TIPURI GENETICE DE RELIEF

RELIEFUL FLUVIAL
RELIEFUL LITORAL
 Noţiuni introductive
geomorfologie – ramura geografiei care studiază relieful
agenţi geomorfologici – forţe care contribuie la formarea
şi modelarea reliefului
proces geomorfologic – modul de acţiune al agenţilor
factori geomorfologici – condiţiile care influenţează
modelarea reliefului
tip genetic de relief – grupare de microforme de relief
asemănătoare ca aspect și geneză (create de același
agent geomorfologic)

agenţi procese forme de relief

factori
 Urmăriți imaginile de mai jos și precizați ce
reprezintă fiecare. Ce agenți le-au modelat și cum?
 Relieful fluvial
Cuprinde microforme de relief create de apele curgătoare prin procese
de eroziune, transport și depunere.
Principala formă de relief rezultată se numeşte vale fluvială. În profil
transversal are forma literei “V”.
 Elementele unei văi fluviale
Versant albie minoră
maluri
albie majoră
(sau luncă)
Mal terasă
versant

Prin adâncirea
râului, albia
majoră rămâne
mai sus, ferită
de inundaţii, şi
se formează
terasele.

Ca urmare a adâncirii repetate, se pot forma mai multe niveluri de terase.

 Elementele unei văi fluviale
Valea Bistriţei lângă Terasele râului Moldova
Munţii Ceahlău
Fruntea terasei Pod de terasă

Albie minoră – porţiune a văii prin care râul curge la debite obişnuite.
Talveg – linia celor mai mari adâncimi; râul curge la debite reduse.
Albie majoră (luncă) – porţiune a văii în care râul curge la debite mari;
se produc inundaţii
Terasă – fostă luncă, rămasă înălţată, ca urmare a adâncirii râului; este
ferită de inundații. Se compune din:
- podul terasei (partea orizontală) pe care se află așezările umane,
căile de transport și terenurile agricole.
- fruntea terasei (partea înclinată).
Versant – partea înclinată a văii, care face racordul cu un interfluviu.
 Vale în Munţii Anzi
Versant Podul terasei
Fruntea terasei
 Procesele fluviale
Văile fluviale sunt create de apele curgătoare prin procese de:
 eroziune: în adâncime, laterală şi regresivă (spre amonte);
 transportul materialelor erodate;
 depunerea acestora (acumulare, sedimentare).

Eroziunea în adâncime – valea se adâncește, apar versanții și

terasele.
Eroziunea laterală - râul curge șerpuit și se formează niște bucle
numite meandre. În timp malurile râului se îndepărtează şi
valea se lărgeşte, fomându-se lunca.
Relieful fluvial - meandre
 Eroziunea laterală
Se produce în
malul concav (mai
abrupt), iar
materialele erodate
se depun în malul
convex (mai lin),
formând o renie.

Mal convex şi depunerea

Fotografii din Cheile de aluviuni - renie
Nerei, Mții Banatului

Mal concav şi eroziune

Fenomenul de eroziune în malul concav (mai
abrupt) şi de acumulare a sedimentelor în cel
convex (în plan apropiat - renie) – Valea
Milcovului

R E N I E
 Eroziunea laterală Din accentuarea eroziunii
laterale, se ajunge la
îndreptarea cursului râului
prin gâtuirea meandrului.
Așa se formează un belciug
(lac în formă de potcoavă, în
fosta buclă a meandrului) și
o popină (uscatul înconjurat
de lac).

Pentru a vedea într-o scurtă animație formarea

unui belciug și a unei popine, accesați site-ul
https://youtu.be/z23BSHSuxNg
Sfat: copiați adresa în caseta de căutare google.
 Relieful fluvial – meandre, belciug,
popinăbelciug popină

Rectificare de meandru în Ardeche

Malurile protejate de buclele
(Franţa). Bucla este părăsită; râul îşi
meandrelor (popinele) au constituit
crează un nou traseu. Rămân un lac
locuri favorabile construirii de aşezări.
(belciug) și o insuliţă (popină).
Foto: Cehia, orașul Cesky Krumlov
Belciugul, prin desecare, poate fi
folosit ca teren agricol.
 Relieful fluvial – eroziunea regresivă
Se produce în baza cascadelor, unde prezența unui strat de rocă
mai moale determină, prin căderea apei, apariția unei cavități (o
marmită). Stâncile de deasupra se vor prăbuși. Cu timpul
cascadele se retrag, apar repezișuri și panta se micșorează.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cascad
%C4%83#/media/Fi
%C8%99ier:WaterfallCreationDiagram.svg
Relieful fluvial – eroziunea regresivă
Cascada Angel, Venezuela

Cascada Iguaçu, Brazilia

Cascada Capra - Transfăgărăşan

Cascada în evantai – Cheile

Galbenei, Apuseni
Relieful fluvial – procesul de depunere
În albie se formează mici
insule numite ostroave,
iar râul se despleteşte în
mai multe braţe
secundare.

La inundații, sedimentele
se depun pe malurile
râului și se formează
grinduri.
 Microforme de relief în lunca unui râu

Elemente de hidrografie: curs de apă principal, curs secundar,

brațe părăsite, mlaștini
Forme de eroziune: meandre (mal concav – eroziune, mal
convex - depunere), belciug, popină
Forme de acumulare: renie, grind, ostrov
 Relieful fluvial – vale, aşezare umană,
drum și rețea de electricitate afectate de
inundaţii

În urma inundaţiilor, în lunci rămân depuneri

de aluviuni (grinduri) şi zone mlăştinoase.
 Relieful litoral

Este creat de apele marine şi oceanice, care

acţionează prin valuri, maree şi curenţi.
Procesele geomorfologice:
- eroziunea marină (abraziune);
- transport;
- acumulare.
Forma de relief rezultată se numeşte ţărm.
Există mai multe tipuri de ţărmuri.
 Relieful litoral
Abraziune marină – valurile lovesc la
Acţiunea valurilor asupra unui baza falezei, formează o firidă, iar
ţărm cu faleză fragmentul de stâncă de deasupra se
va prăbuşi.

firidă

Faleza se retrage și se extinde platforma continentală.

Platforma continentală rezultată din
retragerea falezei (la reflux)

Foto: Nordul Spaniei, țărmul Țării Bascilor, pe malul Golfului Biscaya

 Forme de relief rezultate prin eroziunea
falezelor – poduri naturale, stâlpi, cioturi
Foto: sud-vestul Franței, malul Golfului Biscaya, stațiunea Biarritz
 Relieful litoral – tipuri de ţărmuri
Ţărmuri joase - ţărm cu plaje
- ţărm cu cordoane litorale
- ţărm cu limane
- ţărm cu lagune
- ţărm cu deltă
- ţărm cu estuar
- ţărm coraligen
- țărm cu mangrove Forme de relief biogen
Ţărmuri înalte - ţărm cu faleză
- ţărm cu fiorduri
- ţărm dalmatic (cu canale)
- ţărm cu riass.
 Tipuri de țărmuri - țărmul cu plajă

Foto: nordul Spaniei, Asturia, malul Oc. Atlantic,

stațiunea Salinas
 Ţărm cu limane
Tipuri de ţărmuri
maritime
Ţărm cu cordoane litorale

Cordon litoral

Liman maritim - lac format prin

Curenţii marini depun sedimentele bararea gurii de vărsare a unui
sub formă de cordoane litorale. râu cu un cordon litoral.
Foto: țărmul mediteranean al Turciei
Ex. limanul Niprului, Nistrului
Lacul Techirghiol
 Ţărmul cu lagune

i
ţie
ne
Ve
na
g u
La

Laguna Siutghiol (staţiunea

Mamaia)

Lagună – lac format prin bararea unui golf cu un cordon litoral

Ex. – Complexul lagunar Razim-Sinoe
 Ţărmul cu lagune
Lagună pe ţărmul Insulei Madagascar

Lagună pe ţărmul turcesc al Mării

Mediterane - Dalyan
 Ţărmul cu deltă
Delta fluviului Lena (Rusia)

Delta fluviului Mississippi

Delta – gura de vărsare a fluviilor în mări cu maree mici, care

nu au puterea de a duce în larg aluviunile transportate de fluviu.
Acestea se depun, iar apele fluviului se despart în mai multe
braţe.
 Ţărmul cu deltă
Delta Gangelui vazută de la 390 km
Alte delte:
altitudine – cea mai întinsă din lume
Volga
Dunăre
Ron
Pad
Mississippi
Nil
Niger
Lena

Condițiile formării deltelor:

- mări cu maree mici sau absente;
- cantități mari de aluviuni aduse de fluviu;
- relief cu pantă redusă;
- curenți litorali care transformă golfurile în lagune
 Ţărmul cu estuare
Estuarul fluviului Garonne la Bordeaux

Estuarul fluviului Obi – cel mai

lung din lume (600 km)

Estuare – gura de vărsare a fluviilor în mări cu maree mari. La

flux apele urcă în amonte pe fluviu, erodând malurile. La reflux
apele se retrag odată cu materialele erodate. Astfel, gura de
vărsare a fluviului se lărgeşte. Rezultă un golf alungit de forma
unei pâlnii.
Ex: Amazon, Sena, Tamisa, Loire, Garonne, Elba, Tajo, Obi.
Ţărm coraligen – format din activitatea de
bioconstrucție a coralilor
Insulele Bora-Bora din Oceania
 Atol – insulă coraligenă
Are formă circulară, iar la interior păstrează un ochi de apă
oceanică, numit lagon.
Localizare: ape calde, de adâncime mică, cu salinitate normală.
Ex. – Marea Barieră de Corali (estul Australiei), insule din Oceania
și Marea Caraibilor (America Centrală), Oc. Indian (I. Maldive,
Seychelles).
 Ţărmul cu mangrove
Ţărm jos, afectat de maree, din regiunile tropicale (Africa de Est,
Asia de Sud), unde vegetaţia (păduri de mangrove) este
adaptată la oscilaţiile de nivel ale oceanului. Plantele au
rădăcini emerse (aeriene) la flux şi submerse (sub apă) la
reflux.
 Țărm cu faleză

Foto: nordul Spaniei, malul Golfului

Biscaya, Țara Bascilor
 Ţărm cu fiorduri
Fiorduri – golfuri înguste şi
ramificate, cu versanți abrupți.
Sunt foste văi glaciare ocupate de
apele mării după topirea
gheţarilor.
Ţărmul cu fiorduri - specific Norvegiei

Localizare: Norvegia,
Islanda, nordul Scoției,
Groenlanda, Canada,
Chile, Noua Zeelandă
 Ţărmul dalmatic (cu canale) – Croaţia
Culmile (anticlinale) şi văile
(sinclinale) Munţilor
Dinarici sunt paralele cu
ţărmul Mării Adriatice.

Coasta Dalmată - Croaţia

Pe văile dintre munţi au pătruns apele

mării, iar culmile, izolate între ele, apar
sub forma unor şiruri paralele de insule.
Ţărmul cu riass
În zone cu maree
mari, cu golfuri la
flux și plaje pe
care curg mici
pârâuri la reflux.

Este specific NV
Spaniei, estului
S.U.A. şi Canadei.
 Țărm cu riass
La reflux – plajă pe care
curge un pârâu
La flux - golf
Foto: nordul Spaniei, Cantabria,
malul Oc. Atlantic (G. Biscaya),
stațiunea Poo de Llanes
 RELIEFUL FLUVIAL – schema lecției
- agent geomorfologic: apele curgătoare
- procese: eroziune (în adâncime, laterală și regresivă), transport și
acumulare
- principala formă de relief apărută: valea fluvială (de forma literei „V”).

Elementele unei văi:

- albie minoră – porţiunea văii prin care râul curge la debite obişnuite.
Este mărginită de maluri.
- talveg – linia celor mai mari adâncimi; râul curge la debite reduse.
- albie majoră (luncă) – porţiunea văii în care râul curge la debite mari;
se produc inundaţii.
- terasă – fostă luncă rămasă înălţată prin adâncirea râului; este ferită
de inundații. Se compune din:
- podul terasei (partea orizontală), cu așezări umane, căi de
transport și terenuri agricole.
- fruntea terasei (partea înclinată).
- versant – partea înclinată a văii, care face legătura cu un interfluviu.
Procesele fluviale:

- eroziunea în adâncime – văile se adâncesc; rezultă versanți și

terase.

- eroziunea laterală – văile se lărgesc și apar luncile. Râul curge

șerpuit, formând meandre. Apa erodează în malul concav, iar
sedimentele se depun pe malul convex, rezultând o renie. În timp,
cursul se rectifică și apar lacuri de meandru părăsit (belciug), ce
înconjoară un uscat numit popină.

- eroziunea regresivă – se produce în baza cascadelor, care se

retrag și se transformă în repezișuri, în final dispărând.

- acumularea – apar ostroave (pe cursul râului), grinduri (pe maluri),

renii (pe malul convex).
 RELIEFUL LITORAL – schema
lecției
 agent
geomorfologic: apele mărilor și oceanelor (valuri, maree și
curenți)
- procese: eroziune (abraziune), transport și acumulare.
- forma de relief rezultată: ţărmul.
Tipuri de ţărmuri:
 înalte: cu faleze, cu fiorduri, cu riass, dalmatic (cu canale).
 joase: cu plaje, cu cordoane litorale, cu delte, cu estuare, cu
limane maritime, cu lagune, coraligen, cu mangrove
Țărmuri înalte
Faleză - țărm stâncos, înalt și abrupt (N-ul Spaniei, Irlanda). Prin
abraziune, falezele se retrag și platforma continentală se extinde.
Fiord – golf îngust, alungit și ramificat, cu versanți abrupți; este o
fostă vale glaciară ocupată de apele mării (Norvegia, Islanda)
Riass – ţărm cu golfuri la flux şi plaje pe care curg pârâuri la reflux
(NV-ul Spaniei, E-ul S.U.A.)
Dalmatic (cu canale) – șiruri de insule paralele cu țărmul, separate
Tărmuri joase
Plajă – acumulare de nisip sau pietriș
Deltă – vărsararea unui fluviu prin mai multe braţe în mări cu
maree mici/absente (Gange, Nil, Mississippi, Volga, Ron, Niger)
Estuar – vărsararea unui fluviu printr-un golf cu aspect de pâlnie
în mări cu maree puternice (Amazon, Obi, Tamisa, Sena, Tajo)
Lagună – lac format prin bararea unui golf cu un cordon litoral
(Razim-Sinoe, Siutghiol, Veneția)
Liman maritim – lac format prin bararea gurii de vărsare a unui
râu cu un cordon litoral (limanul Niprului, Nistrului; Techirghiol)
Coraligen – cu recifi de corali (Marea Barieră de Corali, Oceania,
Caraibe, Maldive, Seychelles)
Mangrove – vegetație specifică climei calde și adaptată la
variațiile de nivel ale fluxului și refluxului (S-ul Asiei, E-ul Africii)
 Fișă de evaluare
SUBIECTUL I (2 puncte)
Citește afirmațiile următoare și încercuiește litera A dacă afirmația este adevărată sau
litera F dacă afirmația este falsă:

1. Partea văii unde ajung apele râului la inundații se numește albie minoră. A/F
2. Un râu erodează în malul convex și depune sedimente în malul concav. A/F
3. Pentru că sunt ferite de inundații, pe terase se construiesc așezări umane și șosele. A/F
4. În urma rectificării cursului unui râu se formează un belciug și o popină. A/F
5. Ostroavele și grindurile se formează prin procesul de eroziune. A/F
6. Procesul de eroziune produs de apele mărilor și oceanelor se numește abraziune. A/F
7. Laguna este la origine un fost golf. A/F
8. Norvegia mai este numită și „Țara fiordurilor”. A/F
9. Estuarul se formează când un fluviu se varsă în mări cu maree mici. A/F
10. Pentru a petrece o vacanță pe „Coasta Dalmată” trebuie să mergi în Franța. A/F

SUBIECTUL al II-lea (0,6 puncte)

Definește noțiunile: terasă, liman maritim, fiord.
 Fișă de evaluare
SUBIECTUL al III-lea (1,2puncte)
Se dau următorii termeni: albie majoră (luncă), albie minoră, interfluviu, mal, terasă și versant.
a. Completează casetele de mai jos cu termenii potriviți din lista dată mai sus.

b. Completează tabelul de mai jos cu termenii potriviți aleși din lista dată mai sus.

parte a văii pe unde curge râul la debite obișnuite

zonă înaltă care desparte două văi
fostă luncă rămasă înălțată prin adâncirea râului
parte înclinată a văii ce face legătura cu interfuviul
partea inundabilă a văii
parte înclinată ce mărginește albia minoră
 Fișă de evaluare
SUBIECTUL al IV-lea (0,8 puncte)
Analizează imaginile de mai jos și ordonează-le logic, astfel încât să redea evoluția geografică a unui
meandru.
 Fișă de evaluare – SUBIECTUL al V-lea (2 puncte)
B C

A D

F G

Urmărește cu atenție imaginile satelitare de mai sus ale unor tipuri de țărmuri. Se cere:
a. să identifici numele fiecărui tip de țărm marcat cu litere de la A la G.
b. să selectezi literele corespunzătoare unor tipuri de țărmuri înalte.
c. să explici cum s-a format țărmul marcat cu litera F și să indici 2 țări unde este întâlnit;
d. să descrii țărmul marcat cu literele A și E și să menționezi câte o țară în care este întâlnit fiecare.
 Fișă de evaluare
SUBIECTUL al VI-lea (1,2 puncte)
Notează: a. două asemănări și o deosebire între o lagună și un liman maritim.
b. o asemănare și două deosebiri între o deltă și un estuar.

SUBIECTUL al VII-lea (1,2 puncte)

Analizează imaginea de mai jos și menționează:
a. tipul genetic de relief reprezentat;
b. numele cotului făcut de râu;
c. procesele geomorfologice care acționează;
d. felul malului drept și al malului stâng;
e. numele formei de relief de pe malul drept;
f. ce rocă intră în alcătuirea formei de relief
menționate mai sus;
g*. ținând cont de sensul de curgere, dacă râul
reprezentat curge în emisfera nordică sau în
emisfera sudică;
h*. unde există în orizontul apropiat o formă
de relief similară.
i. ce activități umane s-ar putea desfășura în
zonă (minim 2).