungime x

diametru)

 

Monazit CePO 4

 

15x29x28

-

Mars Hill, Carolina de Nord (SUA)

Pegmatitic

Ambligonit LiAlPO 4 (F,OH)

762x244x183

>

102 t

Mina Hugo, Keystone, Dakota de Sud (SUA)

Pegmatitic

Triphyllit Li(Fe,Mn)PO 4

 

366x61x61

>

4,8 t

Palermo Pegmatit,

Pegmatitic

   

New Hampshire

(SUA)

Triphyllit

 

244x183x122

>

19,5 t

Palermo Pegmatit,

Pegmatitic

   

New Hampshire

(SUA)

Legrandit Zn 3 (AsO 4 )·2½H 2 O

peste 15

-

Mina Ojuela, Mexic

Pneumatolitic

Mimetit Pb 5 (AsO 4 ) 3 Cl

 

6x2,7 (lungime

274

g

Tsumeb (Namibia)

Pneumatolitic

 

x diametru)

 

Vanadinit Pb 5 (VO 4 ) 3 Cl

 

12x4(diametru)

1,14 kg

Abenab, 28 km nord de Grootfonteim (sudul Norvegiei)

Pneumatolitic

Vivianit Fe 3 (PO 4 ) 2 ·8H 2 O

 

130

-

Anloua (Camerun)

Zona de

oxidare

Novacekit * Mg(UO 2 ·AsO 4 ) 2 ·9H 2 O

 

6

-

Brumado, Bahia State (Brazilia)

 

Granat

Me

2 +

3

Me

3

2

+

[

SiO

4

] 3

-

1 t

 

Sundfjord, Vestland

(Norvegia)

Pegmatitic

19

Mineralogie descriptiv<

Tabelul 2 (continuare)

 

Mineralul

   

M<rimea

 

Masa

OcurenYa

Geneza

 

(lungime/l<Yime

 
 

/în<lYime), cm

Granat

Me

2 +

3

Me

3

2

+

[

SiO

4

] 3

230 (lungimea

muchiei)

37,5 t

Kristiansand (sudul

Norvegiei)

Metasomatic

Granat

100x70x40

700

kg

Gjølanger (vestul

Metasomatic

Norvegiei)

Granat

91 (diametru)

>

1,5 t

Barton Deposit,

Metasomatic

 

munYii Gore,

Adirondacks (SUA)

Zircon Zr[SiO 4 ]

 

-

7 kg

Brudenell, Ontario

Pegmatitic

 

(Canada)

Disten Al 2 [SiO 4 ]O

 

50

 

Prilep (Serbia de sud)

Metamorfic

Topaz Al 2 [SiO 4 ](OH,F) 2

 

91x91x91

>

2,6 t

Districtul Ribaue-

Pegmatitic

   

Alto Ligonha

(Mozambic)

Topaz

-

270

kg

Minas Geraes

Pegmatitic

(Brazilia)

Epidot Ca 2 (Al,Fe) 3 [SiO 4 /Si 2 O 7 /O/OH]

cca. 100

-

Knappenwand, în

Hidrotermal

valea pârâului

 

Untersulz (Austria)

Allanit (orthit) (Ca,Ce) 2 (Al,Fe) 5 Si 3 O 12 (O,OH)

-

150

kg

Bearing Hill, Texas (SUA)

Pegmatitic

Allanit (orthit)

 

114x38 (lungime

375

kg

Arendal (Norvegia)

Pegmatitic

 

x

diametru)

Beril Be 3 Al 2 Si 6 O 18

 

1800x350

>

379 t

Malakialina (Republica Malgaş<)

Pegmatitic

 

(lungime x

 

diametru)

 

Beril

-

200

t

Picui (Brazilia)

Pegmatitic

Smarald (beril verde)

 

20x20 (lungime

-

Sverdlovsk (Ural,

Metasomatic

 

x

diametru)

Rusia)

Aquamarin

 

(beril

albastru

48,5x42

110,5kg

Minas Geraes

Pegmatitic

deschis)

(Brazilia)

Cordierit Mg 2 Al 3 [AlSi 5 O 18 ]

20

-

Näverberg (Suedia)

Metamorfic

Turmalin< (Na,Ca,Mn)(Mg,Al,Fe,Li) 6 · ·[B 3 Al 3 Si 6 (O,OH,F) 30 ]

270

-

Nuevo, California de Sud (SUA)

Pegmatitic

Schörlit (turmalin< neagr<)

300x100

-

Östergötland (Suedia)

Pegmatitic