Apele uscatului: apele

subterane, rîurile, lacurile,

mlaştinile şi gheţarii.
Rolul hidrosferei în învelişul
geografic.
Profesor : Ala Craveţ
Apele subterane-(300km3)
sunt cele acumulate în porii, fisurile
rocilor sau golurile subterane
Menţinerea şi circulaţia apei în roci depinde de :
Porozitate(mare – solul, argilele, creta, nisipul,
pietruşul,)
(mică-gresie, rocile eruptive, gnaisurile)
Permiabilitate: permiabile(nisip,pietriş,prundiş),
semipermiabile (calcare, gresii fisurate), impermiabile
(argile), metamorfice(gnais, cuarţit)roci eruptive.
Gradul de tasare,
Capacitatea de absorbţie.
Pînzele de apă freatică (liberă)cele
care nu sunt acoperite cu roci
impermiabile
Partea superioară a straturilor acvifere
permanent saturate cu apă se numeşte nivel
hidrostatic şi variază pe parcursul anului.
În perioade cu precipitaţii abundente
nivelul hidrostatic este aproape de
suprafaţă, iar în perioadele secetoase se află
la adîncimi de zeci de metri.
Oglinda apelor freatice
Partea superioară a
straturilor acvifere
permanent saturate cu
apă
Probleme:
Se ştie că în tundră nivelul hidrostatic este
la suprafaţa scoarţei terestre, iar în zonele de
deşert la adîncimea de 50-60 metri. De ce ?
Construcţia barajelor, lacurilor de
acumulare duce la ridicarea nivelului apelor
freatice. De Ce?
Săparea canalelor, fîntînilor duce la
coborîrea nivelului apelor freatice.De ce?
Pînzele de apă captivă-
cele situate între două straturi de roci
impermiabile
Prima grupă - ascensionale sau straturi
acvifere fără presiune ele nu umplu deplin
stratul acvifer și se scurg ca și apele freatice.
A doua grupă straturi de apă captivă ce se
găsesc sub presiune între două straturi
impermiabile. În timpul forajului se ridică
mai sus de stratul acvifer.Ele se mai numesc
artiziene şi deseori es la suprafaţă.
Proprietăţile fizice şi chimice ale
apele subterane
Temperatura (0-20°C);
Transparenţa şi culoarea apei:
Gălbuie, brună- compuşii fierului;
Neagră –oxizii de mangan;
Duritatea – conţinutul de săruri Ca, Mg ... Dizolvate
în apă;
Gradul de aciditate – prezenţa acizilor(carbonic,
sulfuric, clorhidric, boric...)
Apele minerale
Sulfuroase ;
Sulfurate;
Iodurate;
Feruginoase;
Clorurosodice<
Carbogazoase;
Radioactive.
Izvoarele-ieşirea apelor subterane la
suprafaţă
Reci(20°C);
Termale(20-160°C);
Descendente;
Ascendente
(gheizere)
Importanţa apelor subterane
Determină mersul şi caracterul diferitor procese ce
decurg în natură.
Alimenteză rîurile şi lacurile;
Contribuie la migraţiile elementelor chimice;
Modifică relieful(alunecări de teren,procese de sufoziune,
carstice.);
Duc la înmlăştinirea unor terenuri;
Sursă de apă naturală;
Proprietăţi terapeutice;
Apă tehnică;
Pentru irigaţie;
Încălzirea locuinţelor, producerea curentului electric.
Poluarea apelor?
În agricultură,
Industria chimică,
Sectorul casnic,tansportul,
valorificări miniere...
Poluarea apelor subterane
Sursele de poluare:
erbicide, pisticide,
insecticide,
fungicide,
gunoiştile, fabricile
uzinile, centralele
elctrice,sectorul
zootehnic.
Rîurile-cursuri de apă permanente
care curg printr-o vale vărsîndu-se în
mare,lac, sau fluviu mai mare.
Izvor- locul unde începe rîul;
Gura rîului- locul de vărsare a
rîului (deltă, estuar, liman);
Cursul rîului divizat în trei părţi:
superior, mediu, inferior;
Cursul Superior Mediu Inferior
rîului
Debitul şi Mare , cu Micşorarea vitezei Viteză de
viteza de repezişuri, de curgere. scurgere mică
curgere praguri,cataracte
, cascade.

Eroziune Accentuată Slăbirea eroziunii Eroziunea în

în plan vertical şi plan vertical
intensificarea ei este mică şi
în plan lateral. predomină cea
Procesul de laterală.
acumulare a Predomină
sedimentelor. acumularea
sedimentelor.

Forma În formă de V Lărgirea albiei, în Albia

albiei formă de U şerpuieşte.
Reţelele hidrografice şi sisteme
fluviale
Reţeaua hidrografică este compusă
din apele:
 temporare şi
permanente(rîuri, lacuri, mlaştini,
gheţari, canale, bazine acvatice
antropice) de pe un anumit teritoriu.
Sistem fluvial
Include: fluviul principal şi afluienţii lui.
Rîul principal are lungime, volum de apă
mare şi o poziţie axială în sistemul fluvial.
Afluienţii rîului sînt de ordinnul I,II,III...;
Sistemele fluviale: radiare(p-la Iberică),
dendritice(Nistru,Volga), fluate(Bistriţa,
Zeavşan);
Densitatea reţele fluviale – raportul
lungimii tuturor rîurilor sistemului fluvial la
suprafaţa ce o ocupă.
 Dinamica apei în rîu
Datorită forţei de gravitaţie şi
înclinarea albiei;
Determinarea vitezei apei se face
cu ajutorul flotoriului, al moriştii
hidrometrice, dinamometru.
Debitul –cantitatea de apă ce se
scurgfe într-o unitate de timp prin
secţiunea vie a rîului.(m3/sec.)
Alimentarea rîului
Depinde de : climă, orografie,
vegetaţie, structura geologică, gradul de
înmlăştinire, de răspîndire a lacurilor.
Alimentarea:
Pluvială ex?
Nivală?
Glacială?
Subterane?
Importanţa rîurilor
Influienţează clima;
Acumularea depozitelor aluviale
(Au,Pt,C*);
Vegetaţia;
Solurile;
Apele subterane;
Sursă de apă potabilă;
Reţea de transport;
Irigaţie;
Producerea energiei electrice...
 Lacurile-bazine de apă situate în depresiuni
terestre
Lacuri cu cuvete de geneză endogenă:
Vulcanică: Honsyu,Masyuko; Kronoțc, Toporovan,Sevan.
Tectonică-Baikal, Balhaş,Issî-Kul, Tanganika, Albert,
Malawi; (Oregon-SUA munții Cascadelor 1879m.)
Lacuri cu cuvete de geneză exogenă:
• formate sub acţiunea apelor curgătoare(în luncile rîurilor-
Beleu)
• Formate sub acţiunea apelor marine(Razim, Caspică, Aral)
• Carstice: Ceanî(Rusia)
• Glaciare:lac Am. De Nord,Viedma, Argentino- Patagonia,
Argentina
• Eoliene:lacuri din reg.Langhedoc Franța, din deșertul Sahara;
• Antropice: Ghidighici.
Mlaştinile-porţiune de teren cu exces de
umeditate
Tipurile de mlaştini:
Eutrofe-alimentate
din precipitaţii
atmosferice;
Oligotrofe-climat
tempat rece.
Mezotrofe