1.

Explică noțiunile:
- curent maritim – deplasarea unor mase de apă de la suprafață până la o anumită adâncime, în
mări și oceane.
- maree – fenomene de ridicare și de coborâre a nivelului apei în regiunile de țărm.
- tsunami – valuri mari provocate de declanșarea cutremurelor de pământ în largul oceanelor,
mărilor.
- aisberg – blocurile uriașe de gheață, care se desprind din ghețarii continentali și apoi plutesc
liber în largul oceanului purtați de vânturi și de curenții oceanici.
- debitul râului – cantitatea de apă ce se scurge prin secțiunea râului.
- salinitate – conținutul de săruri dizolvate în apa oceanelor, mărilor, lacurilor.
- deltă – formă de relief cu aspect de triunghi, creată prin despărțirea în mai multe brațe a unui
fluviu la gura de vărsare în mare, unde lipses curenți oceanici sau maree.
- estuar – gură de vărsare a unui râu sub formă de pâlnie, care se varsă într-o zonă cu maree
puternice.
- liman – gură de vărsare largă, în formă de pâlnie, inundată de ape ca urmare a ridicării
nivelului marin, sau datorită barării de către un cordon de nisip.
2.Explică:
a) Circuitul apei în natură
Calea parcursă de apă prin toate cele 3 stări de agregare (lichidă, solidă, gazoasă), se numește
circuitul apei în natură.
Circuitul mic (local) al apei – ocean-atmosferă-ocean; uscat-atmosferă-uscat
Circuitul mare (universal) al apei – ocean-atmosferă-uscat-ocean
b) mecanismul fărmării mareelor – fluxul (înaintarea) și refluxul (retragerea) apei de la țărm.
Perioada de la începutul fluxului și până la retragerea apei poartă denumirea de perioada fluxului
sau ora portului. Intrarea sau ieșirea navelor din porturi. În 24 ore se formează 2 fluxuri și 2
refluxuri. Forța de atracție Pământ – Lună.

c) cauzele care determină formarea curenților maritimi de geneză și câte 3 cauze

1.curenți oceanici de derivă – straturile de suprafață (100-200m) – cauze: acțiunea vântul,
mișcarea de rotație a Pământului (se abat în emisfera N spre dreapta, în emisfera S spre sânga).
2.curenți oceanici de scurgere – de adâncime – cauze: repartiția neuniformă a temperaturii,
densității, salinității.
d) condițiile de formare a apelor subterane
Apele din precipitații se infiltrează în straturile de roci și umplu golurile subterane.
e) condițiile de formare a mlaștinilor și ghețarilor (schemă)
Mlaștinile se formează în cuvetele lacurilor colmatate, în văile râurilor, în păduri. Acumularea
permanentă sau periodică a umezelii în sol, precipitații abundente, evaporație mică, scurgere a
apei redusă.
3. Reprezintă sub formă de schemă:
a) părțile componente ale hidrosferei
Hidrosfera – oceane, mări, râuri, lacuri, golfuri, strâmtori, mlaștini, gețari
b) clasificarea mărilor după poziția-geografică, exemple
mări interioare – Marea Neagră, Marea Baltică, Marea Roșie, Marea Mediterană, Marea Azov
mări semideschise, separate prin insule – Marea Nordului, Marea Bering, Marea Galbenă
mări deschise – Marea Arabiei, Marea Laptev, Marea Barens, Marea Kara
mări interinsulare – Marea Celebes, Marea Banda, Marea Java
c) forțele ce provoacă dinamica apei și tipurile de mișcări
Forțe – vânt, mișcarea de rotație a Pământului, forța de atracție Pământ-Lună, cutremure de
pământ
Tipuri de mișcări:
1.mișcări ondulatorii (valuri)
2.mișcări ritmice (maree)
d) clasificarea lacurilor după geneză, exemple
tectonice – Baikal, Balhaș, Tanganika, Titicaca
vulcanice – Sf.Ana, Honsyu, Lobnor
glaciare – Sclavilor, Urșilor, Onega, Ladoga
fluviale – în valea râurilor Volga, Dunăre, Nipru
carstice – Ursu, Zătonul (România)
lacuri antropice – create de om
e) clasificarea apelor subterane după geneză
ape freatice
ape de adâncime (arteziene)
După modul de localizare în scoarța terestră, orizonturile acvifere sunt divizate în pânze acvifere
libere și pânze acvifere captive.
4.Enumeră:
a) 3 cauze care determină nepartiția neuniformă a temperaturii, salinității la suprafața
apei în ocean
Latitudinea geografică, unghiul de cădere a razelor solare pe suprafața terestră, frecvența și
cantitatea de precipitații atmosferice, scurgerea râurilor în mări și oceane.
b) 3 surse de poluare a oceanelor, apelor subterane, râurilor
reversări de ape poluate, accidente petroliere, deșeuri aruncate la întâmplare, pescuitul ilegal
c) tipuri de alimentare a râurilor, exemple
pluvială – Amazon (America de Sud)
nivală – Obi (Asia)
glaciară – Mackenzie (America de Nord)
ape subterane – Nil (Africa)
mixtă – Dunărea (Europa)
5.Compară evidențiind asemănări și deosebiri:
a) delta, estuarul și limanul
gură de vărsare în formă de triunghi, lipsesc mareele și curenții oceanici
gură de vărsare în formă de golf adânc și îngust unde se formează maree
gură de vărsare în formă de pâlnie largă, barată de cordoane de nisip
b) tipul de mlaștini eutrofe și oligotrofe
Mlaștini eutrofe – în cuvetele lacustre sau în luncile râurilor. Ele se alimentează cu apele
atmosferice, apele de la suprafață și cele din pânza freatică. Aceste mlaștini sunt bogate în
substanțe minerale, iar suprafața lor este plată sau concavă. Vegetația este reprezentată prin
rogoz, stuf, papură, trestie. Mlaștinile eutrofe sunt larg răspândite în cursul inferior al văilor
Dunării, Prutului, în luncile râurilor Siberiei de Vest
Mlaștini oligotrofe – răspândite în regiunile umede cu climat temperat rece. Sursa principală de
alimentație cu apă o alcătuiesc precipitațiile atmo- sferice. Ele sunt sărace în substanțe minerale.
Elementul de bază al vegetației acvatice este mușchiul sphagnum. Mlaștinile oligotrofe au o
suprafață bombată din cauza covorului de mușchi. Ele sunt răspândite în interfluvii.
c) ghețari montani și de calotă
Ghețarii montani, spre deosebire de cei continentali, au o răspândire sporadică și dimensiuni
reduse. Forma lor depinde de relief, iar viteza de scurgere – de gradul de înclinație al versantului.
Se clasifică în: ghețari de vale, de circ și de podiș. Ghețarii de pe povârnișurile abrupte sunt
numiți suspendați, iar cei formați în depresiunile povârnișurilor – de carr.
Ghețarii de calotă sau de platformă acoperă suprafețe vaste de uscat (Antarctida, Groenlanda). Ei
au o formă aproape plată. Acești ghețari formează calote de gheață, de 1 500–3 000 m grosime,
și o suprafață ușor bombată. La periferie calotele formează mai multe limbi, care înaintează în
zona de șelf a mărilor și a oceanelor. Aici limbile se rup, dând naștere unor blocuri de gheață
plutitoare, numite aisberguri.
6.Argumentează:
a) 3 exemple dependența râurilor de climă, de relief
de climă – debitul, tipul de alimentare, evaporarea, regimul termic și de îngeț al apei, densitatea
rețelei fluviale
de relief – viteza de scurgere a apei, tipul de râu (de munte sau de câmpie), formarea cascadelor,
meandrelor, direcția de curgere
b) 4 exemple importanța curenților oceanici
- determină tipul de climă, contribuie la formarea precipitațiilor, determină salinitatea apei,
temperatura, mișcarea organismelor marine.
e) 3 exemple – hidrosfera este în strânsă relație cu alte geosfere
- hidrosfera determină repartiția speciilor de plante și animale
- apa participă la circuitul apei în natură și la formarea tipurilor de climat
- apa modelează relieful, creînd forme de relief (țărm, faleză, dizolvă straturile de roci formând
peșteri).
d) caracterizează un râu în baza algoritmului
Amazon
- localizarea – nordul Americii de Sud
- izvorul – m-ții Anzi
- gura de vărsare – Oceanul Atlantic
- direcția de curgere – de la vest la est
- forma de relief străbătută – câmpia Amazonului
- zona climatică – ecuatorială, subecuatorială
- afluenți - de dreapta Madeira, de strânga Rio Negro
- tipul de alimentare – pluvială
- azinul de scurgere – Oceanul Atlantic
7.Propune 3 măsuri de soluționare a problemei poluării:
a) oceanelor, mărilor – restricții la pescuit și vânat, precauți la transportarea petrolului, în
navigarea pe mare și ocean, revărsarea și aruncarea deșeurilor.
b) râurilor – spălatul mașinilor, revărsarea și aruncarea deșeurilor, precauți la transportul fluvial
c) apelor subterane – restricții la aruncarea deșeurilor, utilizarea chimicalelor în agricultură,
deversări de deșeuri de la fabrici și uzine, ploile acide.
8.De ce?
a) în NV Oceanului Indian salinitatea este mai mare decât în NE – în NE se varsă râuri
continentale, ce îndulcesc apele.
b) în NE Americii de Nord salinitatea la aceeași latitudine este mai redusă în comparație cu
NV Europei – în NE Americii de Nord curentul rece al Labradorului, în NV Europei, curentul
cald Nord-Atlantic (mai mare salinitatea).
c) se formează deșertul Atacama, 2 exemple – localizarea la Tropicul Capricornului, unde
cantitatea de radiație solară este foarte mare; curentul oceanic Perului, curent rece ce nu
formează precipitații.
d) în Marea Baltică salinitatea este mai redusă decât în Marea Roșie, 3 cauze – Marea
Baltică evaporarea mai redusă, precipitații mai multe, scurgerea râurilor ce îndulcesc apele mării.
e) de ce se formează deșerturile – precipitații reduse sau lipsă, cantități mari de radiație solară,
prezența curenților reci în zona de litoral (ex.deșertul Namib)
f) lacurile din NV câmpiei Europei de Est au o răspândire mai largă, 2 cauze – teritoriu jos,
de câmpie, acțiunea ghețarilor în trecutul geologic al Pământului
g) ½ din suprafața lacului Balaș are apă sărată, iar cealaltă are apă dulce – sărat –
dizolvarea rocilor sărate de la baza lacului; dulce – se varsă râul Ili ce îndulcește apele.
h) râul Nil care străbate cel mai mare deșert de pe Glob este pe tot parcursul anului
navigabil, 2 cauze – tipul de alimentare – ape subterane, ceea ce-l menține anul împrejur,
crearea canalelor artificile ce-l însoțes de-a lungul cursului.
i) fluviul Amazon are debit mare, 2 cauze – alimentare pluvială, mulți afluenți