PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Coman Mihaela

DATA : 27 octombrie 2016
UNITATEA DE NVMNT: Scoala Gimnaziala Poienarii-Burchii
CLASA: a VI-a
OBIECTUL : Limba i literatura romn
SUBIECTUL : Arhaismele si regionalismele
TIPUL LECIEI : mixta
COMPETENE SPECIFICE : Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si
producereea de mesaje scrise si orale
COMPETENE DERIVATE : La sfritul leciei, elevii vor fi capabili:
C1 sa defineasca notiunile de arhaism , regionalism
C2- sa clasifice arhaismele, regionalismele
C3- sa dea exemple de arhaisme, respectiv regionalisme
C4- sa recunoasca arhaisme si neologisme intr-un text
STRATEGIA DIDACTIC
METODE I PROCEDEE : conversaia euristic , lucrul cu textul, exemplificarea,
problematizarea, munca independent, explicaia, expunerea, comparaia
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontal, activitate independent individual
MIJLOACE DE NVMNT : manualul, fise de lucru
RESURSE : capacitile intelectuale ale elevilor i competenele acestora;
timp : 50 de minute
BIBLIOGRAFIE:

Al. Crisan, Sofia Dobran, Florentina Samihaian, Limba romana, manual pentru
clasa a VI-a, ed.Humanitas

Programa de Limba si literature romana pentru clasa a VI-a

Cornelia Chirita, Gramatica. Fise de lucru, ed. Paralela 45.

MODALITI DE EVALUARE : aprecierea verbal , notarea , fisa de lucru.

DEMERSUL DIDACTIC
1. MOMENT ORGANIZATORIC
Voi avea grij ca elevii s-i pregteasc materialele necesare orei de limba romn.
Voi asigura linitea i disciplina clasei pentru o bun desfurare a activitii didactice.
2. EVALUAREA CUNOSTINTELOR ANTERIOARE
Pentru a intelege noua lectie, trebuie sa ma asigur ca elevii au inteles notiunile despre omonime.
3. PREZENTAREA TEMEI
Arhaismele. Regionalismele . Se scrie titlul pe tabla.
4.

CAPTAREA ATENTIEI
Se citeste fragmentul din manualUL DE LA EDITURA HUMANITAS (Mihnea-Voda cel Rau), de la pag. 24.
Profesorul cere elevilor sa foloseasca dictionarul de la sfarsitul manualului pentru a cauta cuvintele ingrosate si a
explica sensul acestora.
Profesorul cere elevilor sa observe ca unele arhaisme au disparut din uz o data cu disparitia realitatii pe care o
denumesc, in timp ce altele au fost inlocuite de cuvinte noi, imprumutate din alte limbi.
5.

DIRIJAREA INVATARII

Profesorul cere elevilor sa noteze in caiete definitia arhaismelor (ARHAISMELE sunt cuvintele, grupurile de cuvinte si
formele vechi care apartin limbii romane din trecut si care nu se mai intrebuinteaza astazi in vorbire. Arhaismele intra
in masa vocabularului si sunt folosite in literatura pentru a zugravi epoci trecute.)
Profesorul prezinta o clasificare a arhaismelor :
ARHAISMELE se pot clasifica in :
a.- arhaisme fonetice (forme vechi disparute din uz)
ex : sar = seara
a lcui = a locui
poporaie = populatie
sam, mple
b. arhaisme lexixale (cuvinte vechi, disprute pentru c au disprut obiectele i no iunile pe care le denumeau )
ex: voievod, bir, paharnic
c. arhaisme morfologice (forme gramaticale vechi)
ex: grdine, aripe, lupe
d. arhaisme sintactice (constructii sintactice vechi)
ex: Gazeta de Transilvania
e. arhaisme semantice (sensuri disprute din uz ale unor cuvinte care exist, insa cu alte n elesuri)
ex: mandru in trecut = intelept
- astazi: fudul, falnic

a avea curant a avea dreptate

- a fi corect, a se tine de cuvant

Profesorul cere elevilor sa citeasca fragmentul din Amintiri din copilarie, de Ion Creanga (pag. 25) si sa observe cuvintele
scrise italic.
Profesorul dicteaza definitia regionalismelor si clasificarea acestora, iar elevii noteaza in caiete:

REGIONALISMELE sunt cuvinte cu o arie de raspandire geografica limitata, cunoscute de vorbitorii dintr-o anumita
regiune a tarii. Regionalismele intra in masa vocabularului si sunt folosite in literatura pentru a zugravi mai plastic un
personaj.
CLASIFICAREA REGIONALISMELOR:
a. regionalisme lexicale (cuvinte folosite ntr-o anumit regiune)
ex: : lubeni (pepene), ciubote(cizme), papusoi(porumb)
b. regionalisme fonetice (modul specific de pronunare ntr-o zon)
ex: dete, frunce
c. regionalisme morfologice (forme gramaticale folosite in anumite zone)
ex: o fost, am pltitr
d. regionalisme sintactice (constructii sintactice folosite in anumite zone; lipsa acordului)
ex: a mai pit-o i alii
6.

OBTINEREA PERFORMANTEI SI ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI

Se rezolva exercitiile 1si 2 de la pag. 26, din manual, atat la tabla, cat si in caietele elevilor.
Se rezolva exercitiul 4, de la pag. 26.
7. ASIGURAREA RETENTIEI
Ca tema pentru acasa, profesorul le dicteaza doua exercitii :
1. Inlocuiti arhaismele cu sinonimele actuale corespunzatoare :
L-au lasat slobod=
Ionel invata buchiile=
Istoria e scrisa in letopisete=
Au trimis om spre a iscodi dusmanii=

Satenii mersera la jude cu jalba lor=

Vistiernicul primi hrisov de la domnitor=
Norodul se aciua de vipie la umbra stejarului=

2. Indicati formele literare corespunzatoare regionalismelor urmatoare

bumb, hulub, papornita, colb, hartoape, scranciob, clop, o tara, guzgan, pita, sfada, catana, papusoi, curechi
alegand din lista de mai jos:
praf, cearta, leagan, sobolan, putin, porumbel, varza, soldat, nasture, paine, denivelari, porumb, sacosa, palarie