Relieful fluvial / fluviatil – partea a II-a

Asist. Univ. Dr. Andreea Marin

Ce ne propunem?
•
Ce reprezintă sistemul fluvial/fluviatil?
•
Care sunt elementele unei văi?
•
Morfografia albiei minore
•
Morfometria albiei minore

Bibliografie selectivă
Ce reprezintă sistemul fluvial?
•
Sistemul fluvial este definit ca un sistem dinamic și complex de tipul proces-răspuns (Schumm,
1977; Schumm, 1988), fiind format din două componente fizice importante: sistemul morfologic
(reprezentat de albia minoră, luncă, versanți, delte, etc.) și sistemul „cascadă al scurgerii lichide și
solide” ce corespunde bazinului hidrografic (Feier, 2010).

Elementele unei văi

Albia minoră – definiții și componente
Albia minoră = concavitate alungită în suprafața
terenului care asigură scurgerea naturală a apei
provenite din ploi, topirea zăpezii și a gheții sau
din drenaj subteren. Aceasta are capacitatea de a
se autoforma, morfologia sa „rezultând din
antrenarea, transportul și depunerea sedimentelor
erodate” (Rădoane, f.d., p. 88).
 Morfografia albiei minore
•
Rareori, cursurile de apă naturale pot avea paturi de albie plane! De regulă, acestea au o mobilitate
foarte mare, care sub acțiunea puterii curentului și în funcție de mărimea particulelor aluvionare
prezintă o anumită configurație.

•
Există mai multe clasificări ale albiilor minore, una dintre ele fiind cea a lui Schumm (1977), care
propune o clasificare a albiilor fluviale în raport cu relațiile de cauzalitate evidențiate la nivelul
configurației în plan a acestora.

Clasificarea tipurilor de albie conform lui

Schumm (1977)
Sursa: Feier, 2010
 Morfografia albiei minore
Albii drepte (rectilinii)

Potrivit lui Leopold și Wolman (1957), albiile rectilinii sunt atât de rar întâlnite în natură, încât aproape nu
există (Rădoane, f.d; Picco, 2010).

Albii sinuoase (meandrate)

Sunt albii minore care privite în plan prezintă o formă sinuoasă sau meandrată. În analiza unor astfel de
albii, unitatea morfometrică de bază este bucla de meandru, care poate fi caracterizată prin mai multe
elemente.

Clasificarea tipurilor de albie conform lui

Schumm (1977)
Sursa: Feier, 2010
 Morfografia albiei minore
Albii împletite

Râurile împletite sunt definite de mai multe canale care se despart și se reunesc, asemănător cu șuvițele
unei funii, între care sunt intercalate bancuri și insule fluviale (Lane, 1957; Gray, Harding, 2007). Sunt
favorizate de o pantă mare, un debit lichid variabil, un debit solit abundent și de maluri ușor erodabile
(Picco, 2010). Morfologic, ele sunt dominate de succesiuni de vaduri (riffle) și adâncuri (pools), bancuri
emersate și insule fluviale acoperite cu vegetație.

Clasificarea tipurilor de albie conform lui

Schumm (1977)
Sursa: Feier, 2010
Morfografia albiei minore
Exercițiu: Ținând cont de clasificarea propusă de Schumm (1977), recunoașteți tipul albiei râurilor din
următoarele imagini satelitare:

Clasificarea tipurilor de albie conform lui Schumm (1977) Râul Râmnicul Sărat în dreptul localități Tăbăcari
Sursa: Feier, 2010 Sursa: Google
Morfografia albiei minore
Exercițiu: Ținând cont de clasificarea propusă de Schumm (1977), recunoașteți tipul albiei râurilor din
următoarele imagini satelitare:

Clasificarea tipurilor de albie conform lui Schumm (1977) Râul Ialomița în dreptul localităților Căzănești-Ciochina
Sursa: Feier, 2010 (jud. Ialomița)
Sursa: Google
Morfografia albiei minore
Exercițiu: Ținând cont de clasificarea propusă de Schumm (1977), recunoașteți tipul albiei râurilor din
următoarele imagini satelitare:

Clasificarea tipurilor de albie conform lui Schumm (1977) Râul Trotuș

Sursa: Feier, 2010 Sursa: Google
Morfografia albiei minore
Exercițiu: Ținând cont de clasificarea propusă de Schumm (1977), recunoașteți tipul albiei râurilor din
următoarele imagini satelitare:

Clasificarea tipurilor de albie conform lui Schumm (1977) Râul Dâmbovița

Sursa: Feier, 2010 Sursa: Google
Morfografia albiei minore
Exercițiu: Ținând cont de clasificarea propusă de Schumm (1977), recunoașteți tipul albiei râurilor din
următoarele imagini satelitare:

Clasificarea tipurilor de albie conform lui Schumm (1977) Râul Prahova, în amonte de localitatea Adâncata
Sursa: Feier, 2010 (jud. Ialomița)
Sursa: Google
Morfometria albiei minore
Morfometria albiilor minore poate fi cuantificată prin utilizarea a diferiți coeficienți:
•
Coeficientul de sinuozitate - este definit ca raportul dintre lungimea reală a cursului de apă (Lr) și
lungimea în linie dreaptă (Ld, măsurată pe hărți/imagini aeriene/ satelitare) între izvor și gura de
vărsare sau între două puncte alese arbitrar (Pișota, Zaharia, Diaconu, 2005). Valori mici ale
coeficientului de sinuozitate, sub 1,05 (Brice, 1975; Rinaldi et al., 2011; Chiriloaei, 2012) sunt
specifice albiilor rectilinii, în vreme ce albiile sinuoase/ împletite prezintă un coeficient de sinuozitate
peste această valoare.
•
Coeficientul de împletire - exprimă gradul de împletire al unei albii alcătuite din mai multe canale de
scurgere. Pentru măsurarea acestuia au fost propuse mai multe tehnici. Una dintre metodele
calculare a acestui coeficient cea propusă de către Brice (1964). Metoda sa presupune determinarea
raportului dintre suma lungimilor tututor formațiunilor geomorfologice fluviale de tip insular
(înmulțită cu 2) și lungimea reală a canalului principal. Valori egale sau mai mari de 1,5 ale acestui
coeficient indică o albie împletită (Rinaldi et al., 2011; Yeasmin&Islam, 2011; Chiriloaei, 2012).

!!! Interpretarea valorilor coefientului poate fi ușor diferită în funcție de autori, de aceea în cadrul
interpretării rezultatelor este bine să menționați autorul/sursa!
 Aplicație practică:

Morfografia și morfometria albiei râului Ialomița

în sectorul Crăsanii de Jos și Orezu (jud. Ialomița) - an de referință 1980
 Cerințe
1. Încadrați, vizual, albia sectorului de râu analizat într-o tipologie de albie (rectilinie, sinuoasa/meandrată
sau împletită).

2. Folosindu-vă de seturile de date

primite, în QGIS, calculați
parametrii din tabelul alăturat.

Pe baza rezultatelor obținute,

stabiliți tipologia albei râului în
sectorul analizat.

3. Realizați o hartă finală din care

să reiasă rezultatele obținute la
punctul 2.
Etape de lucru
1. Creați un proiect nou (*qgis), pe care îl veți salva cu denumirea Relief_fluvial_tema2;

2. Adăugați în QGIS următoarele date: harta topografică (Harta_Topo.tif), limita arealului de lucru
(Areal_de_lucru.shp) și Râul Ialomița (Râul_Ialomita_linie.shp) ;
 Etape de lucru
3. Pentru calcularea lungimii reale a râului, folosiți Field Calculator

2
Click dreapta pe stratul Râul_Ialomița.shp - 3

4 5
Open Attribute Table –
Click pe butonul Open Field Calculator 6

7 – Dați dublu click

$length va fi adăugat
automat în această
fereastră; completați
voi funcția scriind de
la tastatură (pasul 8)

9
Etape de lucru
4. Pentru calcularea lungimii în linie dreaptă a râului, creați un strat vectorial nou, numit:
Râul_Ialomita_linie_dreapta.shp
Etape de lucru
4. Pentru calcularea lungimii în linie dreaptă a râului, creați un strat vectorial nou, numit:
Râul_Ialomita_linie_dreapta.shp

1
2
3

4
5
6 7
8

Campul va fi adăugat în lista

9
Etape de lucru
5. Trasați o linie dreaptă ca în imaginea de mai jos:
Etape de lucru
6. Calculați lungimea liniei pentru stratul vectorial: Râul_Ialomita_linie_dreapta

2
Click dreapta pe stratul
Râul_Ialomița_linie_dreapta.shp -
Open Attribute Table – 3

Click pe butonul Open Field Calculator 5

6
Etape de lucru
7. Măsurați direct pe hartă lungimea ostrovului/insulei din arealul de lucru:
Etape de lucru
7. Măsurați direct pe hartă lungimea ostrovului/insulei din arealul de lucru:
Etape de lucru
8. Realizați calculul parametrilor, menționați în tabelul din cerința nr. 2.

9. Pe baza rezultatelor încadrați albia râului într-o anumită tipologie.

10. Realizați o hartă ca în modelele: Titlu hărții:

Morfografia și morfometria albiei râului Ialomița
în sectorul Crăsanii de Jos și Orezu (jud. Ialomița) -
an de referință 1980
ÎNTREBĂRI?