12 17 26 46petrografie Sedim Lucrari Practice

Universitatea din București
Facultatea de Geologie și Geofizică

Departamentul de Mineralogie
Petrografie sedimentară
Lucrări de laborator
Lect. Dr. Relu-Dumitru ROBAN
2011-2012
Inginerie geologică și Geofizică

PETROGRAFIE SEDIMENTARA
Lect. dr. Relu D. Roban
LUCRARI PRACTICE
1. Particule sedimentare. Limbaj descriptiv
2. Sistematica rocilor sedimentare. Rocile siliciclastice. Particule: Granoclaste (Q, F, mice, minerale
grele) si litoclaste (plutonice, vulcanice, metamorfice si sedimentare)
3. Diageneza siliciclastitelor
4. Sistematica siliciclastitelor: brecii si conglomerate
5. Sistematica siliciclastitelor: gresii si greywackes I
6. Sistematica siliciclastitelor: gresii si greywackes II
7. Petrografia piroclastitelor: particule (bombe, lapili, cinerite; vitroclaste, cristaloclaste, litoclaste)
8. Petrografia piroclastitelor: sistematică - tufuri
9. Petrografia calcarelor: minerale si particule carbonatice
10. Diageneza calcarelor si dolomitelor
11. Sistematica calcarelor si dolomitelor I
12. Sistematica calcarelor si dolomitelor II
13. Recuperari, recapitulare
14. Evaluare -Test
Total 28
Conditii de promovare:
Maxim 2 absente
Minim nota 5 la test.

Bibliografie
Anastasiu N.(1981) -Minerale si roci sedimentare; Ed.Tehn.Buc.; 325 p
Anastasiu N. (1986) -Procese petrologice sedimentare.TUB. 220 p
Anastasiu N. (1988) -Rocile sedimentare.TUB. 325 p
Anastasiu N. (1988) -Petrologie sedimentara. Ed.Tehnica, Bucuresti. 350 p
Anastasiu N., Jipa D. (1983) -Texturi si structuri sedimentare. Ed.Tehnica, Bucuresti, 275 p
Anastasiu N, Cristina Panaiotu (1995) -Petrologie si Sedimentologie aplicata. CCPHG.
Anastasiu N. (1998) Sedimentologie si Petrologie sedimentara. Edit.Univ.Bucuresti, 400 pag
Anastasiu N., Popa M., Varban B., (1998) Sedimentologie si Petrologie sedimentara – Caiet de lucrari
practice. Edit.Univ.Bucuresti, 160 pag.
Blatt H. (1982) Sedimentary Petrology. Freeman and Co.London. 360 p
Boggs S (jr) (1987) Principles of Sedimentology and Stratigraphy. Merrill Publ. Co.Toronto. 650 p
Brenchley P.I.,Williams P.I.(1985) Sedimentology. Blacwell Sci. Publ.Oxford. 350 p
Dravis J.J., 1991. Carbonate petrography -update on new techniques and applications. Journal of
Sedimentary Petrology, 626-628.
Friedman C.M.,Sanders S.E.(1978) Principles of Sedimentology. Willey, NewYork. 430 p
Reading H.G. (ed.), 1996. Sedimentary environments: process, facies and stratigraphy (3rd edition).
Blackwell Scientific Publication, Oxford, 688p
Tucker ME, 1988. Technics in sedimentology, Blackwell, 408p.
Tucker ME, Wright VP, 1990. Carbonate sedimentology, Blackwell, 498p.

Lucrari practice - Petrlologie sedimentara
Lucrari practice 1
Particule sedimentare:
categorii fundamentale, trasaturi generale
CAUZE EFECTE ALE PROCESELOR

DEPOZITIONALE
acumulare
particule
Relatii intre particule
sedimentare
( structuri
sedimentare)
origine fizico-
mecanice mecanica
dezagregare (epi)clast Unitati

depozitionale
explozie vulcanica piroclast
chimice autigene
precipitare (bio)chimica cristale;

alocheme
biotice biogene
bioacretie
schelete;
biosecretie bioclaste
Lucrare practica
Urmand exemplul dat sa se completeze una dintre cele 3 fise de lucru (T1 a-c). Utilizati sistemele de referinta anexate.
1
Sisteme de referinţă
Scara granulometrica
Denumirea categoriilor granulometrice

Dimensiunea clastelor rom. engl. (Shepard)
mm phi
-log2d(mm)
>256 <-8 blocuri rudit boulders gravel
64 -6 galeţi (psefit) cobbles
4 -2 pietriş pebbles
2 -1 granules
1 0 f.grosier arenit v. coarse sand
0.5 1 grosier (psamit) coarse
0.25 2 mediu medium
0.125 3 fin fine
0.063 4 f.fin v. fine
0.031 5 grosier silt coarse silt
0.016 6 mediu (aleurit) medium
0.008 7 fin fine
0.004 8 f.fin v. fine
<0-.004 >8 lutit (pelit) clay
Scara granulometrica Udden-Wentworth
Sortarea
Clasificarea tipurilor de sortare in functie de valorile deviatiei

standard, in phi, Compton, (1962), din Davis, (1992).
Forma clastelor
Diametrele unui granul detritic in raport cu care se apreciaza parametrii morfometrici:

L(a)-lungimea, l (b)-latimea, E (c)-grosimea, din Anastasiu si Jipa (1983)
Descrierea categoriilor morfometrice ale clastelor, Zingg 1954,

sursa www.science.ubc.ca
Conturul clastelor
Clasele de apreciere a rotunjimii (dupa Tucker, 1991)

Forma si conturul cristalelor
Dimensiuni:
Contur:
Microcristalin (<1 mm)
Mezocristalin (<5mm>1 mm)
Euhedral (idiomorf)
Macrocristalin (>5 mm)
Subhedral (hipidiomorf)
Forma - habitus
Anhedral (xenomorf)
Izometrică
Tabulară
Prismatică
Aciculară
Contactul intre particule
Libere
Tangenţiale
Liniare
Concav-convexe
Suturale
Tema nr. 1 Exemplu
Descrieţi şi diagnosticaţi particulele sedimentare
Dimensiuni: 0,2-0,8 mm- microcristaline
Sortare: -
Contururi: euhedrale
Contacte: libere, subordonat tangentiale

si liniare
Compoziţie: anhidrit
Diagnostic: cristale
Proces: precipitare chimică

Dimensiuni: 1-2 mm
Sortare: bună
Contururi: specifice, rotunjite
Contacte: tangentiale si liniare

Compoziţie: calcit
Diagnostic: alocheme- ooide

0,5 mm Proces: mixt precipitare chimica
si decantare mecanica
Dimensiuni: 0,5-1,5 mm
Sortare: slabă
Contururi: specifice
Compoziţie: calit
Diagnostic: biomorfe, placi de echinide

0,5 mm
Proces: biotic -biosecretie si mecanic acumulare
Dimensiuni: arenit mediu -grosier
Sortare: slaba
Contururi: subangulare-subrotunjite

si liniare
Compoziţie: probail cuart
0,5 mm
Diagnostic: claste
Proces: mecanic (dezagregare, transport, acumulare)

Tema nr. 1- a Exemplu
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
Proces:
Dimensiuni:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
1 mm
Proces:
Dimensiuni:
Contur:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Tema nr. 1- b Exemplu
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,5 mm
Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,5 mm Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Tema nr. 1- c Exemplu
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
1 mm
Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm Proces:
Dimensiuni:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Dimensiuni:
Sortare:
Contururi:
Contacte:
Compoziţie:
Diagnostic:
0,125 mm
Proces:
Lucrari practice 2
Sistemetica rocilor sedimentare

-criterii de clasificare-
Criteriile folosite in sistematica rocilor sedimentare sunt: chimic, mineralogic, textural
(grnulometric si morfometric), gradul de consolidare, raportul particule/liant (ciment sau
matrice) si mai departe proportia tipurilor de liant. Cu cat complexitatea proceselor care
guverneaza un sistem este mai mare, cu atat este mai dificil sa se faca o ordonare omogena a
categoriilor. Un criteriu de clasificare acceptat, al rocilor exogene, este cel chimic dar, in
aceeasi ierarhie sunt sistematizate si roci definite prin criterii genetice si mineralogice.
Dupa criteriul chimic:
Roci siliciclastice (Terigene, detritice)
Roci carbonatice (Calcare si dolomite)
Roci silicolitice
Roci fosforitice
Roci ferilitice
Roci manganolitice
Roci alitice (Bauxite)
Dupa criteriul genetic:
Roci evaporitice
Roci piroclastice
Dupa criteriul mineralogic:
Roci argiloase
Tranzitiile de la o categorie la alta sunt definite prin “roci hibride” – categorii
petrografice care includ particule sedimentare de naturi genetice sau compozitionale diferite.
Gradul lor de amestec, exprimat procentual, impune terminologia utilizata (ex, gersii
calcaroase, calcare gresoase etc.)
Rocile siliciclastice
Rocile siliciclastice sunt compuse din particule clastice si liant. Particulele reflecta
compozitia rocilor din aria sursa a carei pozitie poate fi intra- si extrabazinala. Particulele
care au suferit un proces de transport si au un caracter extrabazinal, se numesc si alogene;
constituentii postdepozitionali, adesea cristale si agregate cristaline, au un caracter autigen, si
intra in constitutia cimentului.
Fractiunea alogena (clastica) este formata din granoclaste si litoclaste (fragmente de
roci policristaline si poliminerale).
Granoclastele, in functie de greutatea specifica se impart in:
1. fractia usoara: cuart, feldspati, mice, clorite;
2. fractia grea: granat, zircon, turmalina, rutil, aur etc.
Fractia usoara
a) Cuartul
Este un mineral stabil in conditiile exogene datorita compozitiei sale si atinge o
frecventa pana la 95-98% in cadrul rocilor sedimentare epiclastice. Nu este un bun
indicator al provenientei, insa, prezenta sa in cantitate mare este un indiciu al maturitatii
rocii.
b) Feldspatii
Dupa compozitia lor sunt de doua tipuri: potasici si plagioclazi. Legatura ionica dintre
cationii K+ , Na+ si Ca+, si radicalul silicatic [Si4O8]4- unde Al3+ poate substitui unul sau
1
doi atomi de Si4+, face ca feldspatii sa aiba un caracter metastabil in conditii exogene si sa
fie supusi proceselor de alterare (hidroliza). Clivajul si duritatea sunt caracteristici care
implica o mai slaba rezistenta mecanica. Participa la alcatuirea rocilor epiclastice in
proportii medii, de la 15% si mai rar de 25%. Caracteristicile lor fac sa fie buni indicatori
de arii sursa.
c) Micele, cloritele si mineralele argiloase
Se concentreaza in fractiunile granulometrice siltice si lutitice. Asocierea cu fractia
arenitica este proprie muscovitului, biotitului si cloritului. Au un caracter metastabil, iar
rezistenta mecanica este redusa datorita clivajului foarte bun (mice). Filosilicatii alogeni
participa in alcatuirea rocilor siliciclastice in proportii medii de 5-1% si, rar, peste 25%.
Caracteristicile lor, parageneza si culoare, permit aprecieri asupra provenientei. O atentie
deosebita trebuie acordata cloritului pentru determinarea caracterului autigen sau alogen.
Fractia grea
Este reprezentata de minerale care au greutatea specifica mai mare decat a
bromoformului (2,9 g/cm3). Participa la alcatuirea rocilor siliciclastice intr-o proportie medie
de 1-3% din masa acestora. Prin particularitatile lor chimice, morfologice si optice, reflectand
conditiile standard de cristalizare, aceste minerale grele reprezinta excelenti indicatoi de arii
sursa. Datorita stabilitatii mari, impreuna cu cuartul pot fi folosite ca indicatori ai maturitatii.
De asemenea pot fi folosite in corelarile stratigrafice, acolo unde lipsesc datele
biostratigrafice.
Litoclastele (fragmentele litice)
Aceasta categorie inglobeaza fragmente compuse din mai mult de doua cristale ale
aceleeasi specii minerale sau ale unor specii diferite. Fragmentele litice apartin tuturor
categoriilor de roci cunoscute magmatice – plutonice si vulcanice - metamorfice si
sedimentare. Sunt un indicator direct al ariilor sursa. Se mai folosesc in corelari stratigrafice
la interpretarea conditiilor hidrodinamice din timpul transportului si la stabilirea distantei
fata de aria sursa.
Fractiunea autigena
În sedimentele si rocile siliciclastice, mineralele autigene (de neoformatie), mult
subordonate celor alogene, sunt reprezentate prin specii din grupa silicei (cuart, calcedonie,
opal), prin carbonati (calcit, dolomit, siderit), prin sulfati (gips, anhidrit, baritina), fosfati
(colofan), oxizi si hidroxizi de fier (hematit, goethit), silicati (glauconit, clorit), sulfuri
(pirita) etc. Ele reprezinta produse de precipitare din solutii interstitiale sau din ape de
circulatie si se întâlnesc sub forma de ciment, de cristale euhedrale diseminate sau formând
pseudomorfoze dupa cristale mai vechi.
Alti constituenti
Alaturi de constituentii principali, ca o expresie a originii foarte diferite a produselor
din epiclastite si a proceselor care interfereaza cu mecanismele de acumulare a clastelor, se
mai pot gasi vulcanoclaste si/sau bioclaste. Prezenta piroclastelor - reprezentate prin
vitroclaste, cristaloclaste sau litoclaste - se datoreste exploziilor vulcanice concomitente
sedimentarii terigene. Ele contamineaza materialul detritic si determina, atunci când
participarea lor este mare, tranzitia spre vulcanoclastite (piroclastite). Bioclastele sunt
prezente curente în gresii si conglomerate. Ele apartin fie unor organisme care au trait în
ambianta sedimentarii siliciclastice - moluste, echinoderme, foraminifere, fie unor depozite
mai vechi, carbonatice sau silicioase din care au fost remaniate.
2
Lucrare practică
Ora I
• Alegeti mai multe sectiuni subtiri diferite.
• Identificati si descrieti tipurile de granoclaste si litoclaste din fiecare proba dupa
algoritmul prezentat in fisele de lucru nr. I A si I B.
Ora II
Analizati integral o proba dupa algoritmul fisei de lucru nr. II.
Comparator vizual pentru estimarea proportiilor
3
Fisa de lucru nr. I A – Granoclaste
Diagnostic Dimensiuni .......................................................

Granoclast................................................ (clasa granulometrică) .......................................................
.......................................................
Desen
Forma .......................................................
(rotunjime) .......................................................
.......................................................
Transformări secundare .......................................................
.......................................................
.......................................................
scara

.......................................................
Desen
Forma .......................................................
(rotunjime) .......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
scara

.......................................................
Desen
Forma .......................................................
(rotunjime) .......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
scara

.......................................................
Desen
Forma .......................................................
(rotunjime) .......................................................
.......................................................
.......................................................
.......................................................
scara
4
Fisa de lucru nr. I B – Litoclaste
Diagnostic Compoziţie ..............................................

Litoclast .............................. mineralogică ..............................................
Desen
Dimensiuni ..............................................
(clasa granulometrică) ..............................................
Forma ..............................................
(rotunjime) ..............................................
Structura ..............................................
..............................................
Transformări secundare ..............................................

..............................................
Scara:

Desen
Dimensiuni ..............................................
Forma ..............................................
(rotunjime) ..............................................
Structura ..............................................
..............................................

..............................................
Scara:

Desen
Dimensiuni ..............................................
Forma ..............................................
(rotunjime) ..............................................
Structura ..............................................
..............................................

..............................................
Scara:
5
Fisa de lucru nr. II - Analiza integrala unei sectiuni subtiri
1. Raportul, cadru scheletic mineral / porozitate: …………/…………..

2. In cadrul scheletului mineral (….%) se estimeaza procentajul: particule ….% , liant ….%
3. In cadrul particulelor (….%) se estimenaza procentajul:granoclaste ….%, litoclaste ….%
(folositi comparatoarele vizuale pentru estimarea proportiilor)
4. Particule siliciclastice ….% (raportare initiala la suprafata sectiunii -totalul particulelor coincide cu cel
prezentat la pct. 2)
Granoclaste % Observatii Litoclaste % Observatii
Total granoclaste Total litoclaste
5. Analiza normata
Raportare initiala la suprafata sectiunii Analiza normata
Granoclaste [%] Litoclaste [%] Total [%] Granoclaste [%] Litoclaste [%] Total [%]
100
6.Contacte intre particule

libere % tangentiale% liniare% concave-convexe% suturale%
7.Sortare
foarte buna buna moderata slaba foarte slaba
8. Interpretarea datelor
Caracterisitici ale ariilor sursa
Grad de prelucrare (după caz) si modalitate

de transport
Grad de maturitate compozitionala
Consideraţii paleoclimatice (dacă este cazul)
6
Desene reprezentative fisa II
scara
scara
scara
scara
7
Lucrari practice 3
Diageneza siliciclastitelor
Diageneza – noţiuni generale
Diageneza însumează totalitatea proceselor de natură fizico-mecanica şi chimică, care

afectează postdepoziţional sedimentele, transformându-le în roci consolidate, în timpul
îngropării progresive pâna la limita cu metamorfismul şi, în timpul exondării şi supunerii
rocilor sedimentare factorilor exogeni, pâna la limita cu alterarea.
Procesele diagenetice fizico-mecanice sunt compactarea iar cele chimice -cimentarea,

dizolvarea selectivă, neomorfismul, metasomatoza, dizolvarea sub presiune.
Etapele diagenezei sunt: sindiageneza sau îngroparea până la 100 m; anadiageneza,

îngroparea până la limita cu metamorfismul şi epidiageneza sau etapa de exondare.
Cadrul diagenezei este spatiul interstitial condiţionat de: relaţiile dintre particule
(tipul de contacte şi gradul de împachetare); mediul depoziţional (chimismul soluţiilor
interstiţiale); evoluţia proceselor postdepoziţionale (compactare, cimentare, dizolvare).
Exprimarea fizică a spaţiului interstiţial este porozitatea ce reprezintă sistemul de goluri din
masa unui sediment sau a unei roci. Aceasta poate fi primară (depoziţională) şi secundară
(postdepoziţională). Porii mai pot fi clasificaţi şi în fucţie de factorii de control care pot fi
datoraţi fabricului rocilor sau sedimentelor. În anexa I pot fi urmarite tipurile de pori.
În funcţie de locul unde au loc procesele diagenetice se pot separa trei medii distincte:
dulcicol meteoric, marin freatic, de îngropare profundă.
Fig. 1. Mediile diagenetice
1
Particularităţile diagenezei siliciclastitelor
Tabel 1. Particularităţile etapelor diagenetice ale siliciclastitelor

Etapa diagenetică Caracteristici Procese diagenetice specifice
SINDIAGENEZA -etapa de îngropare superficială -compactare
(EOGENEZA) 1-100 m; -dizolvare selectivă
-timp=mii-milioane ani
-soluţii interstiţiale cu chimismul
dependent de mediul de acumulare:
marin sau continental
ANADIAGENEZA -etapa de îngropare profundă max. -cimentare
(MEZOGENEZA) 10.000m -dizolvare selectiva
-timp=zeci de milioane ani -dizolvare sub presiune
-soluţii interstiţiale saline, neutre şi -metasomatoza
alcaline -neomorfism
EPIDIAGENEZA -etapa de exondare -dizolvare selectivă
(TELOGENEZA) -soluţii interstiţiale de origine -fracturare
meteorică, acide. -cimentare pe fracturi
Particulele siliciclastice sunt consolidate prin liant, care poate fi:
-ciment = produs chimic =prin precipitare din soluţiile interstiţiale (Anexa II)
-matrice= produs mecanic=claste de dimensiuni mai mici
Procese diagenetice şi efectele lor
Tabelul 2. Procesele diagenetice şi efectele lor

Proces Efecte Observatii
COMPACTARE reducerea modificarea contactelor de la tangenţiale la liniare
porozitatii deformarea micelor la contactul cu claste mai rigide
CIMENTARE reducerea tipuri de cimenturi
porozitatii
mineralogic morfometric structural
-silicios=opal, - mozaic, granular - de pori;
calcedonie, cuart - acicular - de supracreştere
-carbonatic=calcit, - fibros - poikilotopic
siderit
-argilos=illit, caolinit,
clorit, montmorillonit
-feruginos=hematit
DIZOLVARE creste are loc în cazul circulaţiei unor soluţii cu agresivitate chimică pentru o parte
SELECTIVA porozitatea din claste; ex:dizolvarea Fp, a fazelor instabile în Lv, corodarea cuarţului.
DIZOVARE SUB reduce duce la formarea contactelor concav-convexe între particule diferite
PRESIUNE porozitatea mineralogic sau la contacte suturale între particule similare mineralogic
NEOMORFISM reduce recristalizare = aragonit-calcit; opal-calcedonie-cuarţ;
porozitatea supracretere = dezvoltări sintaxiale în jurul granoclastelor = coroane de
supracr.;ex:cuarţ
METASOMATISM reduce sau substituirea particulă cu particulă a unui mineral cu altul; afecteaza atât
creşte clastele cât şi cimentul; ex:calcitizarea Fp, silicifierea calcitului.
poroziatatea
A. Compactare: ex. deformarea muscovitului plastic la contactul cu granoclastele de cuarţ;

contactele tind sa devină liniare.
2
B. Cimentare: cimenturi calcitice de pori - cristalele au un aspect druzic mozaicat,

inechigranular; Cpk-ciment calcitic poikilotopic; precipitarea acestuia este foarte târzie şi
duce la apariţia contactelor libere între claste.
Fig. 2 Compactarea (A) şi cimentarea (B)
C. Dizolvare: dizolvarea selectivă a granoclastelor de Fp în lungul planelor de clivaj şi

dizolvarea parţială (corodarea) a Qm la contactul cu cimentul calcitic.
D. Dizolvare sub presiune cu formarea de contacte suturale între granoclastele de Qm şi a
contactelor concav-convexe între Qm şi Fp.
Fig. 3 Dizolvarea selectivă (C) şi dizolvarea sub presiune (D)
E. Neomorfism: Re = cristalizarea silicei opal-calcedonie în litoclaste vulcanice;

transformarea aragonit-calcit în bioclaste; Sup = supracrestere sintaxială a granoclastelor de
Qm - limitele anterioare ale particulei sunt marcate de o peliculă fină cu impurităţi.
F. Metasomatism: calcitizarea feldspatilor plagioclazi; se iniţiază în lungul planelor de clivaj
care reprezinta căi de acces pentru fluidele interstiţiale.
Fig. 4 Neomorfismul, Re- recristalizare şi Sup - supracreştere (E) şi metasomatoza (E)
3
Particularităţile mediilor diagenetice

Tabelul 3. Mediile diagenetice şi caracteristicile soluţiilor interstiţiale
Mediul diagenezei Caracteristici
DULCICOL (METEORIC) soluţii interstitiale dulcicole, cu pH acid şi circulatie
descendentă
MARIN FEATIC soluţii interstitiale cu salinitate normală şi pH neutru
si/sau alcalin
DE ÎNGROPARE PROFUNDĂ soluţii interstitiale cu salinitate foarte ridicată şi pH
puternic alcalin
Lucrare practică
Ora I
Se vor identifica, descrie şi interpreta mai multe procese şi produse diagenetice,

schimbând mai multe secţiuni subtiri şi completând fişa nr. I
Ora II
Se va alege o secţiune subtire mai complexă şi se vor identifica, descrie şi interpreta

toate procesele şi produsele diagenetice urmând algoritmul fişei nr. II. Se va elabora un text
la rubrica concluzii privind evoluţia diagenetică a rocii respective.
4
Anexa I - Sisteme de referinţă
Tipuri de pori în rocile sedimenare
Rerezentare a tipurilor de pori determinaţi de fabricul rocii: granule, cristale sau alte structuri
fizice. Porii nu traversează limtele lor primare. Choquette & Pray (1970)
Reprezentare a tipurilor de pori care nu sunt determinaţi de fabricul rocii. Porii traversează
particulele primare. Choquette & Pray (1970)
5
Anexa II - Sisteme de referinţă
Tipuri de ciment
A. Criteriul dimensional: amorf, criptocristalin, larg cristalizat

B. Criteriul mineralogic: carbonatic, sulfatic, silicios, filosilicatic, oxidic
C. Criteriul morfometric: mozaic (equant, mosaic), druzic (drusy), fibros (fibrous, bladed)
D. Criteriul structural: de contact (meniscus), pelicular (isopachous rim), stalactitic (pendant),
de pori (porous), de supracreştere (overgrowth), bazal, poikilitic (poikilotopic).
6
FIŞA NR. I (ora I)
Proces: Efect sau produs Interpretare

Descriere, observaţii
Mediul diagenetic:
Desen: scara ____ mm
Etapa diagenetică:
Chimismul
soluţiilor interstiţiale:

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul
7
FIŞA NR II (ora II)
1. Cadul scheletic mineral/porozitate: ............/............%

2. Spaţiul interstiţial (porozitate) :....................%
Tipuri de pori determinaţi de fabric Tipuri de pori nedeterminaţi de

.......% fabric .........%
Pori primari Pori secundari

.......% .........%
3. Evoluţia spaţiului interstiţial şi a particulelor sedimentare
Etapa diagenetică Mediul diagenetic

Nr. Procese şi produse diagenetice
crt.
SD AD TG M MF ÎP
SD- Sindiageneza; AD- Anadiageneza; TG-Telodiageneza

M-Meteoric; MF-Marin freatic; ÎP- Îngropare profundă
8
Desene reprezentative fişa II
scara
scara
scara
scara
9
Lucrări practice - Petrlologie sedimentară
Lucrări practice 4
Petrografia siliciclastitelor
Sistematica rocilor ruditice
După dimensiunile clastelor componente (grano- şi litoclaste) şi dupa gradul de consolidare,

rocile siliciclastice se împart în :
DIMENSIUNI (mm) NECONSOLIDATE CONSOLIDATE

>2 Rudit Pietriş / Grohotiş Conglomerat / Brecie
2-0.064 Arenit Nisip Gresie / Graywacke
0.064-0.004 Silt Praf Siltit
<0.004 Lutit Mâl Argila
Obiectul sedinţelor de laborator îl constituie rocile ruditice şi arenitice.
Roci ruditice - Conglomerate şi brecii: sunt roci în care particulele dominante sunt
litoclastele.
-criterii de clasificare :
Textural - morfometric Brecii - claste predominant angulare

Conglomerate -claste rotunjite
Raportul P>L : orto (conglomerat/brecie)

Particule / Liant P<L : para (conglomerat/brecie)
Omogenitatea litoclastelor Oligomictice:compuse din litoclaste de un singur tip;

ex. Ls sau Lv, etc..
Polimictice:compuse din mai multe tipuri genetice
de litoclaste; ex.Ls+Lm
Nomenclatura unei roci ruditice:

orto (para)conglomerat (brecie) oligo (poli)mictic
Lucrare practică:
Se vor descrie, diagnostica şi interpreta
• 1 eşantion, macroscopic (Fişa I)
• 1 secţiune subţire (Fişa II)
1
Fişa I. Descriere macroscopică - Eşantion

1. Raportul particule/liant
Particule % Liant % Orto Para
2. Liant (în funcţie de caz)

Granulometrie
Morfometrie
Culoare
Compoziţie
3. Particule
Granulometrie Cel mai mare clast Mediana (mm) Sortarea
(mm)
Morfofacies Forma Contur
Natura petrografica a particulelor componente (în funcţie de caz)

Tip de particule % Descriere (dimensiune, forma, culoare, compoz. mineralog., structura)
Litoclaste plutonice
(Lp)
Litoclaste vulcanice
(Lv)
Litoclaste metamorfice
(Lm)
Litoclaste sedimentare
(Lp)
Granoclaste
4. Produse si procese diagenetice (în funcţie de caz)

Mecanice
Chimice
5. Diagnostic petrografic:
6. Interpretari (în funcţie de caz)
Natura petrografică a ariei sau ariilor sursă:
Gradul de prelucrare, reciclare
Mod de transport şi acumulare
Medii de acumulare
Evoluţie postdepoziţională.(Aspecte diagenetice)
2
Schiţe reprezentative Fisa I – Aspecte macroscopice
Eşantion I
3
Fişa II. Analiza microscopică unei secţiuni subţiri

1. Raportul particule/liant
Particule % Liant % Orto Para
2. Liant (în funcţie de caz)

Granulometrie
Morfometrie
Culoare
Petrografie
3. Particule
Granulometrie Cel mai mare clast Media (mm) Sortarea
(mm)
Morfometrie Forma Contur
Natura petrografica a particulelor componente

Tip de particule % Granulom Morfom Compoz. Textura şi structura
Mineralog.
Litoclaste plutonice
(Lp)
Litoclaste vulcanice
(Lv)
Litoclaste metamorfice
(Lm)
Litoclaste sedimentare
(Lp)
Granoclaste
Alte particule componente:
4. Produse si procese diagenetice (în funcţie de caz)

Mecanice
Chimice
5. Diagnostic petrografic:
6. Interpretări (în funcţie de caz)

Natura petrografică a ariei sau ariilor sursă:
Gradul de prelucrare, reciclare
Mod de transport şi acumulare
Medii de acumulare
Evoluţie postdepoziţională.(Aspecte diagenetice)
4
Schiţe reprezentative Fisa II (aspecte microscopice)
Aspect general
Litoclaste şi granoclaste reprezentative
Produse şi efecte diagenetice
5
Lucrări practice - Petrologie sedimentară
Lucrări practice 5 şi 6
Petrografia siliciclastitelor
Sistematica rocilor arenitice
gresii şi graywackes
Particule clastice componente:

• Cuarţ total (Qt): Cuarţ monocristalin (Qm), Cuarţ policristalin (Qp)
• Feldspaţi total (Ft): Feldspaţi plagioclazi (Fp), Feldspaţi potasici (Fk)
• Litoclaste total (Lt) : Litoclaste plutonice (Lp), Litoclaste vulcanice (Lv),
Litoclaste metamorfice (Lm), Litoclaste sedimentare (Ls)
• Filosilicaţi: mice, clorite
• Minerale grele: ex. granaţi, hornblenda, epidot, disten, staurolit, andaluzit,
augit, sillimanit, sfen, turmalină, zircon, spinel, magnetit, apatit, etc
• Minerale opace
• Particule autigene: ex. glauconit (peloide)
• Bioclaste
Liant :
• Matrice: particule clastice, de regulă siltice şi lutitice
• Ciment: calcitic, silicios, sulfatic, filosilicatic, oxidic
Clasificarea arenitelor:
1. În funcţie de natura liantului se disting :
• gresii - roci arenitice cu ciment şi mai putin de 15% matrice;
• graywackes - roci cu mai mult de 15% matrice
Pettijohn et al. (1973), după lucrarea originală a lui Dott (1964), propune pentru
tipurile petrografice cu 15-75% matrice termenul de "wackes" care face tranziţia spre
siltite şi "mudstones" pentru petrotipurile de tranziţie între wackes şi argile.
2. În funcţie de natura mineralogică a clastelor, varietăţile de roci arenitice se
separă utilizând proiecţia compoziţiei modale în diagrame ternare Q-F-L(R), în care: Q =
cuart, F = total feldspaţi, L (R)= litoclaste sau fragmente de roci. Astfel se disting
urmatoarele petrotipuri:
Gresii Graywackes
cuarţoase cuarţoase
sublitice
litice litice
subfeldspatice (subarcoze
feldspatice (arcoze) feldspatice
1
Clasificarea rocilor siliciclastice arenitice după Pettijohn et al., (1987)
Analiza modală (point counting)

1. Se estimează raportul pori/schelet mineral, raportat la suprafaţa secţiunii;
2. Se inventariază raportul particule/liant, raportat la suprafaţa secţiunii;
3. Se estimează ponderea matricii şi a cimentului în cadrul liantului, raportat la
suprafaţa secţiunii;
4. Se estimenază proporţiile particulelor componente, granoclaste şi litoclaste
raportat la suprafaţa secţiunii;
5. Pentru sistematică se folosesc doar granoclastele de cuarţ, feldspaţi şi
litoclastele:
Qt=Qm+Qp
Ft=Fk+Fp
Lt=Lp+Lv+Lm+Ls + celelalte granolcaste extrabazinale (mice, clorit clastic,
minerale grele)
Se normează: Qt+Ft+Lt* =100%
6. Se proiectează datele în diagrama ternară QFL Pettijohn et al., (1987) şi se dă
diagnosticul petrografic.
2
Litoclastele*
Estimarea compoziţiei a arenitelor a declanşat de-alungul timpului, controverse din perspectiva aprecierii
noţiunii de litoclast. Astfel au evoluat două direcţii diferite: Indiana şi Gazzi-Dickinson.
Metoda traditionala sau “metoda Indiana”
Metoda traditională Indiana priveşte cadrul compoziţional al gresiilor ca o funcţie a provenienţei, istoriei
transportului şi modificărilor postdepozitionale (Suttner et al., 1981). Cadrul compoziţional este alcătuit din proportiile
următorilor termeni: cuarţ, feldspaţi şi fragmente de roci (QFL%). Un fragment de roca este privit ca un granul format
din două sau mai multe faze minerale sau cristale şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- o singura fază să nu ocupe mai mult de 90% din totalul suprafeţei acelui granul, asa cum se observa în
secţiuni subţiri (aplicabil cu precadere categoriei arenitice fine şi foarte fine);
- cele doua faze sau cristale să fie mai mari de 0,0625 mm (aplicabil arenitelor medii şi grosiere).
O exceptie de la această regulă este facută pentru granulele de cuarţ policristalin, care sunt privite ca
fragmente de roci poliminerale (Suttner et al. 1981) şi sunt contorizate la granoclastele de cuarţ policristalin.
Fragmentele carbonatice nu sunt incluse în aceasta schemă.
Metoda traditională a fost destinată pentru a detecta schimbările induse de transport şi alterare. Reducerea
granulometrică este invariabil acompaniată de modificări compoziţionale deoarece definiţia operaţională a fragmentelor
de roci este sensibil legată de granulometrie. Pentru aceasta trebuie selectat un spectru granulometric îngust pentru
analiza de cuantificare pentru a asigura compatibilitatea seturilor diferite de date. Rezultatele obţinute prin metoda
Indiana pot fi ilustrate prin considerarea evoluţiei compoziţionale a detritusului granitic, iniţial constituit din proportii
inegale de cuarţ monocristalin, feldspat monocristalin şi fragmente de roci cuarţo-feldspatice. Evoluţia compoziţională
a stagiilor timpurii de alterare este guvernată de dezagregarea fragmentelor de roci cuarţo-felspatice pe interfaţa
cristalelor producând granoclaste de Q ţi F de granulometrii arenitice medii ţi fine. Accentuarea alterării detritusului
granitic ar putea conduce la petrotipurile din domeniul litic şi arcozic, în funcţie de proporţia de L. Proportia de L este
asteptat să varieze nu numai cu gradul de alterare dar şi cu granulometria.
Metoda Gazzi –Dickinson
Şcoala Dickinson acentuează folosirea tehnicilor petrografice pentru recontrucţia cadrului tectonic al
bazinelor sedimentare (Dickinson1979, 1985). Metoda a fost dezvoltată independent de Gazzi (1966) şi Dickinson
(1970) – (fide Weltje, 2002), pentru a minimiza efectul variaţiei granulometrice asupra compoziţiei gresiilor. Cadrul
compozitional este expresia QFL%. Metoda diferă de cea clasică “Indiana” prin aceea că granulele monominerale sau
cristalele (granulele faneritice depăşind 0,0625 mm) din alcătuirea granulelor poliminerale sunt clasificate granoclaste
individuale în loc de granule poliminerale. Numai fragmentele poliminerale (mai mici de 0,0625 mm) sunt clasificate
ca litoclaste, pentru că numai aceste granule pot fi recunoscute ca litoclaste fară a fi influenţate de granulometrie
(Boggs, 1968, fide Weltje, 2002). Fragmentele carbonatice nu intră în această schemă. Rezultatele obţinute prin această
metodă pot fi ilustrate prin evoluţia detritusului granitic în termeni de QFL. Dacă proporţia cristalelor de Q şi F din
litocalstele grosiere este similară cu aceea de Q şi F (fragmente monocristaline), proporţia de Q şi F nu ar putea fi
schimbată prin spargerea granulelor grosiere (faneritice) în granule monominerale medii şi fine. De notat că proporţia
litoclastelor este de asteptat să fie foarte mică din cauza cristalelor de dimensiuni mari din granite. Mai mult, detritusul
granitic ar putea fi clasificat ca arcozic după această metodă, indiferent de alterare şi granulometria considerată.
Ce sunt litoclastele?
După cum se observă criteriile de clasificare pentru granulele monocristaline, cele poliminerale afanitice
(<0,0625 mm) şi varietăţile de cuarţ pur sunt comune pentru ambele metode. Diferenţa principală este calea prin care
sunt clasificate granulele poliminerale cu dimensiuni mai mari de 0,0625 mm. Pentru şcoala Indiana litoclastele notate
cu L sunt formate din două sau mai multe faze minerale sau cristale unde o singura faza, să nu ocupe mai mult de 90%
din totalul suprafeţei acelui granul, pe când pentru şcoala Gazzi-Dickinson, litoclastele sunt mai mici de 0,0625 mm.
Cristalele mai mari de 0,0625 mm din cadrul unor granule sunt cuantificate ca granoclaste. Astfel notiunea de Lp
(litoclaste plutonice) nu mai este justificată. Cuarţul policristalin (Qp) este foarte rar întâlnit, doar sub formă de silice
pură. Prezenţa unei impurităţi de dimensiune foarte mică face ca acesta să fie cuantificat la categoria Ls (litoclast
sedimentar). Un singur microcristal de feldspat din cadrul unui fragment silicios face ca granulul să fie denumit Lv
(litoclast vulcanic), iar un singur cristal de mică dintr-un cuarţ policristalin va face ca granulul sa fie încadrat la
categoria Lm (litoclaste metamorfice), (Ingersoll et al., 1982).
Metoda Gazzi - Dickinson are urmatoarele avantaje faţa de cea tradiţională:
i) nu mai sunt necesare operaţiunile de sitare şi cuantificare pe clase granulometrice deoarece proba nesortată
reprezintă media proiectiilor claselor granulometrice;
ii) cuantificarea se face mult mai rapid şi cu mai puţine ambiguităţi în special pentru gresiile prost sortate şi
diagenizate.
Pentru studii de arii sursă şi definirea tectofaciesurilor se recomandă metoda Gazzi - Dickinson.
3
Lucrari practice LP5 si LP6
LP 5
1. Normare QFL folosind un set de date şi proecţie în diagrama ternară
Pettijohn et al., (1987)
2. Observarea macroscopică şi microscopă a diferitelor tipuri de roci
arenitice, gresii şi graywackes.
3. Analiza completă a unei secţiuni subtiri şi atribuirea diagnosticului
petrografic, urmarind algoritmul specific din tipul de fişă primit.
LP6
Analiza completa a unei secţiuni subţiri
4
Se dă urmatorul set de date:
date procentuale raportate la suprafata sectiunii [%] normare [%]
Proba Min Pori P L Ci Mx Qt Qm Qp Ft Fk Fp Lt Lp Lv Lm Ls Mi M au M op Mg Bio tot Sist Qt Ft Lt tot s
A1 95,00 5,00 64,00 4,40 6,10
75,00 20,00 19,00 1,00 44,00 20,00 2,00 2,40 0,00 0,00 2,50 0,50 3,00 0,20 0,10 0,10 0,20 75,00 74,50 85,91 5,91 8,19 100,00
90,00 64,10 3,00 11,80
A2 10,00 80,00 10,00 10,00 0,00 45,00 19,10 1,00 2,00 0,00 0,00 7,00 0,50 4,00 0,50 0,10 0,30 0,50 80,00 78,90 100,00
93,00 65,60 3,00 10,30
A3 7,00 80,00 13,00 12,00 1,00 45,00 20,60 1,00 2,00 0,00 0,00 4,50 0,50 5,00 0,50 0,10 0,30 0,50 80,00 78,90 100,00
85,00 27,00 3,00 24,30
A4 15,00 55,00 30,00 5,00 25,00 7,00 20,00 1,00 2,00 0,00 1,00 19,00 2,00 2,00 0,10 0,50 0,30 0,10 55,00 54,30 100,00
90,00 41,80 2,50 10,00
A5 10,00 55,00 35,00 15,00 20,00 37,00 4,80 1,00 1,50 0,00 0,00 1,00 1,00 7,50 0,50 0,00 0,50 0,20 55,00 54,30 100,00
92,00 31,00 18,00 11,00
A6 8,00 60,00 32,00 30,00 2,00 18,00 13,00 10,00 8,00 0,00 2,00 2,00 2,00 4,50 0,00 0,00 0,50 0,00 60,00 60,00 100,00
90,00 21,00 14,00 22,00
A7 10,00 58,00 32,00 25,00 7,00 6,00 15,00 7,00 7,00 0,00 0,00 15,00 5,00 2,00 0,50 0,50 0,00 0,00 58,00 57,00 100,00
90,00 83,00 0,50 1,00
A8 10,00 85,00 5,00 5,00 0,00 80,00 3,00 0,30 0,20 0,00 0,00 0,50 0,00 0,50 0,50 0,00 0,00 0,00 85,00 84,50 100,00
97,00 92,00 3,00 0,00
A9 3,00 95,00 2,00 2,00 0,00 90,00 2,00 2,00 1,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 95,00 95,00 100,00
94,00 37,00 5,00 18,00
A10 6,00 60,00 34,00 4,00 30,00 7,00 30,00 2,00 3,00 0,00 1,50 12,00 1,00 3,00 0,00 0,00 0,50 0,00 60,00 60,00 100,00
87,00 25,00 4,00 13,50
A11 13,00 70,00 17,00 16,00 1,00 15,00 10,00 1,50 2,50 0,00 5,00 3,00 2,00 3,00 0,00 1,00 0,50 26,50 70,00 42,50 100,00
90,00 18,00 2,50 6,50
A12 10,00 30,00 60,00 5,00 55,00 15,00 3,00 1,00 1,50 0,00 0,00 2,00 2,00 2,00 0,00 1,00 0,50 2,00 30,00 27,00 100,00
Min-schelet mineral; P-particule; L-liant; Ci-ciment; Mx-matrice; Qt-cuarţ total; Qm-cuarţ monocristalin; Qp-cuarţ policristalin; Ft-feldspaţi total; Fk-feldspaţi potasici; Fp-
feldspaţi plagioclazi; Lt-litoclaste total; Lp-litoclaste plutonice; Lv-litoclaste vulcanice; Lm-litoclaste metamorfice; Ls-litoclaste sedimentare; Mi-mice; M au%-minerale
autigene (ex glauconit peloide); M op.-minerale opace (autigene); M gre.-minerale grele; Bio-bioclaste; Tot partic.-total particule; Part. Sist. (QFL) -total claste(QFL)
raportate la suprafata sectiunii; Qtn-cuarţ total normat; Ftn-feldspaţi total normat; Ltn-litoclaste normat; Tot sn-total claste sistematică normat.
1.Alegeţi o probă
2. Calculaţi Qt, Ft şi Lt, raportate la suprafaţa secţiunii
Qt=Qm+Qp
Ft=Fk+Fp
Lt=Lp+Lv+Lm+Ls + (Mi+Mgre)*
* prin convenţie
3. Normaţi QFL=100%
4 Reprezentaţi datele în diagrama ternara QFL şi diagnosticaţi roca
5
Fisa nr. Schelet mineral [%] Liant [%] Mineralogie liant
Cadru scheletic mineral [%] Particule [%] Ciment [%]
Porozitate [%] Liant [%] Matrice [%]
Tipuri de pori (descriere, observaţii)
Particule
Granulometrie Contur [%] Contacte [%] Structura
FA= Libere=
Arenit [%]=
A= Tangenţiale=
Rudit [%=]
SA- Liniare
C= SR Concav-convexe=
Md = R Suturale=
So = FR
Compozitie [%] [%] Observaţii
Cuarţ monocristalin (Qm)

Cuarţ total
Cuarţ policristalin (Qp)
Feldspaţi potasici (Fk)

Feldspaţi total
Feldspaţi plagioclazi (Fp)
Litoclaste plutonice (Lp)

Litoclaste
total
(Lp,Lv,Lm,Ls Litoclaste vulcanice (Lv)
Mu, Bi, Min.gre.,
alte claste
extrabazinale) Litoclaste metamorfice (Lm)
Litoclaste sedimentare (Lm)
Mice şi alţi filosilicaţi
Minerale grele, opace
Particule sist Normare

Bioclaste Qt=
Qt=
Ft= Ft=
Alţi constituenţi Lt= Lt=
(intrabazinali) Total Total 100%
Diageneza
Mineralogie Procese şi produse diagenetice Etapele diagenezei
Tipuri de ciment
SD AD TD
Dimensiune
Morfometrie
Structura
Diagnostic roca
Aspecte microscopice fisa nr...
Fisa nr. Schelet mineral [%] Liant [%] Compoziţie liant
Tipuri de pori (descriere, observaţii)
Particule
Granulometrie Contur [%] Contacte [%] Structura
FA= Libere=
Arenit [%]=
A= Tangenţiale=
Rudit [%=]
SA- Liniare
C= SR Concav-convexe=
Md = R Suturale=
So = FR
Compozitie [%] [%] Observaţii
Cuarţ monocristalin (Qm)

Cuarţ total
Cuarţ policristalin (Qp)
Feldspaţi potasici (Fk)

Feldspaţi total
Feldspaţi plagioclazi (Fp)
Litoclaste plutonice (Lp)

Litoclaste
total
(Lp,Lv,Lm,Ls Litoclaste vulcanice (Lv)
Mu, Bi, Min.gre.,
alte claste
extrabazinale) Litoclaste metamorfice (Lm)
Litoclaste sedimentare (Lm)
Mice şi alţi filosilicaţi
Minerale grele, opace
Particule sist Normare

Bioclaste Qt=
Qt=
Ft= Ft=
Alţi constituenţi Lt= Lt=
(intrabazinali) Total Total 100%
Diageneza
Mineralogie Procese şi produse diagenetice Etapele diagenezei
Tipuri de ciment
SD AD TD
Dimensiune
Morfometrie
Structura
Diagnostic roca
Proiectia datelor (QFL)
Q
M<15%
F L
Q
M>15%
F L
Lucrări practice 7 şi 8
Petrografia piroclastitelor
Piroclastitele sunt roci alcătuite predominant din material vulcanogen derivat din erupţii
vulcanice contemporane procesului de sedimentare. Cantitatea de material vulcanogen rezultat
(tefra) este dependentă de tipul de erupţie, care la rândul ei este condiţionată de tipul de magmă şi
respectiv de configuraţia tectonică.
Particulele piroclastice
Caracteristici granulometrice
Tefra este împărţită din punct de vedere granulometric în trei clase principale:
• cenuşa, < 2 mm;
• lapilli, 2-64 mm;
• blocuri şi bombe > 64 mm.
Caractiristici morfometrice
• Cenuşa: particule în general angulare. Forme specifice în funcţie de compoziţie: cuspate,
aschioase, veziculare, globuloase (pentru vitroclaste);
• Lapillii: morfologii sferoidale rezultate prin acreţia concentrică a unor lamine de cenuşă în
jurul unor particule datorită tensiunilor superficiale exercitate de pelicule de apă sau datorită
forţelor de atracţie electrostatică. Astfel de particule sunt denumite lapili acreţionaţi. Ei vor
prezenta o structură internă caracteristică cu nucleu central şi lamine concentrice. Dacă nu
posedă o astfel de structură, însă au totuşi o morfologie sferică şi marginal o densitate mai
mare a cenuşii acreţionate, poartă numele de lapili armoraţi.
• Bombele: elipsoidale, sferoidale, fusiforme răsucite sau chiar aplatizate Suprafaţa lor
externă este rugoasă şi prezintă adesea crăpături radiare (ca o coajă de pâine) datorită răcirii
diferenţiate, mai accentuată în zonele marginale.
• Blocurile: angulare
Caracteristici compoziţionale
Piroclastitele au în alcătuire componenţi:
• principali (juvenili) - generaţi în timpul exploziei vulcanice prin degazeificarea magmei;
• accesorii - fragmente din roci magmatice mai vechi antrenate de magma in ascensiunea ei
spre suprafata, sau fragmente din aparatul vulcanic rezultate in timpul unor eruptii violente;
• accidentali (xenolite) - proveniti din roci nonmagmatice strabatute de lava;
Tefra, fiind materialul ejectat direct de vulcani, reflectă compoziţia magmei sursă şi
procesele pe care aceasta le-a suferit în timpul erupţiei. Dacă magma conţinea atât topitură silicatică
cât şi cristale deja formate (fenocristale), în timpul erupţiei vor rezulta: vitroclaste, cristaloclaste şi
chiar litoclaste.
• Vitroclastele sunt fragmente de sticlă vulcanică (material silicatic amorf) cu structură
compactă, fluidală sau veziculată. Gradul de veziculare al vitroclastelor reflectă compoziţia
în elemente volatile a magmei. Vitroclastele intens veziculate şi cu compoziţie bogată în
SiO2 (magmă acidă) se numesc poncii iar cele provenite din magme bazice, scorii. Ponciile
şi scoriile produc prin spargere vitroclaste cu suprafeţe externe concave. Fragmentele de
sticlă rezultate prin răcirea bruscă a lavelor fierbinţi, fie în contact cu apa fie în contact cu o
altă suprafaţă rece vor fi lipsite de suprafeţe concave şi sunt denumite uneori hialoclaste.
• Cristaloclastele sunt cristale sau fragmente de cristale provenite din fenocristalele existente
în topitură (Q, Fk, Plg, Px, Bi, Amf, Ol). Acestea sunt în general idiomorfe şi prezintă
frecvent zonalităţi.
• Litoclaste sunt fragmente de rocă cu origini diferite: lavă consolidată (caz în care constituie
componenţii principali); rocă vulcanică din erupţii anterioare (constituind componenţii
accesorii sau enclavele); rocă non-vulcanică din substrat (componenţi accidentali sau
xenolite).
1
Elemente de petrogeneză a piroclastitelor
Clastogeneza asociată proceselor vulcanice poate fi prin :
erupţii magmatice procese piroclastice

erupţii freatomagmatice
erupţii freatice
răcire bruscă şi superficială a lavelor fluide procese autoclastice
exogenă procese epiclastice
În funcţie de cantitatea de silice magmele pot fi mafice, intermediare şi acide şi pot prezenta
urătoarele proprietăţi:
SiO2 Magma Temperatura (°C) Vâscozitatea Volatile Stil de erupţie
~50% mafică ~1100 scazută puţine neexplozivă

~60% intermediară ~1000 intermediară intermediare mixtă
~70% felsică ~800 ridicată multe explozivă
Din punct de vedere genetic depozitele piroclastice subaeriene au rezultat prin procese de:
• cădere gravitatională (pyroclastic fallout);
• curgere gravitatională ( pyroclastic flow);
• val piroclastic (pyroclastic surge).
În mediile subacvatice, în zonele de rift, la adâncimi mari, pot avea loc curgeri de lave însotite
de brecii vulcanice şi depozite alcătuite din fragmente fine de sticlă bazică (hialoclastite).
La adâncimi mici ale coloanei de ap, pot fi ejectate cantităţi mari de tefra în apa, parte din acesta
se va întoarce pe fundul bazinului generând curgeri gravitationale în masă, asemanatoare turbidi-
telor (ash turbidites)
Caracteristicile zonelor insulare sunt erupţiile în mediu subaerian combinate cu transportul
materialului piroclastic spre mediile subacvatice învecinate.
Diageneza piroclastitelor
Majoritatea componentelor minerale ale produselor piroclastice sunt instabilile din punct de
vedere termodinamic în condiţiile de temperatură şi presiune de suprafaţă. Porozitatea şi
permeabilitatea iniţială este foarte mare, ceea ce permite o bună circulaţie a apei. Astfel sedimentele
piroclastice sunt uşor alterabile în condiţii exogene rezultând argilizări şi zeolitizări.
Principalele transformări diagenetice ale piroclastitelor sunt:
De natură mecanică:
• aplatizarea vitroclastelor în timpul curgerilor piroclastice rezultând fiame paralele cu
stratificaţia;
• compactarea (cu spargeri in situ a vitroclastelor veziculate dacă nu a avut loc o cimentare
timpurie);
De natură chimică:
• cimentarea (în general cu ciment silicios şi calcitic);
• recristalizarea sticlei în timp sau ca efect al temperaturii de îngropare (devitrificare şi
zeolitizare);
• metasomatoza: neoformaţii de clorit şi caolinit pe seama mineralelor argiloase anterior
formate, neoformaţii albitice, epidotice, hematitice şi carbonatice.
2
Sistematica piroclastitelor
După gradul de consolidare, rocile piroclastice pot fi mobile sau consolidate.

După criteriul granulometric, principalele tipuri de roci piroclastice sunt redate în tabelul
următor:
DIMENSIUNI [mm] NECONSOLIDATE CONSOLIDATE
<2 cenusa tuf

2 - 64 (agregat de) lapilli lapillit/ tuf lapillic
> 64 (agregat de) blocuri/ bombe brecie/ aglomerat vulcanic
Criteriul granulometric (după Fisher, Schminke 1984):
1 = tuf (1-2 = tuf lapilic)

2 = lapilit
3 = brecie vulcanica (aglomerat)
4 = microbrecie
Tufurile vulcanice au fost detaliate în funcţie de criteriul compoziţional, separându-se următoasele

categorii:
Criteriul compoziţional (după Fisher, Schminke 1984):

Tufuri:
vitroclastice
1-2 = vitro-cristaloclastice, 1-3 = vitro-litoclastice
2 = cristaloclastice
2-1 = cristalo-vitroclastice, 2-3 = cristalo-litoclastice
3 = litoclastice
3-2 = lito-cristaloclastice, 3-1 = lito-vitroclastice
1-2-3 = vitro-cristalo-clastice
Lucrari practice LP7 si LP8

• Alegerea probelor: 2-3 secţiuni subţiri din roci piroclastice;
• Obiectul de studiu: diagnosticarea tipurilor de roci piroclastice urmând algoritmul specific (fişa)
• Interpretare:
- stabiliti tipul vulcanismului (acid, bazic);
- stabiliţi pe cât posibil procesele depoziţionale şi mediul de depunere.
3
Roci piroclastice
Normare [%]

Tipuri de pori (descriere, observatii)
Granulometrie Structura
> 64 mm 2-64mm 2-64mm
Interpretari genetice (daca este cazul)

Diagnostic petrografic - criteriul granulometric
Proces depozitional
Mediu depozitional
Principali [%] Accesorii [%] Accidentali [%]
Tipuri Tipuri Tipuri
Compozitie
[%] Tipuri, observatii
Vitroclaste
Cristaloclaste
Litoclaste
Epiclaste
Normare Diagnostic petrografic

Bioclaste V=
C=
Alti constituenti L=
100%
Diageneza
Procese si produse mecanice
Procese si produse chimice
Tipuri de ciment
Mineralogie Alte procese si produse chimice
Dimensiune
Morfometrie
Structura
Anadiageneza Epidiageneza
diagenezei
Sindiageneza
Etapele
Roci piroclastice
Normare [%]

Granulometrie Structura
> 64 mm 2-64mm 2-64mm
Interpretari genetice (daca este cazul)

Diagnostic petrografic - criteriul granulometric
Proces depozitional
Mediu depozitional
Principali [%] Accesorii [%] Accidentali [%]
Tipuri Tipuri Tipuri
Compozitie
[%] Tipuri, observatii
Vitroclaste
Cristaloclaste
Litoclaste
Epiclaste
Normare Diagnostic petrografic

Bioclaste V=
C=
Alti constituenti L=
100%
Diageneza
Procese si produse mecanice
Procese si produse chimice
Tipuri de ciment
Mineralogie Alte procese si produse chimice
Dimensiune
Morfometrie
Structura
Anadiageneza Epidiageneza
diagenezei
Sindiageneza
Etapele
Lucrari practice 9
Petrografia calcarelor şi dolomitelor

minerale şi particule carbonatice
Mineralogia calcarelor şi dolomitelor
Principalele minerale carbonatice sunt calcitul slab magnezian, calcitul magnezian,

aragonitul, dolomitul, ankeritul, ferodolomitul, magnezitul şi sideritul. Chimismul şi
proprietăţile mineralogice pot fi citite în tabelul 1 şi fig. 1.
Table 1 Cele mai comune minerale carbonatice, Flügel (2004)
Fig. 1. Principalele minerale carbonatice
Particule autigene specifice calcarelor şi dolomitelor

Mineralele carbonatice se asociază în diverse particule autigene (formate în bazin):
peloide, granule cu înveliş (cortoide, oncoide, pisoide), agregate granulare (grapes şi
lumpuri), claste (intraclaste), granule scheletale (bioclaste) şi particule fine (micrit), (fig. 2).
1
Fig. 2 Principalele particule carbonatice şi caracteristicile lor, (Flügel, 2004)
Detalii privind morfologia, mineralogia, perioadele de apariţie şi diversitatea

taxonomică a principalelor organisme cu exo- sau endoschelete pot fi analizate in figurile
3, 4, 5, 6.
Fig. 3 Formele tipice ale bioclastelor unor organisme cu scheletul carbonatic asa cum apar in sectiunile subtiri
Tucker (1991).
2
Fig. 4 Mineralogia scheletelor carbonatice, Tucker (1991). x = mineraloia dominanta, (x) mai putin
comuna. In timpul diagenezei mineralele originale pot fi dizolvate sau inlocuite
Fig. 5. Perioada de aparitie si diversitatea proncipalelor grupe de organisme cu schelet carbonatic (dupa
Horowitz and Potter, 1971, in Tucker, 1991)
3
Fig. 6 Distributia unor organisme recente in functie de salinitate (Oertli, 1963).
In functie de salinitate si temperatura au fost separate mai multe asociatii biotice:
 Foramol = asociatie tipica apelor reci cu salinitate normala, alcatuita din foraminifere,
moluste, echinide, alge coralinacee. Aceasta asociatie are subtipul: Bryomol tipica
apelor foarte reci: briozoare, moluste, foraminifere.
 Chlorozoan asociatie tipica apelor calde cu salinitate normala, alcatuita din corali
hermatipici, alge dasicladacee si coralinacee, moluste, echino-derme si foraminifere.
Chloralgal.In cazul cresterii salinitatii anthozoarele (coralii) dispar, asociatia fiind
alcatuita din alge dasicladacee, echinoderme si foraminifere
Particule carbonatice fine - matricea
Particulele carbonatice fine sunt reprezentate prin: micrit, microsparit şi calcisiltit.

Pot fi asemuite matricei - materialul fin care ocupă spaţiul dintre particulele mai mari.
Matricea reprezintă materialul depus mecanic între particule. Însă nu întotdeauna materialul
fin este sin-sedimentar deoarece procesele de diageneza pot conduce la formarea unei
pseudomatrici carbonatice.
Micritul este reprezentat prin cristale cu dimensiuni mai mici de 4 microni. Poate fi
auto- şi alo-micrit (matrice) sau pseudomicrit (produs diagenetic) (tabel 2).
Calcisiltitul – matrice carbonatică fină de dimensiuni siltice ale particulelor (4-63
microni).
Microsparitul reprezintă o matrice carbonatică fină cu dimensiuni ale cristalelor
cuprinse între 5 şi 30 microni, în mod comun între 5 şi 7 microni, adesea cu distribuţie
uniformă.
Cimetul care se distige de matrice prin faptul ca este un produs diagenetic chimic este
reprezentat prin sparit -cristale carbonatice mai mari de 4 microni, formate în timpul
diagenezei. Sparitul poate fi: autosparit (ciment primar - LP 10) şi pseudosparit (un produs al
recristalizării agradante).
4
Tabel 2 Terminologia si geneza particulelor carbonatice fine, Flügel, (2004)
Lucrare practică
Ora I
 Alegeti mai multe sectiuni subtiri diferite.
 Identificati si descrieti tipurile de particule carbonatice dupa algoritmul fisei I
Ora II
 Analizati integral o proba dupa algoritmul fisei de lucru nr. II.
5
Comparator vizual pentru estimarea proportiilor
6
Fisa de lucru nr. I – Particule carbonatice
Diagnostic Caracteristici .......................................................

................................................ descriptive .......................................................
Dimensiune, forma, .......................................................
Desen compozitie, structura .......................................................
.......................................................
.......................................................
Transformări .......................................................
secundare .......................................................
.......................................................
scara

................................................ descriptive .......................................................
.......................................................
.......................................................
Transformări .......................................................
secundare .......................................................
.......................................................
scara

................................................ descriptive .......................................................
.......................................................
.......................................................
Transformări .......................................................
secundare .......................................................
.......................................................
scara

................................................ descriptive .......................................................
.......................................................
.......................................................
Transformări .......................................................
secundare .......................................................
.......................................................
scara
7
Fisa de lucru nr. II - Analiza integrala unei sectiuni subtiri
1. Raportul, cadru scheletic mineral / porozitate: …………%/…………..%
2. In cadrul scheletului mineral se estimeaza procentajul: particule ...% , liant ….%
3. In cadrul liantului se estimeaza procentajul matrice (particule fine) vs ciment (sparit)

Liant % Observatii
Matrice
Ciment
Total
4. Particule carbonatice
Particule % Observatii
Peloide
Ooide
Bioclaste
Intraclaste
Alte particule
Total
8. Interpretarea datelor (dupa caz)

Mediul depozitional
Energie de bazin
Salinitate si temperature
Asociatii biotice
Batimetrie
8
Desene reprezentative fisa II
scara
scara
scara
scara
9
Lucrari practice - Petrlologie sedimentară
Lucrări practice 10
Diageneza sedimentelor şi rocilor carbonatice
Diferenta intre sedimentele siliciclastice si cele carbonatice consta in faptul ca ultimele sunt
produse intrabazinale, rezultate prin precipitarea chimica, biotica si biochimica a particulelor
componente. Astfel, avand in vedere rata mare de precipitare carbonatica, procesele diagenetice se
desfasoara cu rapiditate, uneori fiind sincrone cu procesele depozitionale.
In functie de locul in care opereaza procesele diagenetice se pot separa trei medii distincte
(vezi si LP3) :
Mediul diagenezei Caracteristici Procese specifice Etape diagenetice

DULCICOL solutii interstitiale -dizolvare selectiva -SINDIAGENEZA
(METEORIC) dulcicole, cu pH acid -cimentare
si circulatie -metasomatism -EPIDIAGENEZA
descendenta (dolomitizare)
MARIN DE APA solutii interstitiale cu -cimentare -SINDIAGENEZA
PUTIN ADANCA salinitate normala si -micritizare
pH neutru si/sau microbiana
alcalin -metasomatism
(dolomitizare) -ANADIAGENEZA
-dizolvare selectiva
-compactare
-neomorfism
DE INGROPARE solutii interstitiale cu -dizolvare sub
PROFUNDA salinitate foarte presiune
ridicata si pH puternic -compactare -ANADIAGENEZA
alcalin -cimentare
-metasomatism
(dolomitizare)
Particulele carbonatice sunt consolidate prin liant care poate fi :

-ciment = cristale de calcit cu dimensiuni >4 microni = sparit
-matrice = un agregat de particule carbonatice submicroscopice (<4 microni) = micrit
Procese diagenetice si efectele lor:

Proces Efecte Observatii
COMPACTARE reducerea -modificarea contactelor dintre alocheme
porozitatii -deformarea bioclastelor
CIMENTARE reducerea tipuri de cimenturi
porozitatii
mineralogic structural
-carbonatic=calcit, aragonit, -de pori, poikilotopic de
dolomit menisc,etc
DIZOLVARE creste porozitatea -are loc in cazul circulatiei unor solutii cu agresivitate chimica
SELECTIVA pentru o parte din claste; ex:dizolvarea bioclastelor.
DIZOVARE SUB reduce porozitatea -duce la formarea stilolitelor si a contactelor concav-convexe intre
PRESIUNE particule diferite mineralogic sau la contacte suturale intre
1
particule similare mineralogic.

NEOMORFISM reduce porozitatea -recristalizare = aragonit-calcit; micrit-sparit
-supracretere = dezvoltari sintaxiale in jurul placilor de
echinoderme
METASOMATISM reduce sau creste -substituirea particula cu particula a unui mineral cu altul;
poroziatatea afecteaza atat alochemele cat si cimentul; ex:dolomitizarea,
silicifierea bioclastelor.
MICRITIZARE distruge -formarea unor anvelope micritice in jurul bioclastelor si ooidelor
MICROBIANA microstructura ; poate duce la o micritizare completa
Procese specifice :
A.Cimentare -tipurile de ciment pot fi urmărite in LP3.
B. Dizolvare selectiva; bioclastele (fragmente de bivalve) dizolvate - in masa micritica rezulta o
porozitate secundara in care porii au forme specifice bioclastelor.
C. Dizolvare sub presiune; stilolitele (S) evidentiate prin reziduri insolubile depuse pe traiectul
fluidului ; daca calcarul are un continut mare in minerale argiloase acestea se vor dispune intr-o
retea anastomozata (RA; "dissolution seams").
D. Neomorfism; recristalizare agradanta micrit-sparit (RAg) si recristalizare aragonit - calcit (Re) in

interiorul bioclastelor (bivalve); in acest caz se observa cum cristalele de calcit cu un aspect mozaic
echigranular au inlocuit structura primara fibroasa, aragonitica.
E. Neomorfism; supracresteri sintaxiale (Ss) in jurul fragmentelor monocristaline de echinoderme;
in nicoli incrucisati fragmentul de echinoderm si coroana de supracrestere se comporta ca un cristal
unic.
F. Metasomatism ; dolomitizarea calcarelor - cristale rombice de dolomit insotite de o porozitate

secundara datorata contractiei de volum care insoteste transformarea metasomatica calcit-dolomit.
G. Compactare mecanica (1); Micritizare microbiana (2); deformarea bioclastelor (1)- este deseori
insotita si de procesul de dizolvare sub presiune; micritizarea microbiana (2) a bioclastelor sau
ooidelor - poate fi partiala, concentrata doar in zonele marginale, sau totala generand un aspect
peloidal.
2
Lucrare practica
Ora I
Se vor identifica, descrie si interpreta mai multe procese si produse

diagenetice, schimband mai multe sectiuni subtiri si completand fisa nr. I
Ora II
Se va alege o sectiune subtire mai complexa si se vor identifica, descrie si

interpreta toate procesele si produsele diagenetice urmand algoritmul fisei nr. II. Se
va elabora un text la rubrica concluzii privind evolutia diagenetica a rocii respective.
3
FIŞA NR. I (ora I)

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul

Mediul diagenetic:
Etapa diagenetică:
Chimismul
4
FIŞA NR II (ora II)
1. Cadul scheletic mineral/porozitate: ............/............%

2. Spaţiul interstiţial (porozitate) :....................%
(vezi LP3 pt. tipuri de pori)
Tipuri de pori determinaţi de fabric Tipuri de pori nedeterminaţi de

.......% fabric .........%
Pori primari Pori secundari

.......% .........%
3. Evoluţia spaţiului interstiţial şi a particulelor sedimentare
Etapa diagenetică Mediul diagenetic

Nr. Procese şi produse diagenetice
crt.
SD AD TG M MF ÎP
SD- Sindiageneza; AD- Anadiageneza; TG-Telogeneza

M-Meteoric; MF-Marin freatic; ÎP- Îngropare profundă
5
Desene reprezentative fişa II
scara
scara
scara
scara
6
Sisteme de referinta - diageneza rocilor carbonatice
Porosity
Fabric-selective pores
Interparticle (intergranular) porosity: Porosity between individual particles or grains of a sedimentary
rock. Corresponds generally to depositional primary porosity, but also includes secondary porosity (e.g. resulting
from partial dissolution of aragonitic wid cortices). Interparticle porosity is high in modem mud-free carbonate
sands (up to about 50%) as well as in modem mud-bearing sediments (about 40 to about 75%). The preservation
of open interparticle pores in ancient carbonates is promoted by the absence of water in the pores in dry climates,
by a protective seal of clay or evaporites, or by early oil emplacement. Common pore sizes are 0.05 to 1 mm.
Intraparticle (intragranular) porosity: Primary pore space corresponding to defined parts of skeletons
(intraskeletal porosity, e.g. chambers of foraminifera) or to open spaces created by the removal of less calcified
internal elements (e.g. central part of Halimeda). Depends on the morphology and microstructure of tests and
skeletons of organisms as well as on the ultrastructure of the grains (e.g. ooids or aggregate grains). Common
pore sizes are <0.01 to 1 mm.
Growth framework porosity: Primary porosity associated with the growth of reef-building organisms.
Framework porosity may be high (in modem coral reefs) or low (in reefs dominated by encrusting organisms). It
tends to become quickly reduced by infilling of sediment and by carbonate cements.
Fenestral porosity: Primary porosity bound to synsedimentary open-space structures and commonly associated
with supratidal and intertidal, algal- and microbial-related, mud dominated sediments.
Shelter porosity: A type of primary porosity created by the shelter and umbrella effect of relatively
large grains which prevent the sediment infill'ing of pore space underneath lying. Shelter porosity is favored by
the existence of large platelike fossils (e.g. larger foraminifera, platy algae).
Intercrystalfine porosity: Porosity between more or less equal-sized crystals, often related to early and
late diagenetic recrystallization and dolomitization processes. Common pore sizes are c1 to 10 pm.
Moldic porosity: Results from the selective removal, commonly by solution, of grains, e.g. fossils or
ooids. Requires a distinctive mineralogical or microstructural difference between the solubility of grains and
matrix or cements. Molds fom preferentially in rocks of mixed mineralogies in meteoric-phreatic, but also in
burial settings. Common pore sizes are 0.1 to 10 mm. Biomoldicporosity refers to porosity caused by removal of
fossils. Pore sizes <0.5 to several millimeters. Dissolution of (mainly aragonitic) ooids results in the formation of
oomoldic porosity, particularly in meteoric vadose and meteoric phreatic environments. Common pore sizes
<0.20 to >0.5 mm.
Non-fabric selective pores

Fracture porosity: Results from the presence of openings produced by the syndepositional, depositional
or post-deposiI tional burial breaking of rocks . Often caused by brittle fracture of shells as a result of increasing
overburden before cementation, folding, faulting, salt solution, or fluid overpressing. Common in brittle
homogenous carbonates, e.g. chalks. Fractures may be healed by late diagenetic calcite. Fracture porosity is the
main porosity type in many reservoir rocks.
Channel porosity: A system of secondary pores in which the openings are markedly elongate and have
developed independently of texture or fabric.
Vuggy porosity: Caused by irregularly distributed early and late diagenetic dissolution cutting across
grains andlor cement boundaries and creating millimeter- to meter-sized holes that must be studied on different
scales. Dissolution may start from molds or interparticle pores. Decimeter-sized vugs of, different size (globular;
vertically elongated; irregularly elongated) and corroded walls that are lined by marcasite may be caused by
synsedimentary to early diagenetic biogenic methane exhalation originating from the decay of organic matter.
Cavern porosity: Non-fabric selective porosity characterized by large caverns. The term cavern applies
to man-sized or larger openings of channel or vug shapes formed predominantly by karstic solution processes.
Fabric-selective or not
Breccia porosity: Depositional, solution and karst breccias may yield high porosities.
Boring porosity: Micro- and macroborers contribute to the formation of very small to centimeter-sized
brings. Microborers are effective in producing microporosity.
Burrow porosity:Various organisms create organic burrows in relatively unconsolidated sediment.
Shrinkage porosity: Shrinkage of carbonate mud in tidal flats can result in the formation of
characteristic pore systems.
Fig. 1 diagrammatic representation of the basic fabric-selective porosity types used in the Choquette and Pray
(1970) carbonate porosity classification. What is meant by fabric selectivity is that the porosity is controlled by the grains,
crystals, or other physical structures in the rock and the pores themselves do not cross those primary boundaries.
Fig. 2 diagrammatic representation of the basic non-fabric-selective or variably fabric-selective porosity types used
in the Choquette and Pray (1970) carbonate porosity classification. These are all porosity patterns that actually or potentially
can cross-cut primary grains and depositional fabrics. They also include porosity types that potentially can be much larger
than any single primary framework element.
Major diagenetic environments
Fig. 3 -Simplified scheme. Many of the studies dealing with the diagenesis of carbonate rocks are environment-specific and
concentrate on processes affecting particular hydrogeochemically defined diagenetic environments. Carbonate diagenesis
operates in the meteoric environment, the marine environment and the burial environment. In the meteoric environment pore
space is occupied by freshwater and air (meteoric vadose zone above water table; hatched) or by freshwater (meteoric
phreatic zone). The marine-vadose zone at the land-sea boundary and the mixing zone in coastal areas and shallow near-
coastal subsurface exhibits meteoric and marine criteria. In the marine phreatic environment water is supersaturated with
respect to CaCO3 in shallow seas and undersaturated in cold and deep seas. The subsurface burial environment comprises the
subsurface beneath the reach of surface-related processes down to the realm of low-grade metamorphism. Conventionally
shallow burial and deep burial are differentiated. The term near-sulface diagenesis refers to processes at or close to the sea
floor and in the meteoric environment within the reach of surface-related processes related to depositional or weathering
interfaces. Here, cementation is highly facies-specific. The terms eogenic, mesogenic and telegenic, introduced by Choquette
and Pray (1970), refer to early near-surface, burial and uplift/unconformity-related processes.
B - Major processes occurring in different diagenetic environments. The time involved in diagenetic processes varies
significantly in different diagenetic zones. Early diagenetic solution/precipitation processes in meteoric vadose and shallow
marine phreatic environments need far less time than late diagenetic deeper burial diagenesis, which can last millions of
years. Similarly, unconformity-related meteoric phreatic processes may continue over very long time intervals. Early
cementation in intertidal and shallow subtidal environments occurs within a range of almost recent to several tens to a few
thousand years.
Synsedimentary botryoidal cements on marginal slopes of platforms may grow over several tens of years, resulting in
synsedimentary stabilization of steep carbonate slope deposits at or above angles of repose (Grammer et al. 1993).
Types of cements
a) Type criteria:
Fig.4 Cement types part I (Flugel, 2004)

Fig. 4 Cement types part II (Flugel, 2004)
a) Fabric criteria:
Fig. 5 Cement fabric part I (Flugel, 2004)

Diagenetical setting and types of cements
Meteoric vadose:
Types: Dripstone, meniscus, microcrystalline, bladed, fibrous, drusy, blocky. Cement crystals small and
equant. Cements irregularly distributed, concentrated at grain contacts or beneath grains.
Fabrics: Gravitational, meniscus, drusy and granular mosaics, syntaxial overgrowth.
Marine vadose:
Types: Dripstone, meniscus, fibrous.
Fabrics: Isopachous, gravitational, meniscus, granular mosaics, syntaxial overgrowth.
Meteoric phreatic:
Types: Dogtooth, blocky, dripstone, meniscus, fibrous, microcrystalline, peloidal microcrystalline.
Cement crystals are a bit larger than vadose crystals. Cements more homogeneously distributed than vadose
cements.
Fabrics: Circumgranular; isopachous, gravitational, equant, granular and blocky mosaics; syntaxial
overgrowth.
Marine phreatic:
Types: Fibrous, acicular, bladed, botryoidal, radiaxial, dogtooth, microcrystalline.
Fabrics: Circumgranular, isopachous, crusts, splays, botryoidal.
Burial:
Types: Blocky, poikilotopic, dog tooth, radiaxial.
Lucrări practice 11-12
Sistematica rocilor carbonatice
Cele mai cunoscute roci carbonatice sunt calcarele - CaCO3 şi dolomitele -CaMg(CO3)2.
Există mai multe clasificări ale rocilor carbonatice, însă cele mai utilizate sunt bazate pe criteriul
compoziţional (Folk,1962) şi textural (Dunham, 1962). În continuare sunt abordate doar
calcarele.
Criteriul compoziţional (Folk 1959, 1962)

Clasificarea se bazează pe ponderea şi natura componenţilor carbonatici, alocheme şi
ortocheme (Tabel 1, fig. 1). Clasificarea nu detaliază categoria calcarelor bioconstruite,
denumite generic biolitite. Pentru aflarea denumirii exacte se plotează datele în diagrama ternară
CI, OO, B+P (Fig. 2 dreapta).
Tabel 1 Terminologia şi princiile de clasificare (Folk 1962)

Componenti Liant
matrice-micrit ciment-sparit
Alocheme Ooide >25% Oomicrit Oosparit
Intraclaste >25% Intramicrit Intrasparit
Pelete >30% Pelmicrit Pelsparit
Bioclaste >30% Biomicrit Biosparit
Ortocheme Micrit Dismicrit Sparit
Bioconstruite Biolitit
Fig. 1 Exprimarea grafică a clasificării calcarelor (Folk, 1962)
În cazul în care materialul carbonatic alochemic şi ortochemic conţine şi material terigen

de orice natură, atunci se poate folosi clasificarea Folk (1974) (fig. 2 stânga).
Fig. 2 Diagrame ternare pentru clasificarea calcarelor cu material terigen şi alochemic după Folk (1962, 1974)
Criteriul textural Dunham (1962)

Pentru denumirea calcarelor, Dunham (1962) foloseşte raportul partinule-liant. Pentru
calcarele bioconstruite foloseşte termenul boundstone iar pentru cele cu textura nedescifrabilă
termenul de calcare cristaline (fig. 3).
Fig. 3 Clasificarea calcarelor după Dunham (1962)

Embry şi Klovan, (1971) detaliază clasificarea calcarelor bioconstruite a lui Dunham (fig.
4) şi introduc termenii de bafflestone, bindstone şi framestone. Pentru calcarele biotice termenul
floatstone înlocuieşte termenul packstone din clasificarea lui Dunham. Pentru calcarele grosiere
biotice tip grain- supported este folosit termenul rudstone.
Fig. 4 Clasificarea calcarelor după Embry şi Klovan, (1971)
Tranziţia la rocile calcaroase la cele argiloase se face folosind proiecţia în diagrama

Lille, (1973)
Fig. 5 Diagrama binară: argile-calcare, (Lille 1973, din Anastasiu 1977, cu modificări) 1 - argilă, 2 - argilă
calcaroasă, 3 - marnă, 4 - calcar argilos, 5 - calcar.
Medii depoziţionale
Domeniile marine de formare a particulelor şi rocilor carbonatice sunt platformele sau
rampele (fig. 6 şi 7). Detalii privind faciesurile carbonatice din cele 2 domenii pot fi urmărite în
anexa.
Fig. 6. Medii depoziţionale - platforma carbonaică (Tucker, 2003)
Fig. 7. Medii depoziţionale - rampa carbonatică (Tucker, 2003)

Lucrare practică
Analizaţi, diagnosticaţi şi interpretaţi 2-3 tipuri diferite de calcare alochemice şi clastice,
conform algoritmului prezentat în fişa.
Anexa Faciesuri în platforme şi rampe carbonatice (în Flügel, 2004)

Roci carbonatice

Particule
Textura Structura
Compozitie [%] Observatii specifice
Ooide
A
L
O
C Peloide
H
E
M
E
Intraclaste
Asociatie biotică
Bioclaste Foramol Bryomol Chlorozoan Chloralgal
T CI
5
Material terigen
3
3 4
1 2
1 2
A O Oo P/B
TOTAL Diagnostic petrografic
Oo= Normare
Oo= Folk (1962):
IC=
B+P= IC=
B+P= Dunham (1962), Embry (1971):
100%
Diageneza Mediu depoziţional
Tipuri de ciment Energie de bazin
Batimetrie
Mineralogie Dimensiune Morfometrie Structura Temperatura
Salinitate
Etapele diagenezei Medii diagenetice

Procese şi produse diagenetice SD AD TD MV MF MaF ÎP
Compactare
Neomorfism:
Metasomatoza:
Dizolvari sub presiune:
Alte proc. si prod.:

Roci carbonatice

Particule
Textura Structura
Compozitie [%] Observatii specifice
Ooide
A
L
O
C Peloide
H
E
M
E
Intraclaste
Asociatie biotică
Bioclaste Foramol Bryomol Chlorozoan Chloralgal
T CI
5
Material terigen
3
3 4
1 2
1 2
A O Oo P/B
TOTAL Diagnostic petrografic
Oo= Normare
Oo= Folk (1962):
IC=
B+P= IC=
B+P= Dunham (1962), Embry (1971):
100%
Diageneza Mediu depoziţional
Tipuri de ciment Energie de bazin
Batimetrie
Mineralogie Dimensiune Morfometrie Structura Temperatura
Salinitate
Etapele diagenezei Medii diagenetice

Procese şi produse diagenetice SD AD TD MV MF MaF ÎP
Compactare
Neomorfism:
Metasomatoza:
Dizolvari sub presiune:
Alte proc. si prod.:

Aspecte microscopice fisa nr..
Aspecte microscopice fisa nr..

Clasificarea calcarelor
Folk (1959, 1962, 1974)
T CI
T = Matrial terigen CI = Intraclaste
A = Alocheme Oo = Ooide
O = Ortocheme P = Peloide
B = Bioclaste
5
3
3 4
1 2
1 2
A O
Oo P/B
B BP P
1 = Calcare alochemice
2 = Calcare ortochemice 3:1 1:3
3 = Calcare alochemice cu material terigen Detaliu: Calcare alochemice
4 = Calcare ortochemice cu material terigen
1= Osparite/micrite
5 = Material terigen
2 = B -Biosparite/micrite; BP- Biopelsparite/micrite; P-Pelsparite/micrite
3= Intrasparite/micrite

12 17 26 46petrografie Sedim Lucrari Practice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12 17 26 46petrografie Sedim Lucrari Practice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din București

Facultatea de Geologie și Geofizică

Lect. Dr. Relu-Dumitru ROBAN

Inginerie geologică și Geofizică

Lect. dr. Relu D. Roban

1. Particule sedimentare. Limbaj descriptiv

4. Sistematica siliciclastitelor: brecii si conglomerate

5. Sistematica siliciclastitelor: gresii si greywackes I

6. Sistematica siliciclastitelor: gresii si greywackes II

7. Petrografia piroclastitelor: particule (bombe, lapili, cinerite; vitroclaste, cristaloclaste, litoclaste)

8. Petrografia piroclastitelor: sistematică - tufuri

9. Petrografia calcarelor: minerale si particule carbonatice

10. Diageneza calcarelor si dolomitelor

11. Sistematica calcarelor si dolomitelor I

12. Sistematica calcarelor si dolomitelor II

13. Recuperari, recapitulare

14. Evaluare -Test

Minim nota 5 la test.

Anastasiu N.(1981) -Minerale si roci sedimentare; Ed.Tehn.Buc.; 325 p

Anastasiu N. (1986) -Procese petrologice sedimentare.TUB. 220 p

Anastasiu N. (1988) -Rocile sedimentare.TUB. 325 p

Anastasiu N. (1988) -Petrologie sedimentara. Ed.Tehnica, Bucuresti. 350 p

Anastasiu N, Cristina Panaiotu (1995) -Petrologie si Sedimentologie aplicata. CCPHG.

Anastasiu N. (1998) Sedimentologie si Petrologie sedimentara. Edit.Univ.Bucuresti, 400 pag

Blatt H. (1982) Sedimentary Petrology. Freeman and Co.London. 360 p

Brenchley P.I.,Williams P.I.(1985) Sedimentology. Blacwell Sci. Publ.Oxford. 350 p

Friedman C.M.,Sanders S.E.(1978) Principles of Sedimentology. Willey, NewYork. 430 p

Tucker ME, 1988. Technics in sedimentology, Blackwell, 408p.

Tucker ME, Wright VP, 1990. Carbonate sedimentology, Blackwell, 498p.

CAUZE EFECTE ALE PROCESELOR

dezagregare (epi)clast Unitati

precipitare (bio)chimica cristale;

Denumirea categoriilor granulometrice

Scara granulometrica Udden-Wentworth

Clasificarea tipurilor de sortare in functie de valorile deviatiei

Diametrele unui granul detritic in raport cu care se apreciaza parametrii morfometrici:

Descrierea categoriilor morfometrice ale clastelor, Zingg 1954,

Clasele de apreciere a rotunjimii (dupa Tucker, 1991)

Contacte: libere, subordonat tangentiale

Proces: precipitare chimică

Contururi: specifice, rotunjite

Contacte: tangentiale si liniare

Diagnostic: alocheme- ooide

Contacte: libere, subordonat tangentiale

Diagnostic: biomorfe, placi de echinide

Dimensiuni: arenit mediu -grosier

Contacte: libere, subordonat tangentiale

Proces: mecanic (dezagregare, transport, acumulare)

Sistemetica rocilor sedimentare

Comparator vizual pentru estimarea proportiilor

Fisa de lucru nr. I A – Granoclaste

Diagnostic Dimensiuni .......................................................

Diagnostic Dimensiuni .......................................................

Diagnostic Dimensiuni .......................................................

Diagnostic Dimensiuni .......................................................

Fisa de lucru nr. I B – Litoclaste

Diagnostic Compoziţie ..............................................

Transformări secundare ..............................................

Diagnostic Compoziţie ..............................................

Transformări secundare ..............................................

Diagnostic Compoziţie ..............................................

Transformări secundare ..............................................

Fisa de lucru nr. II - Analiza integrala unei sectiuni subtiri